Mutațiile BRCA1 și BRCA2: cine se testează și ce înseamnă rezultatul

Poate ai avut un cancer de sân sau ovarian, o rudă a aflat că are o mutație BRCA ori oncologul ți-a recomandat testul BRCA. E firesc să te întrebi ce înseamnă, dacă ar trebui să te testezi și ce urmează.

Pe scurt: ce înseamnă o mutație BRCA1 sau BRCA2

BRCA1 și BRCA2 sunt gene care ajută celulele să repare ADN-ul deteriorat. O mutație (variantă patogenă) moștenită într-una dintre ele crește riscul de cancer de sân și de cancer ovarian și, într-o măsură mai mică, de alte cancere, ca prostata, pancreasul și melanomul, mai ales la BRCA2. Este un risc, nu o certitudine: unele persoane care moștenesc o astfel de mutație nu fac niciodată cancer.

Mutația se poate moșteni de la mamă sau de la tată, cu o șansă de 50% pentru fiecare copil. Testul potrivit se alege la o consultație de genetică medicală și începe, când se poate, cu ruda care a avut cancer. După un rezultat pozitiv există controale mai atente, operații și medicamente care scad riscul, iar rudele pot face testul țintit.

Ce sunt genele BRCA1 și BRCA2

Ce face o genă BRCA

Toți avem câte două copii ale genelor BRCA1 și BRCA2, una de la mamă și una de la tată. Ele produc proteine care repară ADN-ul deteriorat, ca un corector al greșelilor apărute în celule. BRCA1 se află pe cromozomul 17, iar BRCA2 pe cromozomul 13.

O singură copie normală a genei ajunge ca să protejeze celulele, dar la un purtător ea se poate pierde în cursul vieții într-o celulă, care poate deveni apoi canceroasă. Purtătorii tind și să facă cancer la vârste mai tinere.

Cum se transmite o mutație BRCA

Modul de transmitere este autosomal dominant: fiecare copil al unui purtător, fată sau băiat, are o șansă de 50% să moștenească mutația. Aproape toți purtătorii au moștenit-o de la unul dintre părinți, iar o mutație apărută pentru prima dată la o persoană e rară. Variantele care cresc riscul de cancer nu pot sări o generație. Impresia vine din faptul că un părinte poate purta varianta fără să facă vreodată cancer.

BRCA1, BRCA2 și celelalte gene ale cancerului ereditar de sân și ovar

Mutațiile în BRCA1 și BRCA2 sunt cea mai frecventă cauză a sindromului cancerului de sân și ovar ereditar (HBOC, după denumirea în engleză). Același sindrom poate fi dat și de alte gene: PALB2, cu un risc de cancer de sân de 40–60% conform Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO), și gene cu penetranță moderată, ca ATM, CHEK2, RAD51C, RAD51D și BRIP1.

Ce riscuri aduce o mutație BRCA

Cancerul de sân și cancerul ovarian

Conform Institutului Național al Cancerului din SUA (NCI), peste 60% dintre femeile care moștenesc o mutație în BRCA1 sau BRCA2 fac cancer de sân în cursul vieții, față de aproximativ 13% în populația generală, iar riscul de cancer ovarian, inclusiv cancerul trompelor uterine și cel peritoneal primar, este de 39–58% la BRCA1 și de 13–29% la BRCA2, față de aproximativ 1,1% în populația generală.

Cifrele descriu riscul pe parcursul vieții: unele persoane care moștenesc o mutație în BRCA1 sau BRCA2 nu fac niciodată cancer. Pentru acest risc, purtătoarelor li se recomandă controale care încep mai devreme, descrise mai jos.

Diferențele dintre BRCA1 și BRCA2

Cancerul ovarian e mult mai frecvent la purtătoarele unei mutații în BRCA1 decât la cele cu BRCA2, iar la BRCA2 apare în medie cu 8–10 ani mai târziu, de aceea și vârsta pentru operația de reducere a riscului diferă. La BRCA2 cresc mai mult riscurile de cancer de sân la bărbat, de prostată, pancreatic și de melanom.

Prostata, pancreasul și alte cancere

Conform NCI, 19–61% dintre bărbații cu o mutație în BRCA2 și 7–26% dintre cei cu BRCA1 fac cancer de prostată până la 80 de ani, față de aproximativ 10,6% în populația generală, iar riscul de cancer pancreatic ajunge până la 5% la BRCA1 și la 5–10% la BRCA2, față de aproximativ 1,7% în populația generală.

Cine ar trebui să facă testul BRCA

Testarea poate fi potrivită atât pentru cine a avut cancer, cât și pentru cine nu a avut.

Din practica dr. Anca Neacșu: „La consultație, mă uit întâi la istoric: un cancer apărut mai devreme decât e obișnuit pentru tipul lui, mai multe cancere la aceeași persoană ori un istoric familial bogat în cancere, uneori cu un anumit tipar.”

Dacă ai avut cancer

• Cancerul de sân: conform Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO) și Societății de Chirurgie Oncologică (SSO), 2024, testarea BRCA1 și BRCA2 se oferă tuturor pacienților nou diagnosticați până la 65 de ani și, după această vârstă, după istoric, originea familiei sau eligibilitatea pentru inhibitori PARP (o clasă de tratamente țintite).
• Cancerul ovarian: conform ASCO (2020), tuturor femeilor diagnosticate cu cancer ovarian epitelial li se oferă testul pentru mutațiile moștenite în BRCA1, BRCA2 și în celelalte gene ale cancerului ovarian, indiferent de istoricul familial, încă de la diagnostic.
• Alte cancere: conform NCI, cancerul pancreatic, cel de prostată metastatic sau cu risc mare și cel de sân la bărbat fac mai probabilă o mutație BRCA.

Dacă ai rude cu cancer

Medicul se gândește la o mutație BRCA când, la rude de gradul I, II sau III, de pe partea mamei sau a tatălui, apare un cancer de sân diagnosticat până la 50 de ani, un cancer ovarian sau un cancer de sân la un bărbat.

Pentru femeile cu un istoric personal sau familial de cancer de sân, ovarian, tubar (al trompelor uterine) sau peritoneal ori cu o origine asociată cu mutații BRCA, grupul american pentru servicii preventive (USPSTF) recomandă o evaluare scurtă a riscului familial; cele cu un rezultat pozitiv la această evaluare ar trebui să primească consiliere genetică și, dacă e indicat, testare. Poți citi mai multe detalii în articolul Este cancerul ereditar?.

Dacă o rudă are deja o mutație cunoscută

Dacă o rudă are o mutație în BRCA1 sau BRCA2, de obicei faci doar testul țintit pentru acea variantă, prin analiza Sanger, care citește doar porțiunea de ADN în care se află varianta din raportul rudei. Dacă varianta din familie e o porțiune mai mare lipsă sau în plus (o deleție sau o duplicație), ea se verifică printr-un test țintit prin NGS.

Dacă nu ai cancer în familie

Lipsa cancerului în familie nu exclude o mutație: conform ESMO, aproximativ jumătate dintre purtătorii de variante în genele sindromului ereditar de sân și ovar nu au un istoric familial sugestiv. Pe de altă parte, fără un istoric personal sau familial ori o origine asociată cu mutații BRCA, USPSTF nu recomandă femeilor evaluarea de rutină, consilierea sau testarea BRCA. Decizia se ia individual, la consultație.

Testul BRCA și tratamentul cancerului

Testul pentru mutația cu care te-ai născut și analiza genetică a tumorii

Testul pentru riscul genetic cu care te-ai născut arată dacă ai o predispoziție pentru anumite cancere și contează pentru monitorizarea ta, dar și pentru rude. Analiza genetică a tumorii e un alt fel de test: caută modificările din celulele cancerului și îi poate ajuta pe medici să aleagă terapia. O mutație BRCA găsită în tumoră poate fi moștenită sau apărută mai târziu, de aceea merită aflat, printr-un test separat, dacă e moștenită.

Pentru o variantă care crește riscul, găsită în tumoră în una dintre șapte gene, printre care BRCA1 și BRCA2, Societatea Europeană de Oncologie Medicală (ESMO) recomandă această verificare indiferent de tipul tumorii. Conform ASCO, la cancerul ovarian, testul pe tumoră pentru BRCA1 și BRCA2 se face la femeile la care testul pentru mutațiile moștenite nu a găsit o astfel de variantă.

Inhibitorii PARP

Cancerele cu mutații în BRCA1 sau BRCA2, moștenite sau apărute în cursul vieții, pot fi tratate cu inhibitorii PARP: medicamente care blochează repararea ADN-ului deteriorat în celulele canceroase. De aceea, la cancerul de sân și la cel ovarian, rezultatul testului BRCA contează și pentru alegerea tratamentului. Decizia de tratament o ia medicul oncolog, iar tratamentul nu așteaptă testul decât dacă așa hotărăște el.

Cum se face testul BRCA

Doar BRCA1 și BRCA2 sau un panel de gene

Un test complet pentru BRCA1 și BRCA2 caută și delețiile și duplicațiile, pe care secvențierea nu le vede de obicei. Un panel pentru cancerul ereditar de sân și ginecologic analizează în plus PALB2, gene cu risc moderat pentru sân (ATM, CHEK2, BARD1), gene ale cancerului ovarian (RAD51C, RAD51D, BRIP1) și genele sindromului Lynch. ESMO recomandă ca persoanelor cu un istoric familial semnificativ să li se ofere testarea pe paneluri multigenice, cu gene validate clinic. Când istoricul nu e precis, medicul recomandă de obicei un test mai extins, cu mai multe gene, în locul celui pentru un singur sindrom, ca să nu rămână neverificate alte gene. Testul potrivit îl alegi la consultație: testul pentru genele BRCA1 și BRCA2, un panel pentru cancerul ereditar de sân și ginecologic sau panelul pan-cancer de 154 de gene, potrivit mai ales când în familie apar tipuri diferite de cancer. Toate testele pentru cancerul ereditar de sân, ovar și ginecologic sunt în catalog, iar despre genele Lynch găsești detalii în articolul despre sindromul Lynch.

De ce se testează întâi ruda care a avut cancer

Testul e mai informativ la o rudă care a avut un cancer legat de BRCA, de exemplu un cancer ovarian. De aceea, conform NICE, testele care caută mutația se fac întâi, unde se poate, la un membru al familiei care a avut cancer. Dacă la ruda afectată nu se găsește nicio variantă, rezultatul e neinformativ: nu exclude o cauză moștenită, iar rudele sănătoase nu au o variantă pe care s-o caute.

Dacă persoana afectată nu mai este disponibilă pentru testare, se pornește, când există, de la ADN-ul păstrat de la ea. Dacă nu există ADN păstrat de la ea, te poți testa tu, știind că un rezultat negativ nu exclude atunci o mutație în familie.

Cum decurge procesul

Înainte de testare este necesară o consultație genetică. Medicul genetician îți studiază documentele medicale și, în amănunt, istoricul familiei: cine a avut cancer, ce tip și la ce vârstă. Îți explică scopul testării și limitele ei, apoi, în funcție de suspiciune, poate recomanda testul genetic potrivit. Dacă îl soliciți direct de pe pagina lui, îl confirmă sau îl schimbă înainte de recoltare.

Proba poate fi sânge, salivă sau celule epiteliale bucale; proba și termenul exact sunt detaliate pe pagina testului. Rezultatul vine de obicei în câteva săptămâni. La consultația de interpretare, medicul genetician îți explică semnificația lui și face recomandări privind monitorizarea, tratamentele potrivite și testarea altor membri ai familiei.

Ce înseamnă rezultatul testului BRCA

Rezultat pozitiv

Un rezultat pozitiv înseamnă că testul a găsit în BRCA1 sau BRCA2 o variantă patogenă sau probabil patogenă, deci un risc crescut pentru anumite cancere, fără să poată spune dacă sau când vei face cancer. Rezultatul nu te afectează doar pe tine: rudele pot afla dacă au moștenit aceeași mutație. Poți citi mai multe detalii în articolul despre rezultatul pozitiv la un test genetic.

Rezultat negativ

Un rezultat negativ se citește după istoricul familiei. Dacă în familie se cunoaște o variantă și testul a căutat-o, rezultatul e clar: n-ai moștenit-o și n-o poți transmite copiilor. Riscul tău rămâne cel al populației generale și, după istoricul familial, poate fi încă crescut.

Fără o variantă cunoscută în familie, un rezultat negativ nu adaugă informații despre risc față de ce se știe din istoricul familial, iar controalele se stabilesc după istoric. Dacă testul extins iese negativ, iar suspiciunea de cancer ereditar rămâne, pasul următor discutat este secvențierea întregului genom (WGS), atât la adulți, cât și la copiii cu cancer.

Variantă cu semnificație incertă (VUS)

O variantă cu semnificație incertă (VUS) e o modificare despre care nu există încă destule date ca să se știe dacă crește riscul de cancer. Cel mai des, pe măsură ce apar date noi, VUS se reclasifică drept benigne. Conform ASCO–SSO 2024, o VUS nu ar trebui să schimbe conduita medicală, iar persoanele cu o VUS sunt urmărite pentru reclasificare; până atunci, riscul se gestionează după istoricul familial.

Dacă raportul cuprinde și astfel de variante se decide la consultație, de la caz la caz: în unele familii o variantă incertă se poate verifica prin testarea rudelor, în altele nu. Poți citi mai multe detalii în articolul despre cum se citește raportul unui test genetic.

După un rezultat pozitiv: supravegherea și prevenția

Când se găsește o mutație care crește riscul, ai mai multe opțiuni: controale mai dese, operații de reducere a riscului și medicamente. Medicamentele sau o intervenție chirurgicală care reduc riscul sunt opțiuni pe care le discuți cu specialiștii, iar decizia îți aparține.

Supravegherea sânului

Femeilor cu o mutație BRCA care nu aleg mastectomia de reducere a riscului li se oferă o supraveghere intensificată, în care RMN-ul mamar este componenta esențială. Conform ESMO, la BRCA1, BRCA2 sau PALB2 supravegherea începe la 30 de ani sau cu 5 ani mai devreme decât vârsta celei mai tinere rude cu cancer de sân. Controalele se fac anual, iar la BRCA1 se ia în calcul un control la 6 luni.

Ovarele și trompele uterine

Ecografia transvaginală la 6 luni și analiza CA-125 au un beneficiu incert, dar pot fi luate în calcul de la vârsta la care se propune operația și până când se face. Conform ESMO, strategia recomandată pentru reducerea riscului de cancer ovarian la purtătoarele de mutații în gena BRCA este îndepărtarea ovarelor și a trompelor uterine (anexectomia), care scade riscul de cancere ginecologice cu 80–90% și se face după încheierea planurilor de familie, la 35–40 de ani pentru BRCA1 și la 40–45 de ani pentru BRCA2. Operația aduce o menopauză timpurie, ale cărei efecte se discută înainte de decizie; după ea, la purtătoarele fără cancer, se poate propune o terapie hormonală pe termen scurt.

Mastectomia de reducere a riscului

La purtătoarele de mutații în gena BRCA, mastectomia bilaterală de reducere a riscului scade riscul de cancer de sân cu aproximativ 90%, în funcție de studiu și de tipul operației, și se discută ca decizie adaptată fiecărei persoane. E o operație amplă și ireversibilă, iar înainte de decizie se discută beneficiile, complicațiile și efectele ei asupra imaginii corporale; NICE recomandă întâi o consiliere genetică într-un centru specializat.

Medicamentele care reduc riscul

Medicamentele care reduc riscul de cancer de sân pot fi luate în calcul la femeile care nu aleg mastectomia sau al căror risc nu justifică o operație, deși datele despre efectul lor tocmai la purtătoarele de mutații în gena BRCA sunt foarte puține.

Mutațiile BRCA la bărbați

Bărbații moștenesc și transmit aceste variante la fel ca femeile. Cancerul de sân la bărbat e rar, dar, conform NCI, 1,8–7,1% dintre bărbații cu o mutație în BRCA2 îl fac până la 70 de ani, față de aproximativ 0,1% în populația generală. Conform ESMO, purtătorii de BRCA2 au și un risc mai mare de cancer de prostată, care apare mai devreme și mai des în forme agresive. Bărbaților cu BRCA2 li se oferă anual, de la 40 de ani, analiza de sânge PSA (antigenul specific prostatic) și sunt încurajați să meargă la medic dacă observă o schimbare a sânului. Poți citi mai multe detalii în articolul despre mutațiile BRCA la bărbați.

Rudele tale: testarea în cascadă

Cine se testează și în ce ordine

Rudele de gradul I au fiecare o șansă de 50% să fi moștenit varianta și pot face apoi testul țintit pentru ea. Ambilor părinți ai unui purtător li se poate oferi testul, ca să se afle din ce parte a familiei vine mutația. O rudă care nu a moștenit mutația familiei are riscul populației generale sau, după alți factori personali, unul mai mare. Această testare în cascadă găsește rudele cu risc crescut, femei și bărbați, înainte să apară cancerul. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testarea în cascadă.

Copiii

Supravegherea pentru BRCA începe la vârsta adultă, de aceea decizia de testare se amână de regulă până când copilul devine adult și poate decide singur. Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), testarea predictivă a copiilor pentru boli cu debut la vârsta adultă e potrivită doar dacă prevenția poate începe înainte de vârsta adultă.

Dacă plănuiești o sarcină

Dacă plănuiești copii, la consultație discuți riscul transmiterii și testele prenatale potrivite, de preferat înaintea sarcinii. Un copil care moștenește mutații în ambele copii ale genei BRCA1 sau BRCA2 are o formă de anemie Fanconi, o boală rară care apare adesea în copilărie. De aceea, la consultație se poate discuta și testarea partenerului.

Următorul pas: ai avut un cancer de sân sau ovarian, ai rude cu cancer ori o rudă cu o mutație BRCA? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician se uită la istoricul tău medical și familial, îți spune dacă testul are sens, pe cine e bine să testezi întâi și ce test. Despre paneluri găsești mai multe pe pagina testului genetic pentru cancere ereditare. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.

Referințe

1. Sessa C, et al. Risk reduction and screening of cancer in hereditary breast-ovarian cancer syndromes: ESMO Clinical Practice Guideline. Annals of Oncology. 2023;34(1):33-47. https://doi.org/10.1016/j.annonc.2022.10.004
2. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Familial breast cancer (CG164). 2013, actualizat 2023. https://www.nice.org.uk/guidance/cg164
3. Petrucelli N, Daly MB, Pal T. BRCA1- and BRCA2-Associated Hereditary Breast and Ovarian Cancer. GeneReviews. Actualizat în 2026. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1247/
4. National Cancer Institute. BRCA Gene Changes: Cancer Risk and Genetic Testing. Revizuit în 2024. https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/genetics/brca-fact-sheet
5. US Preventive Services Task Force, Owens DK, et al. Risk Assessment, Genetic Counseling, and Genetic Testing for BRCA-Related Cancer. JAMA. 2019;322(7):652-665. https://doi.org/10.1001/jama.2019.10987
6. Bedrosian I, et al. Germline Testing in Patients With Breast Cancer: ASCO-Society of Surgical Oncology Guideline. Journal of Clinical Oncology. 2024;42(5):584-604. https://doi.org/10.1200/JCO.23.02225
7. Konstantinopoulos PA, et al. Germline and Somatic Tumor Testing in Epithelial Ovarian Cancer: ASCO Guideline. Journal of Clinical Oncology. 2020;38(11):1222-1245. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8842911/
8. Kuzbari Z, et al. Germline-focused analysis of tumour-detected variants in 49,264 cancer patients: ESMO Precision Medicine Working Group recommendations. Annals of Oncology. 2023;34(3):215-227. https://doi.org/10.1016/j.annonc.2022.12.003
9. European Society of Human Genetics. Genetic testing in asymptomatic minors. European Journal of Human Genetics. 2009;17(6):720-721. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
10. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Ordinul nr. 1272/2025 pentru modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative, aprobate prin Ordinul nr. 180/2022. Monitorul Oficial nr. 763 din 14 august 2025. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/301355