Testarea BRCA1 și BRCA2 – Previne riscul de cancer

Ce sunt genele BRCA1 și BRCA2?

Genele BRCA1 (BReast CAncer gene 1 – gena cancerului mamar 1) și BRCA2 (BReast CAncer gene 2 – gena cancerului mamar 2) , genetic numite și “gena BRCA”, sunt componente ale sistemului celular responsabil pentru repararea ADN-ului deteriorat, menținând astfel stabilitatea materialului genetic al celulei.

Fiecare persoană are câte două copii ale fiecărei gene, moștenite de la fiecare părinte. Aceste gene sunt vitale în procesul de reparare a rupturilor dublu-catenare ale ADN-ului și funcționează ca gene supresoare tumorale, contribuind la prevenirea creșterii necontrolate a celulelor și apariția cancerelor.

Ce presupune prezența unei mutații patogenice în gena BRCA?

Mutațiile survenite în una dintre copiile acestor gene compromit funcția acesteia și implicit capacitatea de reparare a ADN-ului, crescând riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer, în special cancerul de sân, ovarian, pancreatic și de prostată.

De exemplu, femeile purtătoare de mutații patogenice în genele BRCA 1 sau 2 au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer de sân și ovarian comparativ cu populația generală. Bărbații purtători au un risc semnificativ crescut pentru cancer de prostată.

Riscurile de cancer asociate cu mutațiile BRCA

Cancer de sân

Femeile cu mutație BRCA1 au un risc de 55–72% de a dezvolta cancer de sân până la vârsta de 70-80 de ani, iar cele cu o mutație BRCA2 au un risc de 45–69% ^[1].

Bărbații cu mutații în aceste gene se confruntă, de asemenea, cu un risc crescut față de cei nepurtători de a dezvolta cancer de sân, deși acesta este mult mai scăzut comparativ cu femeile.

Riscul unui bărbat de a dezvolta cancer de sân este de 0.2-1.2% pentru cei cu mutații în BRCA1 și 1.8-7.1% pentru cei cu mutații în BRCA2 ^[2], comparativ cu cel de aproximativ 0.1% al populației masculine generale ^[3].

Cancer ovarian

Femeile cu mutații BRCA1 au un risc de 39–44% de a dezvolta cancer ovarian până la vârsta de 70-80 de ani, iar cele cu mutații BRCA2 au un risc de 11-17%^[1].

Cancer de pancreas

Mutațiile acestor două gene cresc riscul de a dezvolta cancer pancreatic până la 5-10%, pe durata vieții.

Cancer de prostată

Bărbații cu mutații ale acestor gene au un risc crescut de a dezvolta cancer de prostată pe toată durata vieții, de până la 61% ^[1].

Alte tipuri de cancer

Mutațiile genelor BRCA au fost corelate de asemenea cu riscuri crescute și pentru alte tipuri de cancere, precum cancerul gastric, melanomul malign și cancerele hematologice precum leucemiile și limfoamele.

Cine ar trebui să se testeze pentru mutațiile BRCA?

Persoanele care ar trebui să ia în considerare testarea genetică pentru aceste mutații sunt cele cu un risc crescut bazat pe istoricul medical personal sau familial.

Ghidurile medicale de management al cancerelor subliniază importanța consilierii genetice înainte de testare pentru a asigura faptul că pacienții înțeleg implicațiile și limitările testelor genetice, a rezultatelor lor și pentru a se asigura că pacienții efectuează testarea adecvată pe baza circumstanțelor lor specifice.

Iată principalele grupuri care ar trebui să ia în considerare testarea.

Istoric personal de cancer

• femeile care au fost diagnosticate cu cancer mamar înainte de vârsta de 50 de ani;
• femeile cu cancer de sân triplu negativ la orice vârstă;
• femeile cu multiple cancere de sân la orice vârstă;
• bărbații diagnosticați cu cancer mamar la orice vârstă.

Istoric familial de cancer

• persoanele cu un membru apropiat al familiei (părinte, frate, copil) care are o mutație BRCA1 sau BRCA2 confirmată;
• persoanele cu rude de sex masculin cu cancer de sân;
• persoanele cu un istoric familial de cancere din spectrul BRCA, cum ar fi cancerul de sân, ovar, pancreas, prostată sau melanomul, în special dacă aceste cancere au apărut la o vârstă mai tânără decât este tipic.

Context etnic

• persoanele de origine evreiască Ashkenazi au o probabilitate mai mare de a fi purtătoare a unei mutații BRCA, de aproximativ 1 din 40; acestui grup îi este recomandat să efectueze testarea chiar și în absența unui istoric familial semnificativ de cancer ^[1];
• alte populații cu mutații de fondator cunoscute, cum ar fi cele din descendența islandeză, norvegiană sau olandeză, pot avea, de asemenea, rate mai mari ale mutațiilor BRCA ^[4].

Istoric familial necunoscut

• persoanele adoptate sau care au cunoștințe limitate despre istoricul medical al familiei pot lua în considerare testarea în special dacă au factori de risc personali pentru cancerele din spectrul BRCA.

Diagnostic anterior de cancer

• persoanele care au fost deja diagnosticate cu cancer din spectrul acestor 2 gene precum cancerul de sân, în special cel triplu negativ, mai ales dacă debutul a fost la o vârstă mai tânără decât este obișnuit pentru acel tip de cancer pot apela la testarea genetică.

În acest caz testarea genetică poate furniza informații esențiale pentru monitorizare și tratament.

Spre exemplu, în cazul identificării unei mutații în gena BRCA1, pacienta cu cancer de sân poate beneficia de tratamentul cu inhibitori PARP, iar cunoscând riscul crescut de cancer la sânul contralateral poate opta pentru mastectomie ^[1].

Rudele purtătorilor de mutației

• dacă un membru apropiat al familiei este identificat a fi purtător al unei mutații BRCA, este indicată testarea genetică a altor membri ai familiei pentru a determina dacă și aceștia poartă mutația.

Este esențial ca oricine ia în considerare testarea genetică pentru BRCA să consulte înainte un medic genetician pentru a discuta despre beneficiile și limitările testării, posibilele rezultate și semnificația lor și detaliile legate de procesul de testare.

Apoi, după testare, medicul genetician va interpreta rezultatul și va indica pașii următori pe baza rezultatelor testului. Acest proces asigură că pacienții iau decizii informate și înțeleg implicațiile testării, inclusiv considerațiile psihologice și medicale ale cunoașterii statutului lor BRCA.

Implicațiile unui test genetic pozitiv pentru o mutație în gena BRCA

Acțiuni preventive

Monitorizarea frecventă

Persoanele cu mutații ale acestor gene necesită screening-uri pentru cancer mai frecvente și inițiate mai devreme decât este recomandat pentru populația generală. Mai mult, confirmarea prezenței sau absenței unei mutații poate ajuta la adaptarea screening-urilor și măsurilor profilactice conform profilului de risc individual.

Spre exemplu, în cazul unei persoane confirmată cu o mutație patogenică în gena BRCA1 este indicată examinarea RMN a sânilor anual, începând cu vârsta de 25 de ani, comparativ cu 40 de ani pentru femeile nepurtătoare. Iar o femeie cu un istoric familial pentru cancer de sân pentru care nu a fost identificată o mutație patogenică își poate continua monitorizarea conform estimării riscului în contextul personal și familial.

Chirurgie preventivă

Unele persoane aleg să efectueze intervenții chirurgicale preventive, cum ar fi mastectomia (îndepărtarea țesutului mamar) sau salpingo-ooforectomia (îndepărtarea ovarelor și a trompelor uterine), pentru a reduce semnificativ riscul de a dezvolta cancer, cu până la 95% pentru cancerul mamar și cel ovarian ^[1].

Chimioprevenție

Medicamente precum tamoxifenul sau raloxifenul pot fi utilizate pentru a reduce riscul de cancer mamar la pacientele purtătoare ale mutațiilor.

Înțelegerea implicațiilor acestor mutații este crucială pentru luarea deciziilor informate despre supravegherea sănătății și intervențiile menite să reducă riscul pentru cancer.

Tratamentul persoanelor care au mutațiile BRCA 1 și 2

Persoanele care prezintă aceste mutații au indicație pentru tratamentul cu inhibitorii PARP, care s-au dovedit eficienți în tratamentul acestor tipuri de cancere.

Implicații familiale

Ereditatea

Mutațiile sunt moștenite după un model autozomal dominant, ceea ce înseamnă că este suficientă o mutație în una dintre cele două copii ale genei pentru a crește riscul de cancer, iar fiecare copil al unui părinte cu o mutație are o probabilitate de 50% de a moșteni această mutație.

Însă, în cazul în care ambii părinți sunt purtători ai unei mutații în gena BRCA 1 sau 2, atunci copii au o probabilitate de 25% de a moșteni câte o mutație de la fiecare părinte. Copiii cu 2 mutații în una dintre cele două gene sunt afectați de anemia Fanconi, o boală genetică severă evidentă din copilărie, ce asociază anemie, statură mică, malformații, întârziere în dezvoltare, risc crescut pentru cancere cu debut pediatric.

Membrii familiei purtătorilor mutațiilor sunt sfătuiți să se testeze genetic pentru a determina propriul lor risc pentru cancer și pentru a lua măsuri preventive în cazul unui risc crescut.

Planificarea familială

Cunoașterea statutului mutației BRCA 1 și 2 poate influența deciziile legate de planificarea familială, deoarece unele persoane pot alege să utilizeze tehnici precum fertilizarea in vitro cu diagnostic genetic preimplantațional (PGD) al embrionilor pentru a evita transmiterea mutației către generațiile viitoare.

Expresivitatea variabilă

Deși a fost identificată o mutație patogenică, nu toate mutațiile conferă același nivel de risc; riscul de cancer asociat poate varia considerabil în funcție de mutația specifică și posibil de alți factori genetici și de mediu ai persoanei purtătoare.

Astfel, unele mutații sunt asociate cu un risc mai crescut sau o formă mai agresivă de cancer, iar persoane din aceeași familie cu aceeași mutație pot avea vârste diferite de debut al cancerelor, tipuri diferite de cancer sau unele chiar pot să nu dezvolte cancer pe perioada vieții.

Implicații psihologice și sociale

Impact emoțional

Primirea unui rezultat pozitiv la testul genetic poate conduce la o gamă largă de răspunsuri emoționale, inclusiv anxietate, frică și un sentiment de urgență în luarea deciziilor de sănătate.

De asemenea, pot exista preocupări privind impactul acestei cunoștințe asupra dinamicii și relațiilor familiale, pe măsură ce membrii familiei procesează informațiile și propriile lor riscuri.

Suportul din partea medicilor, psihologului și familiei poate ajuta pacienții să navigheze prin aceste emoții și să ia decizii informate, benefice pentru sănătatea lor.

Provocări în luarea deciziilor

Decizia privind cel mai bun curs de acțiune după un rezultat pozitiv la test poate fi dificilă. Opțiunile precum supravegherea, medicația sau chirurgia au fiecare implicații semnificative pentru viața și sănătatea unei persoane.

În general, testarea pozitivă pentru o mutație BRCA necesită o abordare cuprinzătoare a gestionării sănătății, implicând supraveghere medicală regulată, luarea în considerare a măsurilor preventive și suport psihologic.

De asemenea, implică comunicare și planificare atentă în cadrul familiilor cu privire la riscurile genetice și strategiile de gestionare a sănătății.

Gestionarea riscului de cancer la persoanele cu mutații BRCA

Pentru persoanele purtătoare ale mutațiilor BRCA 1 sau BRCA 2, gestionarea riscului de cancer implică o combinație de supraveghere, măsuri preventive și modificări ale stilului de viață.

Aceste strategii urmăresc prevenirea sau întârzierea apariției cancerului sau detecția acestuia într-un stadiu incipient, curabil. Iată principalii pași în estimarea și gestionarea riscului:

Consultația genetică

• Consultația genetică este esențială atât înainte cât și după testarea genetică pentru persoanele care iau în considerare testarea pentru aceste mutații. În cadrul consultației de dinainte de testare medicul va estima probabilitatea ca pacientul să fie purtător al unei mutații și va indica testul genetic potrivit, fie unul care cuprinde doar cele două gene: BRCA 1 și 2, fie un test mai extins care cuprinde mai multe gene (uneori câteva zeci) asociate cu risc crescut pentru cancer.
• Consultația genetică de după testare este necesară pentru a înțelege rezultatul, implicațiile lui asupra pacientului și familiei și a conduitei ulterioare indicate.

Consultația oncologică

• Consultația oncologică este esențială pentru orice persoană cu un risc familial sau personal ridicat pentru cancer. Medicul oncolog va elabora planul de screening, prevenție și tratament pentru persoanele purtătoare ale mutațiilor și va fi principalul suport al pacientului în gestionarea riscurilor și tratamentelor.

Supraveghere și screening sporite

Supravegherea cancerului mamar

• Mamografii anuale sau RMN-uri ale sânilor începând de la 25 de ani o vârstă mai tânără decât populația generală.

Supravegherea cancerului ovarian

• Ecografii transvaginale periodice, RMN-uri pelvine și analiza CA-125 sunt indicate persoanelor purtătoare ale mutațiilor BRCA.

Chirurgie profilactică

Salpingo-ooforectomie pentru reducerea riscului (RRSO)

• Îndepărtarea chirurgicală a ovarelor și trompelor uterine este recomandată purtătoarelor de mutație BRCA, de obicei între 35 și 40 de ani, sau după finalizarea reproducerii. Aceasta reduce semnificativ riscul de cancer ovarian și al trompelor uterine și, de asemenea, scade riscul pentru cancer de sân.

Mastectomie profilactică

• Îndepărtarea chirurgicală a țesutului mamar sănătos pentru a reduce riscul de cancer de sân. Această opțiune poate reduce riscul de cancer mamar cu până la 95%^[5].

Chimioprevenție

• Medicamente precum tamoxifenul sau raloxifenul pot fi luate în considerare pentru reducerea riscului de cancer mamar. Inhibitorii de aromatază pot fi, de asemenea, o opțiune pentru femeile aflate în postmenopauză.

Modificări ale stilului de viață

• Un stil de viață sănătos, cu evitarea factorilor de risc adiționali pentru cancer poate contribui la menținerea sănătății și scăderea riscului pentru cancer. Menținerea unei greutăți sănătoase, activitate fizică regulată, limitarea consumului de alcool și evitarea fumatului sunt elemente utile pentru gestionarea riscului pentru cancer.

Tratament al cancerului debutat

• Pentru persoanele care au dezvoltat deja cancer, inhibitorii PARP sunt o opțiune de tratament care țintește specific celulele canceroase la persoanele cu mutații BRCA.
• De asemenea, prezența unei mutații BRCA la o pacientă cu cancer de sân poate fi o indicație de mastectomie de primă intenție pentru tratarea cancerului curent și prevenția recidivelor sau apariția cancerului la celălalt sân.

Suport psihosocial

• Impactul emoțional și psihologic al statutului de purtător al mutațiilor poate fi semnificativ. Suportul din partea medicilor, psihologilor, familiei și grupurilor de suport poate fi valoros atât pentru pacienți cât și pentru familiile lor.

Procesul de luare a deciziilor

• Alegerea dintre aceste opțiuni este una personală și depinde de mai mulți factori, inclusiv vârsta, istoricul familial, istoricul personal de cancer și toleranța individuală la stres. Deciziile ar trebui luate în urma consultării cu o echipă medicală multidisciplinară care să includă medici oncologi, geneticieni, chirurgi oncologici și psihologi.

În rezumat, persoanele cu mutații BRCA au la dispoziție mai multe strategii pentru gestionarea riscului lor pentru cancer. Acestea includ supravegherea sporită, intervențiile chirurgicale profilactice, chimioprevenția, modificările stilului de viață și, pentru cei diagnosticați cu cancer, terapii țintite precum inhibitorii PARP.

Consilierea genetică și cea oncologică joacă un rol crucial în ajutarea indivizilor să-și înțeleagă opțiunile și să ia decizii informate despre îngrijirea lor.

Importanța testării genetice și consultației genetice pentru mutații BRCA în prevenirea cancerului

Înțelegerea implicațiilor mutațiilor genelor BRCA 1 și 2 este esențială pentru gestionarea eficientă a riscului de cancer.

Persoanele purtătoare ale acestor mutații se confruntă cu decizii importante legate de supravegherea medicală, intervențiile preventive și opțiunile de tratament, toate acestea fiind esențiale pentru a minimiza riscul de a dezvolta cancer.

Strategiile proactive, cum ar fi screeningul intensificat, chirurgia profilactică, chemoprevenția și modificările stilului de viață, pot contribui semnificativ la reducerea riscului.

De asemenea, suportul psihosocial joacă un rol important în gestionarea impactului emoțional al acestor decizii.

Pentru cei interesați să înțeleagă mai bine riscul personal și opțiunile disponibile, recomandăm efectuarea testului genetic pentru cancerele ereditare și consultarea unui medic specialist în genetică.

Aceste servicii nu numai că oferă o perspectivă detaliată asupra riscului genetic, dar și îndrumare precisă în navigarea opțiunilor de prevenție și tratament.