Testarea genetică oncologică: testul ereditar și analiza genetică a tumorii
- Autor
- Dr. Anca Neacșu
- Publicat
- Actualizat
- Actualizat la
- Timp de citire
- 11 min de citit
Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Pe scurt: două teste genetice diferite în cancer
Testarea genetică oncologică cuprinde două feluri de teste, care răspund la întrebări diferite. Testul pentru riscul genetic cu care te-ai născut arată dacă ai o predispoziție pentru anumite cancere și contează pentru monitorizarea ta, dar și pentru rude. Analiza genetică a tumorii e un alt fel de test: caută modificările din celulele cancerului, într-o bucată mică de tumoră sau într-o probă de sânge (biopsia lichidă), și ajută la alegerea tratamentului.
Uneori, analiza tumorii găsește o variantă care poate fi moștenită. Dacă e moștenită sau nu, arată un test genetic separat, făcut pe ADN-ul cu care te-ai născut. Decizia de tratament o ia medicul oncolog, iar medicul genetician îți explică ce înseamnă rezultatul pentru tine și pentru familie.
Mutația cu care te-ai născut și profilul genetic al tumorii
Mutațiile moștenite (germinale)
Mutația cu care te-ai născut (germinală) se află în toate celulele corpului și se poate transmite copiilor. Conform Institutului Național al Cancerului din SUA (NCI), aproximativ 5–10% din cancere sunt considerate de cauză moștenită.
Modificările apărute în tumoră (somatice)
Cele mai multe cancere apar din modificări genetice acumulate în timpul vieții, care există doar în tumoră (se numesc somatice) și nu se transmit copiilor. Ansamblul lor formează profilul genetic al tumorii. Fiecare cancer are propria combinație de modificări, iar tumora se poate schimba sub tratament.
Testul pentru riscul ereditar
Ce caută și din ce probă se face
Testul pentru cancerul ereditar caută o eventuală mutație cu care te-ai născut și care îți crește riscul de a avea anumite cancere pe toată perioada vieții, în gene ca BRCA1, BRCA2 sau genele sindromului Lynch. De obicei se face un panel de gene, citit prin secvențiere de nouă generație (NGS): un panel extins (pan-cancer) sau unul țintit pe o categorie de cancer, de exemplu sân și ginecologic, colorectal sau prostată.
La panelurile pentru cancer ereditar disponibile prin Helixomic, proba poate fi un frotiu bucal, iar la panelurile pan-cancer și sânge sau salivă. Frotiul se poate recolta acasă, cu kitul primit prin curier, sau la un centru de recoltare. Panelurile și proba fiecăruia sunt descrise pe pagina testului genetic pentru cancere ereditare.
Cui i se recomandă
Testul e indicat mai ales celor care au avut cancer la o vârstă mai mică decât de obicei sau mai multe cancere și celor cu mai multe rude cu cancer pe aceeași parte a familiei. La o persoană cu cancer, ghidul Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO) din 2024 recomandă un panel multigenic când mai multe gene sunt relevante pentru istoricul personal sau familial.
Testarea începe, când se poate, cu ruda care a avut cancer. Poți citi mai multe detalii în articolul despre cancerul ereditar. Decizia se ia individual, la consultație.
Ce schimbă rezultatul pentru tine și pentru rude
Un rezultat pozitiv înseamnă risc, nu certitudine. Când se găsește o variantă care crește riscul, poți face pași care reduc riscul sau ajută la depistarea din timp a cancerului, de exemplu controale adaptate genei. Dacă ai deja cancer, rezultatul poate conta și pentru tratament, de exemplu pentru inhibitorii PARP la purtătorii unor variante BRCA1 sau BRCA2, în indicațiile aprobate, și pentru riscul unui al doilea cancer.
Rudele de gradul I au fiecare o șansă de 50% să fi moștenit varianta și pot face apoi testul țintit pentru ea. Dacă plănuiești copii, la consultație discuți riscul transmiterii și testele prenatale potrivite. Dacă un test extins iese negativ, iar suspiciunea de cancer ereditar rămâne, pasul următor discutat este secvențierea întregului genom (WGS), atât la adulți, cât și la copiii cu cancer.
Analiza genetică a tumorii
Ce caută: din țesut sau din sânge
Analiza genetică a tumorii caută modificările din celulele cancerului. I se mai spune testare pe biomarkeri, profil genomic, testare moleculară sau testare somatică. Proba poate fi o bucată de tumoră păstrată în blocul de parafină, de la biopsie sau de la operație, ori o probă de sânge, din care biopsia lichidă extrage fragmentele de ADN eliberate de tumoră (ADN tumoral circulant).
Conform Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO), în cancerul avansat, testele validate pe ADN tumoral circulant pot găsi mutații pentru care există un tratament țintit; testul pe țesut rămâne preferat pentru mulți pacienți, iar biopsia lichidă se poate folosi când rezultatul rapid contează sau când biopsia de țesut nu se poate realiza din diverse motive. Poți citi mai multe detalii în articolul despre biopsia lichidă.
Din țesut se poate face un profil genomic al tumorii, care citește sute de gene dintr-o singură probă.
Din sânge, biopsia lichidă pentru alegerea tratamentului caută modificările care pot orienta tratamentul.
Când se face
Analiza tumorii se face de obicei la o tumoră avansată sau răspândită în alte organe (metastatică), pentru care se caută o țintă de tratament. ESMO recomandă secvențierea de nouă generație (NGS) a tumorii în cancerele avansate pulmonar non-microcelular de tip non-scuamos, de prostată, colorectal, ovarian și în colangiocarcinom (cancerul căilor biliare), iar din 2024 și în cancerul de sân avansat și în unele tumori rare.
Ce schimbă rezultatul
Unele tratamente, inclusiv terapiile țintite și imunoterapiile, pot funcționa doar când cancerul are anumiți biomarkeri. De exemplu, cancerele cu anumite modificări în gena EGFR pot fi tratate cu medicamente care țintesc aceste modificări. Analiza genetică a tumorii te poate ajuta să alegi un tratament pentru cancer, împreună cu medicul tău. Rezultatul îi poate ajuta pe medici să aleagă și un studiu clinic potrivit.
Când analiza tumorii găsește o mutație care poate fi moștenită
De ce o variantă din tumoră se verifică separat
O mutație cu care te-ai născut se află și în celulele tumorii, așa că analiza tumorii o poate găsi. Raportul nu poate spune însă întotdeauna dacă o variantă a apărut doar în tumoră sau e moștenită, mai ales când analiza citește doar tumora, fără o probă de celule sănătoase. Pentru a afla dacă o variantă găsită în tumoră e moștenită, e nevoie de un test genetic germinal.
Testul se face din sânge, din salivă sau dintr-un frotiu bucal, după ce medicul îți explică ce poate arăta. La fel se procedează după o biopsie lichidă: conform ESMO, o variantă moștenită care apare în ADN-ul din sânge, de exemplu în BRCA1 sau BRCA2, se confirmă printr-un test germinal validat.
Genele la care verificarea se recomandă indiferent de tipul tumorii
ESMO numește șapte gene în care o variantă patogenă găsită în tumoră se verifică prin testul germinal oricare ar fi tumora: BRCA1, BRCA2, PALB2, MLH1, MSH2, MSH6 și RET. Ghidul ASCO din 2024 are o listă asemănătoare, mai lungă, de gene pentru care testul germinal se oferă chiar dacă istoricul personal și familial nu l-ar fi cerut.
În datele analizate de ESMO, variantele din BRCA1, BRCA2 și PALB2 găsite în tumoră și selectate după criteriile studiului s-au dovedit moștenite în peste 80% din cazuri, iar cele din TP53, APC și STK11, în sub 2%. O variantă TP53 din tumoră a apărut, de cele mai multe ori, doar în tumoră; când istoricul nu cere oricum testul, ASCO recomandă verificarea ei doar la pacienții sub 30 de ani. Poți citi mai multe detalii în articolul despre mutațiile BRCA1 și BRCA2.
Instabilitatea microsateliților și sindromul Lynch
Analiza tumorii poate arăta o instabilitate înaltă a microsateliților (MSI-H) sau lipsa unor proteine de reparare a ADN-ului. Un astfel de rezultat arată posibilitatea unui sindrom Lynch, nu diagnosticul, deoarece deficitul de reparare apare și în cancere fără o cauză moștenită. Lămurirea vine din testul pentru mutația cu care te-ai născut. Poți citi mai multe detalii în articolul despre sindromul Lynch.
Ce nu poate arăta fiecare test
Ambele teste îți pot oferi informații utile, dar au și limite pe care e bine să le cunoști înainte să decizi.
- Testul ereditar nu vede modificările apărute doar în tumoră. Ele se analizează pe țesut tumoral sau prin biopsia lichidă.
- Un rezultat ereditar negativ se citește după istoricul familiei. Dacă în familie se cunoaște o variantă și testul a căutat-o, rezultatul e clar: n-ai moștenit-o. Fără o variantă cunoscută în familie, un rezultat negativ nu adaugă informații despre risc față de istoric, iar riscul poate rămâne crescut; controalele se stabilesc după istoric.
- Poți primi un rezultat incert. O variantă cu semnificație incertă (VUS) nu se folosește în decizii medicale și se urmărește până la reclasificare.
- Analiza tumorii nu înlocuiește testul pentru riscul ereditar. Ea poate găsi uneori și modificări moștenite. Lipsa unei variante moștenite din raportul tumorii nu o exclude.
- Nu pentru orice mutație găsită în tumoră există un tratament țintit.
- Testul ereditar nu spune dacă și când va apărea un cancer, iar analiza tumorii nu e un test de depistare: se face la persoanele care au deja cancer.
Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic.
Separat sau împreună
Cele două teste nu se exclud: răspund la întrebări diferite, iar la unele cancere ghidurile le recomandă pe amândouă. La cancerul de sân, de exemplu, conform ASCO și Societății de Chirurgie Oncologică (SSO), testarea BRCA1 și BRCA2 se oferă tuturor pacienților nou diagnosticați până la 65 de ani. În cancerul de sân avansat, ESMO recomandă și analiza tumorii. ASCO recomandă testul germinal celor care îndeplinesc criteriile, oricare ar fi rezultatul analizei tumorii.
Ce test vine primul și dacă cele două se fac în paralel se stabilește împreună cu medicul oncolog și cu medicul genetician. Tratamentul nu așteaptă testul genetic decât dacă așa hotărăște oncologul.
Ce observăm în practica clinică
În practica dr. Anca Neacșu, testul pentru mutația cu care te-ai născut și analiza genetică a tumorii se pot face separat sau împreună, în funcție de specificul cazului, de suspiciunea clinică și de informațiile de care e nevoie. La pacienții cu un cancer ereditar, analiza tumorii poate aduce și ea informații despre evoluția probabilă a bolii (prognosticul) și despre tratamentele potrivite.
Cine decide și cum se face testarea
Medicul oncolog decide tratamentul, iar rezultatul analizei tumorii îi este util la alegerea terapiei. Medicul genetician alege împreună cu tine testul pentru riscul ereditar și îți explică rezultatul. La un raport al analizei tumorii, îți explică dacă vreo variantă ar putea fi moștenită, ce înseamnă asta pentru familie și dacă e nevoie de alte teste, de exemplu un test din ADN-ul moștenit. Dacă ești medicul care trimite pacientul, medicul genetician îți poate asigura suportul genetic pentru diagnosticul pacientului tău.
Nu ai nevoie de trimitere de la alt medic. Poți solicita testul și direct de pe pagina lui, iar medicul genetician îl confirmă sau îl schimbă înainte de recoltare. Analiza se face în laboratoare partenere; raportul e în engleză, iar medicul ți-l explică în română la consultația de interpretare. Proba și termenul exact sunt detaliate pe pagina fiecărui test, de exemplu a testului genetic pentru cancere ereditare.
Următorul pas: ai cancer sau un rezultat al analizei tumorii și nu știi dacă testul pentru riscul ereditar are sens? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician discută cu tine istoricul tău medical și al familiei, îți spune dacă un test genetic te poate ajuta și care, iar după rezultat îți explică ce înseamnă și ce urmează. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.
Referințe
- Kuzbari Z, et al. Germline-focused analysis of tumour-detected variants in 49,264 cancer patients: ESMO Precision Medicine Working Group recommendations. Ann Oncol. 2023;34(3):215-227. https://doi.org/10.1016/j.annonc.2022.12.003
- Tung N, et al. Selection of Germline Genetic Testing Panels in Patients With Cancer: ASCO Guideline. J Clin Oncol. 2024;42(21):2599-2615. https://doi.org/10.1200/JCO.24.00662
- Mosele MF, et al. Recommendations for the use of next-generation sequencing (NGS) for patients with advanced cancer in 2024: a report from the ESMO Precision Medicine Working Group. Ann Oncol. 2024;35(7):588-606. https://doi.org/10.1016/j.annonc.2024.04.005
- Pascual J, et al. ESMO recommendations on the use of circulating tumour DNA assays for patients with cancer: a report from the ESMO Precision Medicine Working Group. Ann Oncol. 2022;33(8):750-768. https://doi.org/10.1016/j.annonc.2022.05.520
- Bedrosian I, et al. Germline Testing in Patients With Breast Cancer: ASCO-Society of Surgical Oncology Guideline. J Clin Oncol. 2024;42(5):584-604. https://doi.org/10.1200/JCO.23.02225
- National Cancer Institute. Genetic Testing for Inherited Cancer Risk. Revizuit pe 18 aprilie 2024. https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/genetics/genetic-testing-fact-sheet
- National Cancer Institute. Biomarker Testing for Cancer Treatment. Actualizat pe 14 decembrie 2021. https://www.cancer.gov/about-cancer/treatment/types/biomarker-testing-cancer-treatment