Mutațiile BRCA la bărbați: cum cresc riscul de cancer de prostată, sân și pancreas

Mutațiile BRCA la bărbați constituie un subiect important, deși adesea asociat doar cu femeile. Bărbații pot moșteni, iar prezența lor le crește riscul pentru mai multe tipuri de cancer – în special cancerul de prostată, dar și cancerul de sân sau cancerul pancreatic. Vom explica pe înțelesul tuturor ce sunt aceste mutații, cum afectează bărbații, care sunt riscurile de cancer implicate și ce opțiuni există pentru testare genetică, prevenție și monitorizare. Articolul se bazează pe dovezi științifice și este redactat într-un limbaj accesibil, pentru a ajuta publicul să înțeleagă importanța acestor gene și măsurile de protecție a sănătății.

În ultimii ani, interesul publicului pentru acest subiect a crescut – dovadă fiind frecvența căutărilor online precum “BRCA la bărbați” sau “cancer prostată BRCA” – pe măsură ce se conștientizează că aceste mutații și riscurile asociate nu sunt doar o problemă feminină.

Ce sunt genele BRCA1 și BRCA2?

BRCA1 (abreviere de la BReast CAncer gene 1) și BRCA2 (BReast CAncer gene 2) sunt gene care ajută la repararea ADN-ului deteriorat. Aceste gene acționează practic ca niște „frâne” împotriva cancerului, ajutând la repararea erorilor din ADN. Dacă o persoană moștenește o mutație (variantă nocivă) într-una din aceste gene, capacitatea de reparare a ADN scade, ceea ce duce la o predispoziție mai mare către diferite cancere. Mutațiile BRCA pot fi moștenite atât de la mamă, cât și de la tată – așadar bărbații le pot avea și transmite mai departe în egală măsură ca femeile.

Deși au fost descoperite inițial datorită legăturii cu cancerul de sân la femei, aceste mutații au efecte și la bărbați. Bărbații purtători de mutații BRCA pot dezvolta și ei (deși mai rar) cancer de sân, dar mai ales alte cancere pe care le vom discuta imediat. De asemenea, mutațiile BRCA tind să determine apariția cancerelor la vârste mai tinere decât în mod obișnuit.

Riscurile asociate cu mutațiile BRCA la bărbați

Bărbații cu mutații în genele BRCA au un risc crescut pentru mai multe tipuri de cancer, chiar dacă riscurile lor absolute nu ating nivelurile de la femeile purtătoare. Mai jos sunt principalele cancere legate de mutațiile BRCA la bărbați și cum se modifică riscul comparativ cu populația generală [1]:

• Cancer de prostată: Acesta este riscul cel mai semnificativ pentru bărbații cu mutații BRCA. În populația generală, un bărbat are în jur de 10% șanse de a face cancer de prostată de-a lungul vieții. Dacă însă poartă o mutație BRCA, riscul crește considerabil. În special mutația BRCA2 poate crește riscul de cancer de prostată de câteva ori, unele cercetări estimând un risc cumulativ de 25%–60% până la vârsta de 80 de ani. În plus, cancerele de prostată apărute la bărbații cu mutații BRCA tind să fie diagnosticate la vârste mai tinere și pot fi mai agresive (cu o probabilitate mai mare de a fi metastatice). Astfel, este crucială monitorizarea atentă a sănătății prostatei la bărbații purtători de mutații BRCA.

• Cancer de sân masculin: Cancerul de sân la bărbați este în mod obișnuit extrem de rar (~0,1% risc în populație), însă mutațiile BRCA îl pot face semnificativ mai probabil. Un purtător de BRCA1 are estimat un risc de 0.2-2% de cancer mamar, iar un purtător de BRCA2 are un risc de 1.8-7.1%. Așadar, deși riscul absolut la bărbați rămâne mic, este mult mai mare decât normal. Este important ca bărbații cu BRCA să fie atenți la orice apariție de nodul sau modificare la nivelul sânului și să o investigheze medical.

• Cancer pancreatic: Riscul de cancer pancreatic crește de la ~1% (populația generală) la circa 10% dacă există o mutație BRCA. Această creștere relativă devine mai îngrijorătoare dacă există și antecedente de cancer pancreatic în familie. Deoarece cancerul pancreatic este dificil de depistat precoce, în asemenea situații medicul ar putea recomanda investigații de screening mai amănunțite decât ar fi recomandat unei persoane fără un astfel de risc cunoscut.

• Alte cancere posibile: Unele studii sugerează și un risc ușor crescut de melanom (cancer de piele) și cancer gastric asociat mutațiilor BRCA, însă legăturile nu sunt deocamdată ferme. În special mutația BRCA2 a fost asociată cu risc crescut de melanom față de populația generală [2].

Cine ar trebui să facă testul genetic BRCA?

Având în vedere implicațiile acestor mutații, întrebarea naturală este: când ar trebui un bărbat să facă testul genetic BRCA1/2?

Specialiștii recomandă testarea (cu consiliere genetică prealabilă) în următoarele situații:

• Cancer de sân la bărbat: Orice bărbat care a fost diagnosticat cu cancer mamar ar trebui să facă testarea pentru mutațiile BRCA. Cancerul de sân masculin este atât de rar încât apariția lui ridică suspiciunea unei mutații ereditare (cel mai adesea BRCA2).

• Istoric familial cunoscut de mutație BRCA: Dacă într-o familie se cunoaște deja existența unei mutații BRCA (de exemplu la o rudă de gradul I), toți membrii de sânge ai acelei familii (inclusiv bărbații) ar trebui să ia în considerare testarea. Riscul fiecărui copil al persoanei cu mutație de a o fi moștenit este de 50%, iar riscul altor membri apropiați ai familiei (frate sau părinte) este semnificativ.

• Antecedente familiale de cancere asociate BRCA: Există antecedente familiale sugestive de sindrom BRCA. De exemplu: un caz de cancer de sân la un bărbat în familie; mai multe rude cu cancer de prostată sau pancreatic; ori cancere de sân (la femei sub 50 de ani) sau cancere ovariene la rude apropiate. Astfel de tipare familiale pot indica prezența unei mutații BRCA moștenite în familie.

• Origine etnică cu risc crescut: Anumite grupuri etnice au o prevalență mai mare a mutațiilor BRCA. De pildă, persoanele de origine evreiască Ashkenazi (Europa Centrală și de Est) prezintă un risc de ~2% de a fi purtătoare ale unei mutații BRCA, adică de circa 10 ori mai mare decât în populația generală. Dacă aveți astfel de origini, discutați cu medicul despre testare chiar și în lipsa unui istoric familial semnificativ.

În oricare dintre situațiile de mai sus, sau dacă istoricul dvs. familial este îngrijorător, discutați cu un medic genetician despre testare. Un rezultat pozitiv are implicații atât pentru persoana testată cât și pentru întreaga familie. În cazul identificării unei persoane purtătoare în familie indică necesitatea testării în cascadă care poate identifica alți membri ai familiei la risc, care astfel pot lua măsuri preventive din timp.

Cum se realizează testarea genetică (WGS și paneluri de gene)

Testarea mutațiilor BRCA se realizează simplu, dintr-o probă de sânge sau salivă. Fiind vorba de o mutație moștenită (prezentă în tot organismul), aceasta va fi prezentă în toate celulele organismului. Astăzi, datorită progreselor tehnologice, există două abordări principale:

• Secvențierea întregului genom (WGS – Whole Genome Sequencing): Aceasta citește toată informația genetică a unei persoane. WGS oferă cea mai completă acoperire, detectează orice tip de mutație: variante ale unui singur nucleotid, deleții și duplicații mici și mari și rearanjamente.

• Paneluri genetice țintite (multigenice): Aceste teste analizează regiunile codante (exonii) și regiunile intronice adiacente exonilor unui un set specific de gene cunoscute a fi implicate într-o anumită patologie. În cazul cancerelor ereditare, panelurile includ genele principale asociate (de exemplu, cele pentru cancer familial includ BRCA1/2, alături de alte gene precum PALB2, CHEK2, TP53 etc.).

Indiferent de metodă, acuratețea testelor BRCA este foarte mare. Totuși, interpretarea rezultatelor trebuie făcută de specialiști – uneori pot apărea variante cu semnificație incertă (VUS), a căror relevanță nu e clară. De aceea, consilierea genetică înainte și după testare este esențială, pentru a înțelege corect rezultatele, limitele acestora și conduita ulterioară. De reținut: unele teste genetice disponibile direct pentru consumatori (ex. 23andMe) nu acoperă toate mutațiile BRCA, ci doar câteva variante comune. Prin urmare, un rezultat negativ la astfel de teste nu garantează absența unei mutații. Dacă există suspiciunea unei predispoziții, este preferabilă testarea printr-un laborator clinic complet, la recomandarea medicului.

Monitorizare și prevenție medicală la bărbații cu mutații BRCA

Descoperirea unei mutații BRCA la un bărbat impune adoptarea unor măsuri de supraveghere medicală mai riguroase, pentru a detecta din timp eventualele cancere și a reduce riscurile. Nu putem preveni complet apariția cancerului genetic, dar putem îmbunătăți prognosticul prin screening și intervenții proactive. Iată principalele recomandări de monitorizare și prevenție pentru bărbații cu mutații BRCA conform ghidurilor actuale:

• Screening pentru cancerul de prostată: Având în vedere riscul ridicat, ghidurile recomandă ca bărbații cu mutație BRCA2 să înceapă screening-ul prostatei la 40 de ani (PSA, examen rectal anual, ecografie de prostată). Și pentru purtătorii de BRCA1 se poate lua în considerare debutul screening-ului tot la ~40 de ani, deși riscul lor este ceva mai mic. Scopul este depistarea cancerului de prostată într-un stadiu precoce, când tratamentul are șanse mai bune de succes [3].

• Monitorizarea pentru cancerul de sân la bărbați: Începând cu vârsta de ~35 de ani, se recomandă autopalpare lunară și examinare clinică anuală a sânilor (efectuată de medic) pentru bărbații cu mutație BRCA. Mamografia la bărbați nu este de rutină, dar poate fi indicată punctual dacă apar modificări suspecte. Cu alte cuvinte, bărbatul purtător de BRCA trebuie să fie atent și la sănătatea sânilor săi și să nu ignore eventualele simptome.

• Screening pentru cancer pancreatic: Pentru cancerul pancreatic, nu există un protocol clar de depistare în absența unor factori adiționali de risc. Dacă însă un purtător de BRCA are o rudă de gradul I cu cancer pancreatic, medicul poate recomanda discuția despre screening începând la ~50 de ani (sau cu 10 ani înainte de cea mai timpurie diagnosticare din familie). Acesta ar putea include investigații imagistice periodice (cum ar fi RMN abdominal sau ecografie endoscopică) pentru a depista precoce leziunile pancreatice [4].

• Verificări dermatologice (melanom): Având un risc ușor crescut de melanom, se recomandă și controale dermatologice regulate (de exemplu, o dată pe an) pentru purtătorii de BRCA, în special BRCA2. Medicul dermatolog poate supraveghea apariția oricăror alunițe sau leziuni suspecte, iar pacienții ar trebui să practice protecția solară și autoexaminarea pielii.

Este esențial ca bărbații cu mutații BRCA să rămână sub supraveghere medicală pe termen lung. Recomandările de screening pot evolua pe măsură ce apar noi date, deci menținerea legăturii cu medicul și respectarea controalelor periodice asigură cele mai bune șanse de depistare timpurie și tratament eficient, dacă un cancer apare.

Prevenția transmiterii mutațiilor BRCA

Adesea persoanele care sunt purtătoare ale unor mutații genetice transmisibile se întreabă dacă pot preveni transmiterea acestora copiilor lor. Vestea bună este că se poate. Prin tehnicile de reproducere asistată (fertilizare in vitro) și testare genetică țintită a embrionilor (PGT-M), se pot analiza mutațiile transmisibile cunoscute ale părinților la embrioni și implanta acei embrioni care nu au mutațiile. Astfel, se întrerupe transmiterea acestor mutații urmașilor și asigura absența transmiterii riscului genetic pentru cancere ereditare.

Concluzii

În final, mutațiile BRCA la bărbați reprezintă o realitate medicală ce nu trebuie ignorată. Bărbații purtători de BRCA1/2 au riscuri crescute de cancer de prostată, sân, pancreas și altele, dar cunoașterea acestei predispoziții le dă șansa să ia măsuri din timp. Testarea genetică este tot mai accesibilă și permite adoptarea unui plan de supraveghere personalizat – practic, cunoașterea riscului ne ajută să prevenim boala. Cu ajutorul medicilor geneticieni, oncologi, urologi, gastroenterologi, dermatologi, informația genetică poate fi transformată în acțiuni concrete (screening, intervenții) care salvează vieți. Pentru bărbații din familii cu risc, a afla că sunt purtători BRCA înseamnă puterea de a-și proteja sănătatea și de a-și avertiza familia.

Referințe:

1. NCCN Guidelines Version 1.2026

2. Schrader, K. A., et al. (2016). Germline BRCA1 and BRCA2 mutations in incident cancer cases. JAMA Oncology, 2(4), 482–490.
   https://doi.org/10.1001/jamaoncol.2015.5495

3. Pritchard, C. C., et al. (2016). Inherited DNA-Repair Gene Mutations in Men with Metastatic Prostate Cancer. New England Journal of Medicine, 375(5), 443–453. https://doi.org/10.1056/NEJMoa1603144

4. Hu, C., et al. (2018). Association Between Inherited Germline Mutations in Cancer Predisposition Genes and Risk of Pancreatic Cancer. JAMA, 319(23), 2401–2409. https://doi.org/10.1001/jama.2018.6228