Pe scurt
Screeningul genetic de purtător arată dacă o persoană sănătoasă poartă o modificare într-o genă (variantă) pe care o poate transmite copiilor. Acest test analizează 1009 gene asociate cu peste 1000 de boli recesive sau X-linkate, adică legate de cromozomul X, printre care toate cele 113 gene de nivel 3 din recomandările ACMG din 2021. Testul se face pentru un singur partener; celălalt îl poate face în paralel.
Ce analizează
Fiecare genă există în două copii, câte una de la fiecare părinte. Un purtător are o copie modificată și una funcțională, de aceea este, de regulă, sănătos. Într-o boală recesivă, copilul este afectat doar dacă moștenește câte o copie modificată de la fiecare părinte. Screeningul cuprinde și boli legate de cromozomul X, pe care o femeie purtătoare le poate transmite fiilor ei.
Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) cele 1009 gene în întregime, cu marginile lor (regiunile intronice adiacente) și câteva variante cunoscute din afara lor. Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente în plus sau lipsă și fragmente mai mari de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații). Sindromul X fragil și atrofia musculară spinală se analizează separat, prin metode dedicate genelor FMR1 și SMN1.
Pentru cine este
- cuplu care plănuiește o sarcină și vrea o evaluare extinsă a riscului de a avea un copil cu o boală genetică, chiar fără boli genetice în familie
- gravidă care vrea să afle întâi dacă este purtătoare
- cuplu care urmează un tratament de fertilizare in vitro
- cuplu înrudit sau în care partenerii au aceeași origine, la care bolile recesive pot apărea mai des
Pentru o boală genetică deja cunoscută în familie, testul potrivit este, de regulă, cel dedicat ei; îl stabilim la consultație.
Ce poate arăta rezultatul
- Negativ: riscul de a fi purtător pentru bolile analizate scade, dar nu dispare; medicul genetician îți explică, la consultație, cât rămâne (riscul rezidual).
- Purtător: urmează testarea partenerului, dacă nu a fost testat; conform ACMG, aceasta cuprinde analiza completă a genei găsite la tine. Rudele tale adulte pot afla, printr-un test țintit, dacă poartă aceeași variantă; la copii, conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), statutul de purtător se testează, de regulă, abia când pot decide singuri. Pentru unele boli, statutul de purtător contează și pentru propria sănătate.
- Amândoi purtători pentru aceeași genă: la fiecare sarcină, riscul ca un copil să fie afectat este de 25%. Medicul genetician vă explică opțiunile; conform ACMG, ele includ fertilizarea in vitro cu testarea genetică a embrionilor, folosirea gameților sau a embrionilor de la donator, adopția sau decizia de a nu avea copii. Opțiunile din timpul unei sarcini le discutați cu medicul obstetrician. Decizia vă aparține.
- Purtătoare pentru o boală legată de cromozomul X sau cu o creștere moderată a secvenței repetate din gena FMR1 (premutație): riscul pentru copii nu depinde de partener. Rezultatul poate conta și pentru sănătatea ta: de exemplu, unele purtătoare pentru distrofia musculară Duchenne sau boala Fabry pot avea afectare a inimii, iar premutația FMR1 crește riscul ca ovarele să-și oprească funcția devreme (insuficiență ovariană prematură). Medicul genetician îți explică ce înseamnă, inclusiv pentru o sarcină.
- Variante de semnificație incertă (VUS): variantele despre care nu se știe încă dacă au vreun efect nu se raportează în acest screening.
Ce nu poate detecta
- variantele punctiforme din gena SMN1: pentru atrofia musculară spinală, testul numără doar copiile genei
- o boală pe care medicul o suspectează deja la tine: pentru ea, testul potrivit este unul de diagnostic
Ca orice screening de purtător, testul nu acoperă:
- bolile care nu sunt incluse în test: niciun screening nu le acoperă pe toate;
- variantele apărute pentru prima dată la copil (de novo) și modificările cromozomilor la făt (anomaliile cromozomiale);
- bolile care pot apărea chiar și cu o singură copie modificată a genei (bolile dominante) și predispoziția la cancer, pentru care screeningul nu este gândit, deși câteva gene din panel (de exemplu LDLR, F5 sau ATM) pot avea consecințe și pentru sănătatea purtătorului.
Cum se face
Proba poate fi sânge, ADN extras, un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului) sau salivă. Frotiul bucal și saliva se pot recolta acasă, cu kitul trimis și preluat prin curier, după instrucțiunile primite, sau la un centru de recoltare; sângele se recoltează la un centru partener. Rezultatul este gata în aproximativ 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Recoltarea, consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație a genelor întregi (regiunile codante și cele intronice adiacente), cu peste 99% din baze citite de cel puțin 20 de ori; analiza delețiilor și duplicațiilor; sindromul X fragil prin RP-PCR; gena SMN1 prin NGS, cu confirmare prin MLPA
- Variante raportate: variante punctiforme și mici inserții și deleții; variante intronice și din promotor cunoscute (ClinVar, HGMD); deleții și duplicații; expansiunea CGG din gena FMR1 (sindromul X fragil); modificări ale numărului de copii ale genei SMN1 (atrofia musculară spinală)
- Gene (1009): caută în lista genelor
- Probă: sânge, ADN extras, frotiu bucal sau salivă
- Durată: 10–15 zile lucrătoare
Context clinic
- Conform ACMG 2021, tuturor gravidelor și persoanelor care plănuiesc o sarcină li se oferă screeningul de nivel 3: 97 de gene autozomal recesive și 16 gene legate de X, în total 113. Panelul le cuprinde pe toate, plus gene ale altor boli recesive sau X-linkate.
- Se raportează doar variantele patogene și probabil patogene. SMN1: numărul de copii prin NGS, confirmat prin MLPA; variantele punctiforme SMN1 nu se detectează.
Lista genelor incluse
1009 gene
Întrebări frecvente
Nu avem boli genetice în familie. Are sens screeningul?
Poate avea. O boală recesivă poate rămâne ascunsă generații la rând, până când doi purtători ai aceleiași gene au un copil; de aceea, cei mai mulți copii cu o boală recesivă se nasc în familii fără alte cazuri cunoscute.
Ne testăm amândoi deodată sau pe rând?
Pe rând, celălalt se testează doar dacă primul e purtător. În paralel, fiecare cu proba lui, aflați mai repede riscul cuplului, ceea ce contează mai ales în timpul sarcinii; rezultatele le interpretăm împreună. Alegeți cu medicul genetician, la consultație.
Când e bine să facem testul?
Conform ACMG, ideal înainte de sarcină, când toate opțiunile rămân deschise. Se poate face și în timpul sarcinii.
Teste înrudite
Surse
- Gregg AR et al. Screening for autosomal recessive and X-linked conditions during pregnancy and preconception: a practice resource of the ACMG (Genet Med, 2021), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8488021/
- Henneman L et al. Responsible implementation of expanded carrier screening, ESHG (Eur J Hum Genet, 2016), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4867464/
- MedlinePlus Genetics: If a genetic disorder runs in my family, what are the chances that my children will have the condition?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/inheritance/riskassessment/
- ESHG. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics (Eur J Hum Genet, 2009), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
