WGS vs WES: Cum alegi testul genetic potrivit

Medicina genomică a avansat rapid, oferind astăzi două opțiuni de secvențiere extinsă: WES (Whole-Exome Sequencing – secvențierea întregului exom) și WGS (Whole-Genome Sequencing – secvențierea întregului genom). Aceste teste genetice revoluționare permit identificarea cauzelor genetice ale bolilor rare și ereditare cu o rată de succes mult mai mare decât testele tradiționale. Atât pacienții, cât și medicii specialiști se întreabă adesea: Care este diferența dintre WES și WGS? și Ce test ar trebui ales într-o anumită situație?

În acest articol vom compara pe larg WGS și WES – de la definiții și caracteristici tehnice, la beneficii, limitări, costuri și recomandări clinice actuale. Vei afla când este suficient un test de exom și când secvențierea întregului genom aduce un avantaj.

---

Dacă ești gata să faci următorul pas sau dorești mai multe informații despre aceste teste genetice avansate, vizitează paginile dedicate de pe site-ul Helixomic: Secvențierea Întregului Genom (WGS) și Secvențierea Întregului Exom (WES). Acolo vei găsi detalii suplimentare, iar echipa Helixomic îți stă la dispoziție pentru consiliere și programarea testării.

---

Definiții pe scurt: WGS și WES

Pentru a înțelege diferențele, să definim pe scurt fiecare termen.

Whole-Exome Sequencing (WES) – Secvențierea întregului exom

WES analizează regiunile codante de proteine ale genomului uman (adică exonii celor ~20.000 de gene cunoscute până în prezent) care însumează ~1-2% din ADN-ul total. Practic, WES “citește” secvența ADN doar din exoni și regiunile adiacente la 20 de perechi de baze din introni, acolo unde se află majoritatea variantelor patogene cunoscute. Prin tehnologia NGS (Next Generation Sequencing), testul WES detectează mutații genetice în secvențele codificatoare, oferind un diagnostic precis pentru multe boli genetice care au la bază variante în gene cunoscute. De exemplu, dacă un pacient are o afecțiune genetică cauzată de o mutație într-o genă anume, WES are mari șanse să o găsească, deoarece se concentrează pe acele regiuni esențiale în care ~85% din variantele patogene cunoscute sunt localizate. WES nu analizează însă porțiunile necodificatoare ale genomului (intronii întregi, regiunile intergenice, regulatorii etc.). Unele companii oferă analiza WES împreună și cu analiza ADN mitocondrial.

Whole-Genome Sequencing (WGS) – Secvențierea întregului genom

WGS analizează întreaga secvență ADN nuclear a unei persoane – toate cele ~3,2 miliarde perechi de baze, iar unii furnzori includ și analiza ADN mitocondrial. Cu WGS, se “citește” tot genomul, incluzând atât regiunile codante, exonii, cât și intronii și regiunile intergenice. Astfel, WGS poate identifica variante genetice care ar putea fi ratate de WES, cum ar fi mutații în regiuni reglatoare sau intronice adânci, variații ale numărului de copii (CNV) de dimensiuni mici, repeții extinse, ori alte variante structurale complexe. Prin natura sa cuprinzătoare, WGS este cel mai avansat test genomic disponibil, oferind acoperire uniformă a regiunilor codante și necodante și detectând o gamă largă de mutații – de la variante punctuale (SNV) până la inserții/deleții, variante mitocondriale și mari rearanjamente genomice. În esență, WGS = WES + “restul genomului”, ceea ce îl face un instrument extrem de puternic pentru diagnosticul genetic.

Pe scurt, diferența fundamentală este că WES secvențiază ~1-2% din genom (exomul), pe când WGS secvențiază ~100% din genom (atât exomul cât și restul ADN-ului). Acest lucru are implicații asupra volumului de date generat, costului și șanselor de a găsi un diagnostic genetic, așa cum vom detalia mai jos.

WGS vs WES – Comparație generală

Pentru a ilustra diferențele cheie, următorul tabel comparativ prezintă WES vs. WGS după câteva criterii esențiale:

(Notă: Valorile de cost și timp sunt aproximative pentru serviciile comerciale standard în 2025. La Helixomic, atât WES cât și WGS au un TAT de ~4 săptămâni, deoarece analiza este optimizată și inclusă consultația genetică.)

Beneficiile detaliate analizei WGS

De ce am alege secvențierea întregului genom în locul exomului? Iată principalele beneficii ale WGS explicate în detaliu.

Acoperire completă a genomului

Principalul atu al WGS este că nu lasă nimic neexplorat. Analizând întregul ADN, WGS poate identifica variante patogene în regiunile non-codificatoare (introni adânci, regiuni reglatoare, zone intergenice) pe care WES nu le examinează. Chiar dacă ~85% din mutațiile cauzatoare de boală cunoscute sunt în exomi, restul de ~15% pot fi în afara exomilor – iar WGS oferă șansa de a le găsi. De exemplu, există boli genetice cauzate de mutații intronice (care afectează splicing-ul genelor și implicit structura și funcția proteinelor codificate) sau de variante în regiuni reglatoare ale genelor; astfel de mutații pot scăpa nedetectate la WES, dar ar fi descoperite prin WGS. Prin secvențierea întregului genom, WGS “vede” întotdeauna imaginea completă, oferind o șansă suplimentară de diagnostic pentru cazurile care rămân inexplicabile după WES.

Detecția superioară a variantelor structurale și a CNV-urilor

WGS excelează în identificarea variațiilor structurale complexe ale genomului: deleții sau duplicații de gene (CNV), rearanjamente cromozomiale, inserții mari, expansiuni de repetiții nucleotidice, etc. Tehnic, deoarece WGS nu se bazează pe capturarea exomilor, acesta oferă o acoperire uniformă care permite detectarea mai fidelă a copy-number variants de mici dimensiuni și a altor anomalii genomice. WES are limitări la acest capitol – de regulă poate identifica doar CNV-uri mai mari sau aneuploidii evidente (ex: o trisomie), însă va rata duplicații/deleții subtile (de câteva kilobaze) din cauza designului de captură neuniformă. Studiile arată că avantajul de diagnostic al WGS provine adesea tocmai din aceste variante structurale suplimentare pe care le poate găsi. Cu WGS, toate regiunile genomului sunt scanate continuu, astfel că orice secvență lipsă sau în plus poate fi detectată cu o sensibilitate mai mare. De exemplu, într-un studiu pe boli Mendeliene, WGS a identificat mutații patogene suplimentare la 7–34% dintre cazurile rămase nerezolvate de WES, datorită detectării superioare a CNV-urilor și regiunilor dificil de secvențiat. Așadar, pentru pacienții la care se bănuiește o deleție sau duplicare genomică ori o mutație structurală (ex. gene fusion, expansiune repetitivă) sau pentru persoanele cu suspiciune puternică pentru o cauză genetică a patologiei dar cu rezultat negativ la WES, WGS este testul indicat.

Rată de diagnostic mai mare

Un beneficiu practic al WGS – rezultat din cele de mai sus – este o probabilitate crescută de a obține un diagnostic genetic comparativ cu WES. În medie, WGS are o rată de diagnostic puțin mai ridicată. O meta-analiză importantă publicată în Nature (2022) a arătat că, per ansamblu, WGS identifică cu aproximativ 5–15% mai multe diagnostice decât WES în populațiile de pacienți cu boli genetice rare (diferența exactă depinzând de studiile analizate). De exemplu, într-un studiu pe cazuri de tulburări Mendeliene, WGS ca test inițial a obținut diagnostic la ~54% dintre pacienți, comparativ cu ~41% prin WES. Alte analize sistematice arată diferențe mai modeste, dar constante, în favoarea WGS – de pildă, un review din 2023 indică o rată de diagnostic agregată ~38,6% pentru WGS vs. 37,8% pentru WES. Chiar și când diferența numerică pare mică, merită subliniat că fiecare procent contează: pentru familiile aflate într-o “odisee a diagnosticului”, WGS poate aduce răspunsul mult așteptat după ce WES a fost inconcludent. Consorțiul Medical Genome Initiative notează că, în aceleași cohorte de pacienți, WGS confirmă mai multe diagnostice decât WES, susținând superioritatea (chiar dacă moderată) a WGS în termeni de randament diagnostic. Cu alte cuvinte, dacă vrei șansa maximă de a descoperi cauza genetică, WGS oferă un mic avantaj statistic. Acest avantaj devine critic mai ales în cazurile grave (ex: sugari critici în terapie intensivă neonatală), unde fiecare oră și fiecare procent în plus la diagnostic contează.

Un singur test, informație pentru o viață

Un alt beneficiu al WGS este caracterul său cuprinzător și “future-proof”. Pentru că secvențiază tot genomul, datele brute de WGS pot fi reanalizate în viitor pe măsură ce știința avansează sau manifestările clinice ale pacientului evoluează – fără a fi nevoie de o nouă prelevare sau de un nou test costisitor. De exemplu, dacă astăzi WGS nu găsește o mutație clară, este posibil ca peste 2-3 ani, odată cu descoperirea unui noi gene sau mecanism genetic implicate sau cu îmbunătățirea algoritmilor de interpretare, aceleași date brute WGS să fie reinterpretate și să ducă la un diagnostic (fapt confirmat de studii de reanaliză periodică a datelor genomice). WES permite și el reanalizarea datelor, dar numai în aceleași regiuni codificante pe care le-a secvențiat. Dacă diagnosticul “stă” într-o regiune neacoperită de WES, reanalizarea WES peste ani nu o va găsi – ar fi nevoie oricum de WGS. Prin urmare, efectuând direct WGS, te asiguri că ai capturat maximum de informație genetică la un moment dat, informație ce poate fi reutilizată oricând. Mulți experți consideră WGS o investiție pe termen lung: obții acum setul complet de date genetice ale pacientului, iar acele date pot fi interogate din nou pentru alte gene sau patologii, pot fi folosite pentru screening de purtători (părinții pot verifica dacă sunt purtători de mutații recesive), sau pentru a extrage informații farmacogenomice și altele, toate fără a mai secvenția din nou genomul. De altfel, la Helixomic, raportul WGS include gratuit și un panel de farmacogenetică, tocmai valorificând bogăția de date oferită de WGS (ex. analizarea modului în care genomul pacientului influențează răspunsul la medicamente).

Eficiență și potențial de cost-eficacitate

Deși WGS este mai scump pe moment, beneficiile sale pot duce la economii și eficiență în anumite contexte clinice. În pediatrie, studiile de health economics recente au început să arate că WGS ca test de primă linie poate fi cost-eficient, mai ales la copiii cu boli genetice severe. Un studiu de evaluare economică din Italia (Nurchis și colab., 2024) publicat în JAMA Network Open a concluzionat că adoptarea WGS ca test inițial la sugarii cu suspiciune de boală genetică este cost-eficientă comparativ cu strategia clasică (baterie de teste urmate eventual de WES). Practic, chiar dacă WGS costă mai mult decât WES, faptul că obține mai repede un diagnostic poate reduce costurile totale cu investigațiile inutile și poate orienta mai prompt tratamentul. Autorii au arătat că, la un prag de willingness-to-pay de 30.000–50.000 €/diagnostic, WGS avea cea mai mare probabilitate de a fi cost-eficient în comparație cu alternativele (inclusiv WES). Un alt exemplu: un model Markov a calculat că folosirea directă a WGS scurtează “odiseea diagnostică” și aduce beneficii nete, chiar dacă prețul testului e mai mare. De asemenea, WGS “ratează” mai puține diagnostice, ceea ce poate evita cheltuieli pe termen lung (consultații repetate, ani de monitorizare fără răspuns, tratamente empirice greșite etc.). În ansamblu, deși costul inițial e ridicat, WGS oferă un raport valoare/preț tot mai bun în medicină, în special pe măsură ce prețurile secvențierii scad. Multe țări (SUA, UK, Australia) au început să includă WGS în sistemul public pentru cazurile complexe, recunoscând atât superioritatea sa diagnostică, cât și impactul clinic (un diagnostic genetic obținut prin WGS poate modifica managementul medical în peste 50% din cazuri). Astfel, beneficiile WGS nu sunt doar științifice, ci și economice și clinice: un tablou complet genetic de la început poate ghida imediat îngrijirea pacientului (inclusiv decizii de terapie sau măsuri profilactice pentru complicații), îmbunătățind prognosticul și calitatea vieții.

În concluzie, WGS se evidențiază prin caracterul său cuprinzător și randamentul ușor superior. Este testul de ales atunci când dorim să maximizăm informația obținută din genomul unui pacient sau când bănuim că varianta genetică ar putea fi într-o zonă “neacoperită” de exom. Totodată, devine tot mai atractiv pe măsură ce costurile scad și personalul de specialitate capătă experiență în interpretarea volumului mare de date produs de WGS.

Când este suficient WES?

În ciuda avantajelor WGS, există numeroase situații în care WES este o alegere suficientă și adecvată. Whole-Exome Sequencing rămâne extrem de util și este încă folosit pe scară largă ca prim test genomic în practica clinică. Iată de ce și când WES poate fi suficient.

Majoritatea mutațiilor cauzatoare sunt în exom

După cum am menționat, grosul informației relevante medical se află în exomi. Se estimează că ~85% din variantele genetice patogene cunoscute rezidă în secvențele codificatoare (exoni) ale genomului. Prin urmare, WES acoperă “zona fierbinte” a genomului, unde este foarte probabil să se afle o mutație cauzatoare de boală. În multe cazuri, un WES bine efectuat identifică cu succes mutația responsabilă fără a fi nevoie de WGS. De exemplu, pentru boli monogenice clasice (cum ar fi fibroza chistică, multe boli metabolice ereditare etc.), unde ne așteptăm ca mutația să fie într-o genă cunoscută șide tip SNV (single nucleotide variant), WES este adesea suficient și eficient. Chiar și în boli genetice heterogene (ex: dizabilități intelectuale, tulburări de spectru autist, boli neuromusculare), experții recomandă exomul ca primă investigație, având în vedere randamentul mare și costul mai scăzut comparativ cu genomul. Un consensus al specialiștilor a stabilit încă din 2019 că WES ar trebui să fie test de prim rang în evaluarea clinică a persoanelor cu tulburări de dezvoltare neurologică, datorită eficacității sale demonstrate (rată de diagnostic ~30-50%) (Srivastava et al., 2019). Așadar, în foarte multe situații clinice, WES este suficient pentru a obține răspunsul, fiind un fel de “cel mai bun compromis” între cost și acoperire genomică.

Randament diagnostic dovedit și îmbunătățire continuă

Whole-exome sequencing are deja un palmares robust în diagnosticarea bolilor rare. Meta-analizele arată o rată medie de diagnostic de ~40–50% prin WES la pacienții cu boli genetice, depinzând de grupul studiat. De exemplu, o meta-analiză din 2023 care a cuprins 13 studii WES pe pacienți cu boli rare a raportat o rată mediană de diagnostic de 43% și utilitate clinică de 44% – cifre impresionante, care justifică folosirea WES pe scară largă. De altfel, aceleași studii au arătat că intervențiile clinice implementate ca urmare a diagnosticului genetic obținut prin WES au fost cost-saving în timp (de exemplu, schimbarea managementului unui pacient după un diagnostic molecular a condus la economii prin evitarea unor tratamente inutile). WES este așadar un instrument valoros și dinamic: pe măsură ce cunoaștem mai multe gene și variante asociate bolilor, randamentul WES crește. Laboratoarele oferă adesea reanalizarea datelor de WES la 1-2 ani, ceea ce poate crește rata de diagnostic cu încă ~10% în cazurile inițial negative. Astfel, chiar dacă nu găsește imediat răspunsul, un WES poate fi actualizat ulterior (fie prin reanaliza datelor brute când apar gene noi în literatură, fie prin repetarea testului pe o versiune mai nouă a tehnologiei). WGS aduce un plus, dar nu este cu mult peste WES – unele studii și meta-analize nu găsesc diferențe semnificative statistic între randamentele WES și WGS când sunt aplicate în aceleași cohorte. Prin urmare, WES rămâne un test de primă linie excelent, validat de comunitatea științifică și medicală.

Cost mai mic și accesibilitate mai bună

Un argument practic major pentru WES este costul. WES este în mod notabil mai ieftin decât WGS – de regulă la jumătate sau chiar o treime din prețul unui WGS comparabil. Motivul este simplu: secvențiind doar ~2% din genom, volumul de date generat de WES este mult mai mic (vezi tabelul comparativ), ceea ce reduce costurile de secvențiere, stocare și analiză. Un studiu din 2018 care a comparat costurile între WES și WGS în diverse proiecte a constatat că, la nivelul maxim de cost raportat, WGS era ~5x mai scump decât WES. În practică, în 2025 în România, un test WES poate costa ~1200-1.500 € vs ~2000 € pentru WGS, diferență semnificativă pentru pacienți. Așadar, bugetul poate dicta alegerea WES, mai ales în situațiile în care probabil oricum WES are o șansă mare de a descoperi răspunsul. De exemplu, dacă un medic genetician suspectează o anumită boală și știe că 90% din mutațiile cauzatoare raportate sunt în exom, este rezonabil să recomande WES mai întâi, fiind mai accesibil financiar; WGS poate fi păstrat drept opțiune secundară doar dacă WES iese negativ. În plus, WES generează mai puține date, deci și analiza bioinformatică este mai rapidă și mai ieftină. Timpul de interpretare poate fi mai scurt (analiza variantelor din ~50.000 de variante WES vs ~3-5 milioane variante WGS) – ceea ce contează pentru laboratoare: multe centre de testare pot livra rezultatul WES mai repede decât cel de WGS. De aceea, unele laboratoare mențin timpul de execuție al WES la ~4 săptămâni, în timp ce pentru WGS oferă ~6-8 săptămâni din cauza complexității crescute. În termeni de accesibilitate, WES este mai disponibil: mai multe laboratoare din lume oferă WES decât WGS, personalul medical are mai multă experiență cu interpretarea exomului și uneori chiar asigurările de sănătate acoperă WES (în anumite țări) deoarece este considerat standard de îngrijire pentru cazurile complexe. În România, deși asigurarea de stat nu acoperă WES, prețul mai scăzut îl face mai ușor de suportat pentru familii sau de decontat prin fonduri speciale.

Recomandări clinice pentru WES ca prim pas

Societățile profesionale au integrat WES în ghidurile lor. ACMG (American College of Medical Genetics), încă din 2019, a emis un statement conform căruia exomul (WES) ar trebui considerat investigație de prim nivel la indivizii cu suspiciune de boală genetică complexă sau cu fenotip ce nu indică un singur diagnostic specific. Situații precum: fenotip sugestiv de cauză genetică, dar foarte heterogen (ex: dizabilitate intelectuală, epilepsii genetice), suspiciune de boală genetică unde testele direcționate au fost deja făcute și nu au dat rezultat, sau prezența unor multiple anomalii congenitale – toate acestea sunt indicații de WES, conform ACMG. De asemenea, ESHG (European Society of Human Genetics) a publicat în 2022 un set de recomandări pentru secvențierea genomului în diagnostic, menționând că WGS poate fi preferat în anumite condiții, dar subliniază că WES rămâne foarte utilizat și dispune de cel mai vast set de date clinice acumulate. Multe laboratoare din Europa folosesc strategia WES first, WGS if needed, tocmai pentru că este eficientă. Ghidurile ESHG și ACMG actuale converg: alege testul cel mai potrivit cazului, ținând cont că WES acoperă cele mai probabile cauze cu un cost și efort mai mic, pe când WGS se păstrează pentru situațiile unde poate aduce un plus clar (eficiență, calitate a diagnosticului). Astfel, din perspectivă clinică, WES este adesea suficient – și este recomandat ca primă linie – atunci când scenariul pacientului nu necesită neapărat informația extra adusă de WGS.

În concluzie, WES este suficient în foarte multe cazuri, mai ales atunci când: (1) suspiciunea clinică de boală genetică este puternică, dar nu orientată spre o singură genă (situație ideală pentru un test “larg” ca WES); (2) nu există indicii de variantă structurală deosebită (de exemplu nu suspectăm o deleție mare sau o mutație intronică rară); (3) resursele financiare sunt limitate sau se dorește un prim pas mai accesibil; (4) ghidurile recomandă WES pentru acea situație. WES oferă un excelent raport beneficiu/cost și rămâne un instrument esențial al geneticii clinice moderne, cu care se pot obține diagnostice în aproape jumătate din cazurile investigate (performanță remarcabilă pentru un singur test).

Cum alegi testul potrivit (WGS sau WES)?

Decizia între WES și WGS ar trebui personalizată în funcție de scopul testării, contextul clinic, bugetul disponibil și sfatul unui specialist în genetică. Iată câteva considerente practice care te pot ghida în alegerea testului potrivit.

Scopul testării și contextul clinic

Întreabă-te ce vrei să obții prin acest test. Dacă scopul este diagnosticul unei boli genetice suspectate, alegerea depinde de claritatea suspiciunii: pentru un fenotip specific (de exemplu, semne clinice ce sugerează puternic o anumită boală genetică cu gene cunoscute), WES este de obicei suficient și eficient. Pentru un fenotip complex sau atipic, fără indicii clare, WGS ar putea crește șansele de diagnostic prin acoperirea extinsă. În schimb, dacă scopul testării este mai degrabă de tip screening preventiv sau evaluare generală a riscurilor genetice la o persoană sănătoasă, nici WES nici WGS nu sunt recomandate ca teste de rutină pentru toată populația – abordarea trebuie țintită (există paneluri specifice, sau testarea țintită a unor riscuri cunoscute). Ghidurile actuale (inclusiv cele ale ACMG) nu recomandă secvențierea întregului genom la indivizi sănătoși ca screening general, ci doar în contextul cercetării sau al unor programe pilot. Așadar, pentru un copil bolnav, nediagnosticat, un test genomic (WES/WGS) este foarte indicat; pentru un adult sănătos curios să-și afle genomul, este de preferat consult genetic și eventual testare orientată (sau participarea într-un studiu de screening genomic).

Severitatea și urgența cazului

În situații critice – de exemplu un nou-născut în terapie intensivă cu suspiciune de boală metabolică sau genetică severă – timpul este esențial. Aici, opțiunea ideală ar fi un WGS rapid (rWGS) efectuat în câteva zile, deoarece oferă șanse maxime de a găsi repede o cauză acționabilă medical. Deja în unele state, WGS rapid pentru sugari critici a devenit standard (acoperit de asigurare) tocmai datorită impactului major (diagnostice rapide care salvează vieți). Dacă însă vorbim de un adult cu o boală genetică cu debut tardiv, care a parcurs deja mulți ani fără răspuns, se poate începe cu WES (durează câteva săptămâni) și trece la WGS doar dacă e necesar. Urgența clinică poate așadar înclina balanța – WGS este preferat când fiecare zi contează, iar WES când situația permite o abordare etapizată.

Bugetul și costurile

Evident, bugetul disponibil joacă un rol practic. Dacă costul nu este o problemă (de exemplu, există acoperire financiară printr-un program de cercetare, asigurare privată sau pacientul își permite), atunci alegerea se poate face strict pe criterii tehnice/clinice. Dar de multe ori, pacientul sau sistemul de sănătate are resurse limitate. În România, unde testele genetice avansate nu sunt de obicei acoperite de Casa de Asigurări, costul cade în sarcina pacientului/familiei. În acest context, WES este semnificativ mai ieftin (vezi secțiunea următoare pentru costurile Helixomic) și poate fi ales ca primă opțiune, urmând ca WGS să fie rezervat doar dacă WES nu a dat rezultat și pacientul dorește investigații suplimentare. Este important de discutat deschis cu specialistul și cu furnizorul despre costuri: unele laboratoare, precum Helixomic, oferă opțiuni de plată în rate pentru a atenua povara financiară, permițând accesul mai ușor la WGS chiar și când bugetul este limitat. De asemenea, merită verificat dacă există studii clinice sau proiecte care pot acoperi testarea genomică – de exemplu, programe pilot de secvențiere a genomului (în UE au existat proiecte 100k Genomes, etc.) sau fundații care sponsorizează testarea copiilor cu boli rare. Per ansamblu, decizia WES vs WGS trebuie să țină cont de cost-eficiență: se recomandă testul care are cele mai mari șanse să ofere răspunsul la cel mai mic cost. Uneori, poate fi mai ieftin pe termen lung să faci direct WGS (evitând teste multiple și ani de investigații), după cum sugerează analizele cost-eficacitate recente. Alteori, e mai logic să începi cu WES și să treci la WGS doar dacă e nevoie – astfel nu plătești din start pentru ceva ce poate nu va fi necesar.

Disponibilitatea testului și consilierea genetică

Alegerea testului potrivit trebuie făcută împreună cu un medic genetician sau consilier genetic. Consilierea genetică este esențială atât înainte, cât și după test (indiferent că e WES sau WGS). Un specialist te va ajuta să înțelegi ce poate sau nu poate afla testul, ce implicații au diferitele rezultate și ce alternative există. De asemenea, nu toată lumea are acces local la WGS – poate laboratorul cu care colaborează medicul tău oferă doar WES, sau invers. În România, Helixomic oferă atât WES cât și WGS, însă în alte situații practice disponibilitatea poate varia. Important este să discutați opțiunile: medicul genetician poate recomanda să începeți cu WES și să păstrați proba ADN pentru o eventuală extindere la WGS ulterior (fără a recolta din nou). Sau dacă indicația clinică este puternică pentru WGS (de exemplu suspiciune de boală genomică complexă), îți va explica argumentele și te va ajuta să accesezi testul (uneori probele sunt trimise în străinătate pentru WGS, dacă local nu e disponibil). Un aspect de care consilierul genetic va ține cont este și volumul de informații și implicațiile psihologice: WGS poate scoate la iveală mult mai multe variante, inclusiv descoperiri secundare (incidențiale), ceea ce poate fi copleșitor pentru pacient. De aceea, informarea și consimțământul informat sunt cruciale. Geneticianul te va ajuta să decizi dacă vrei să afli și rezultate incidentale (ex: predispoziții genetice neașteptate) și îți va explica modul în care datele tale vor fi păstrate și folosite. În esență, implicarea unui specialist asigură că testul ales aliniază așteptările pacientului cu realitatea clinică și tehnică.

În rezumat, alegerea între WES și WGS este personalizată. Nu există un răspuns unic – depinde de cazul medical concret (diagnostic țintit vs explorator), de nevoia de rapiditate, de resurse, și de preferințele informate ale pacientului. Ideal, aceste aspecte sunt discutate într-o ședință de consiliere genetică pre-test, unde medicul poate spune, de exemplu: “În cazul dumneavoastră, consider că un WES are ~40% șanse să găsească ceva și probabil e suficient. Un WGS ar crește șansele poate la ~50%, dar costă aproape dublu. Putem începe cu WES și, dacă nu iese nimic, discutăm să extindem la WGS ulterior.” – sau, alt exemplu: “Având în vedere istoricul familiei și testele deja efectuate, v-aș recomanda direct WGS, deoarece bănuim o rearanjare genetică complexă pe care exomul nu ar detecta-o.” Printr-o abordare astfel nuanțată, pacientul și medicul ajung la decizia optimă, echilibrând scopul medical cu factorii practici.

Costuri și accesibilitate în România

În România, testele WES și WGS sunt disponibile în principal prin furnizori specializați privați, precum Helixomic. Helixomic oferă aceste servicii de secvențiere avansată, punând la dispoziție expertiză medicală locală și parteneriate cu laboratoare de top (analizele de secvențiere fiind realizate în Germania, conform informațiilor de pe site-ul Helixomic). Să detaliem aspectele de cost și accesibilitate pentru WES și WGS la Helixomic:

Prețurile Helixomic pentru WES și WGS

La Helixomic, Analiza WES (Secvențierea Întregului Exom) are un preț listat de 6.482 lei (aprox. 1.280 €), iar Analiza WGS (Secvențierea Întregului Genom) costă 9.960 lei (aprox. 1.970 €). Aceste prețuri includ, important, și consultația genetică de interpretare, astfel încât pacientul primește nu doar un raport tehnic, ci și explicații de la un medic genetician. Helixomic evidențiază că interpretarea și consilierea genetică sunt incluse gratuit în costul testului, ceea ce aliniază serviciul lor la standardele internaționale (unde consilierea este parte integrantă a procesului de diagnostic genetic). De asemenea, compania oferă opțiunea de plată în rate fără dobândă, facilitând accesul la test, având în vedere costul substanțial. Prin comparatie cu venitul mediu din România, sumele nu sunt mici, însă faptul că există posibilitatea de plată eșalonată și pachete cu valoare adăugată (consultație inclusă, kit de recoltare gratuit trimis prin curier) crește accesibilitatea reală.

Modalitatea de recoltare și logistică

Helixomic asigură un kit de recoltare gratuit trimis și ridicat prin curier, ceea ce înseamnă că pacienții din orice colț al țării pot accesa testul fără să se deplaseze la un centru special. Proba necesară este o probă de celule bucale (”swab” din mucoasa obrazului), o metodă neinvazivă și ușor de recoltat la domiciliu. Acest lucru elimină bariere precum necesitatea de a face o extracție de sânge la un laborator – practic oricine poate recolta saliva/cele bucale conform instrucțiunilor și trimite proba pentru analiză. Timpul de execuție anunțat de Helixomic este de 4 săptămâni pentru rezultatul final, atât pentru WES cât și pentru WGS. Faptul că au același TAT (~1 lună) indică o capacitate logistică și de analiză eficientă – probabil trimit probele imediat la laboratorul partener și au echipa pregătită să interpreteze volumul de date al WGS fără întârzieri. Un TAT de 4 săptămâni este competitiv la nivel internațional (unde adesea WGS poate dura 6-8 săptămâni).

Consultanță genetică și raportare extinsă

Un alt aspect al accesibilității este accesul la expertiză. Helixomic pune la dispoziție medici specialiști dedicați fiecărui caz, care oferă interpretarea rezultatelor și recomandări ulterioare. În plus, atât la testul WES cât și la WGS, este menționat pe site “Raportare descoperiri incidentale”. Asta înseamnă că, dacă în timpul analizei genomului se identifică variante cu importanță medicală majoră nesolicitate (de exemplu, o mutație BRCA care predispune la cancer de sân, găsită la o persoană testată inițial pentru altceva), acestea vor fi raportate pacientului, conform ghidurilor etice (lista de gene secundare ACMG). Acest serviciu adaugă valoare – practic, pacientul primește nu doar răspunsul la întrebarea inițială, ci și informații ce țin de medicina preventivă, dacă genomul său le conține. Desigur, raportarea incidentalelor se face cu consimțământul informat al pacientului, respectând dorința acestuia de a cunoaște sau nu astfel de rezultate. Helixomic aderă la legislația și practicile privind protecția datelor (vezi secțiunea FAQ privind GDPR), ceea ce înseamnă că datele genomice ale pacienților români sunt stocate și folosite în condiții de confidențialitate similar cu restul UE.

Accesibilitate geografică

Fiind un serviciu național cu prezență online, Helixomic face testele accesibile indiferent de oraș. Ei menționează acoperire națională, ceea ce s-a materializat prin trimiterea kitului la domiciliu. Așadar, fie că ești în București sau într-o localitate îndepărtată, poți beneficia de test. Acesta este un progres major față de acum câțiva ani, când pacienții români trebuiau adesea să trimită pe cont propriu probe în străinătate pentru astfel de analize. În 2025, cu Helixomic și probabil câteva alte clinici private, secvențierea exomică și genomică sunt la un click distanță pentru pacienții români.

Suport și follow-up

Costul testului la Helixomic include, pe lângă raportul inițial, și suport în înțelegerea lui. Medicii geneticieni de acolo pot ghida pacientul spre următorii pași (de exemplu, confirmare clinică, testarea altor membri ai familiei, măsuri profilactice sau tratament personalizat dacă s-a găsit o mutație). Practic, în costul plătit intră nu doar secvențierea brută, ci și valoarea adăugată a interpretării și consilierii, ceea ce este foarte important. Un test genetic fără explicații poate fi inutil sau chiar înspăimântător pentru un pacient; Helixomic pare să pună accent pe componenta umană a procesului.

În concluzie, în România, Helixomic asigură accesul la WES și WGS la standarde internaționale, deși costurile sunt în continuare semnificative pentru pacienți. Tendința este însă de creștere a accesibilității: pe măsură ce tot mai mulți pacienți beneficiază de aceste teste și conștientizarea utilității lor crește, este posibil să vedem și inițiative publice sau parteneriate care să sprijine financiar secvențierea genomică în cazurile critice (cum s-a întâmplat deja în alte țări). Până atunci, Helixomic rămâne un reper în domeniu, oferind comunității medicale din România posibilitatea de a diagnostica genetic local, fără bariere geografice.

Concluzie

Atât WES, cât și WGS reprezintă instrumente puternice ale diagnosticului genetic modern, fiecare cu puncte tari și limitări. Whole-Exome Sequencing oferă o acoperire concentrată pe zonele critice ale genomului, cu un echilibru excelent între cost și beneficii – fiind adesea prima alegere pentru investigarea bolilor ereditare, cu o rată de diagnostic confirmată de ~30-50%. Whole-Genome Sequencing duce analiza la nivelul următor, explorând întregul genom și detectând variații pe care exomul le-ar putea rata, sporind șansa de diagnostic la un cost mai mare și cu un volum de date substanțial. Decizia între ele nu este una de tipul “bun vs. rău”, ci trebuie adaptată cazului particular: pentru mulți pacienți, WES va fi suficient și eficient; pentru alții, WGS va aduce acel plus necesar pentru a obține răspunsul. Recomandările actuale ale experților (ACMG, ESHG) pledează pentru utilizarea judicioasă a ambelor – WES și WGS nu se exclud, ci se completează. În practică, strategiile pot fi secvențiale (WES inițial, WGS dacă e nevoie) sau direct WGS în situațiile în care fiecare fragment de informație contează.

Din fericire, în România avem acces la ambele tehnologii prin intermediul Helixomic, care oferă nu doar testarea propriu-zisă, ci și suportul medical esențial. Pentru pacienți și medici de familie, a cunoaște opțiunile WES vs WGS înseamnă a putea lua decizii informate în beneficiul pacientului – fie că e vorba de un copil fără diagnostic clar, fie de planificare familială sau de gestionarea unui risc ereditar.

Reține că alegerea testului genetic potrivit se face cel mai bine în echipă: pacient (și familia) împreună cu specialiștii (medic genetician, consilier genetic). Ei vor ține cont de scop, buget și context și te vor ghida către soluția optimă. Indiferent dacă va fi WES sau WGS, important este să faci pasul către clarificarea genetică – un diagnostic de precizie poate deschide drumul către tratament țintit, măsuri de prevenție și, nu în ultimul rând, liniștea de a cunoaște cauza și a nu mai trăi în incertitudine.

Bibliografie

• European Parliament and Council of the European Union. (2016). Regulation (EU) 2016/679 of 27 April 2016 (General Data Protection Regulation). Official Journal of the European Union, L119, 1–88. (GDPR – legislația UE privind protecția datelor cu caracter personal)

• Ewans, L. J., Minoche, A. E., Schofield, D., et al. (2022). Whole exome and genome sequencing in Mendelian disorders: a diagnostic and health economic analysis. European Journal of Human Genetics, 30(10), 1121–1131. https://doi.org/10.1038/s41431-022-01162-2

• Nurchis, M. C., Radio, F. C., Riccardi, M. T., et al. (2024). Cost-Effectiveness of Whole-Genome vs Whole-Exome Sequencing Among Children With Suspected Genetic Disorders. JAMA Network Open, 7(1), eXXXXX. https://doi.org/10.1001/jamanetworkopen.2024.XXXX (Articol de evaluare economică – rezultatele sugerează că WGS este cost-eficient ca test de primă linie la sugarii cu boli genetice, comparativ cu WES.)

• Souche, E., Beltrán, S., Brosens, E., et al. (2022). Recommendations for whole genome sequencing in diagnostics for rare diseases. European Journal of Human Genetics, 30(9), 1017–1021. https://doi.org/10.1038/s41431-022-01113-x (Document de poziție ESHG – recomandă utilizarea WGS acolo unde poate îmbunătăți calitatea, eficiența sau randamentul diagnostic.)

• Srivastava, S., Love-Nichols, J., Dies, K. A., et al. (2019). Meta-analysis and multidisciplinary consensus statement: exome sequencing is a first-tier clinical diagnostic test for individuals with neurodevelopmental disorders. Genetics in Medicine, 21(11), 2413–2421. https://doi.org/10.1038/s41436-019-0554-6 (Consens ACMG/clinicieni – recomandă WES ca test primar pentru tulburările de neurodezvoltare, având in vedere rata de diagnostic ridicată.)

• Wenger, A. M., Guturu, H., Bernstein, J. A., & Bejerano, G. (2017). Systematic reanalysis of clinical exome data yields additional diagnoses: Implications for providers. Genetics in Medicine, 19(2), 209–214. https://doi.org/10.1038/gim.2016.88 (Exemplu de beneficiu al reanalizării WES – ~10% cazuri diagnosticate în plus la reanalizare după 1-2 ani.)