12 boli ereditare diagnosticabile prin testare genetică

Testarea genetică a revoluționat modul în care abordăm diagnosticul, prevenția și monitorizarea bolilor genetice, oferind informații esențiale despre managementul afecțiunilor genetice și riscul ereditar uneori chiar înainte ca simptomele să se manifeste. Prin identificarea mutațiilor genetice asociate afecțiunilor, pacienții pot beneficia de măsuri de monitorizare și tratament mai devreme, ceea ce conduce la rezultate medicale mai bune și o calitate a vieții îmbunătățită. În cele ce urmează, vom explora 12 boli care pot fi detectate precoce prin testare genetică, evidențiind de ce testarea timpurie este importantă și cui îi este recomandată.

Îngrijorat(ă) că ai putea avea o boală genetică? Programează acum o consultație genetică pentru evaluare și recomandări personalizate.

12 Boli detectabile prin testare genetică

1. Cancerul ereditar de sân și ovarian

Analiza genelor asociate cu un risc crescut pentru cancer de sân și ovar precum BRCA1, BRCA2, ATM și altele, este esențială pentru identificarea persoanelor cu un risc crescut pentru aceste tipuri de cancer. Aceste gene contribuie la repararea erorilor apărute la nivelul ADN, iar mutațiile (modificările) lor pot favoriza dezvoltarea cancerului.

Importanța testării genetice pentru BRCA1 și BRCA2

Femeile cu mutații BRCA1 au un risc de până la 72% de a dezvolta cancer de sân și 44% pentru cancer ovarian până la 80 de ani, conform NCCN (National Comprehensive Cancer Network) ^[1]. Mutațiile BRCA2 conferă un risc de cancer de sân de 69% și de cancer ovarian de 17%.

Descoperirea mutațiilor BRCA1 și BRCA2 joacă un rol esențial în evaluarea și gestionarea precoce a riscului de cancer de sân și ovarian. Pentru un plan personalizat de prevenție, află mai multe despre testul genetic pentru cancere ereditare.

Cine ar trebui să facă testarea genetică?

• Persoanele cu cancer de sân sau ovarian cu debut la vârste tinere

• Persoanele cu un istoric familial bogat pentru aceste tipuri de cancer

• Persoanele cu rude apropiate diagnosticate cu mutații în genele BRCA1 sau BRCA2

• Membri ai unor grupuri etnice cu prevalență crescută, cum ar fi evreii ashkenazi

Detectarea mutațiilor BRCA permite luarea unor măsuri preventive, precum monitorizarea atentă sau intervențiile profilactice precum mastectomia sau salpingo-ooforectomia, și facilitează tratamente personalizate cu medicamente precum inhibitorii PARP.

2. Distrofia musculară Duchenne

Distrofia musculară Duchenne (DMD) este cauzată de mutații ale genei DMD (distrofinei) ce au ca rezultat producerea unei cantități mici sau chiar absența producerii acestei proteine, conducând la apariția slăbiciunii și degenerării musculare. DMD afectează băieții, fiind moștenită în manieră X-linkat recesivă, mutația fiind transmisă de la mama sănătoasă sau foarte puțin afectată sau putând apărea de novo la băiatul afectat.

Importanța testării genetice în DMD

Testarea genetică permite diagnosticarea timpurie a afecțiunii, identificarea mamelor purtătoare și orientează cuplurile cu risc crescut de a avea un băiat afectat către strategiile de testare prenatală disponibile precum testarea preimplantațională a embrionilor în cadrul FIV sau a fătului de sex masculin prenatal. Mai mult, apariția terapiilor țintite precum Elevidys care introduce în organism o formă funcțională a distrofinei, Eteplirsen care “sare” citirea unui exon al genei (exon-skipping) sau Ataluren care citește mai departe de codonii stop prematuri ai genei, face necesară confirmarea tipului mutației pentru alegerea terapiei potrivite.

Cine ar trebui să facă testarea genetică pentru DMD?

• Băieții cu manifestări clinice sugestive pentru DMD

• Mamele băieților confirmați cu mutații ale genei DMD

• Toți copiii femeilor confirmate cu mutații ale genei DMD

• Persoanele cu istoric de DMD în familie

• Toate femeile înainte de concepție pentru a depista un risc crescut de a avea un băiat afectat

Identificarea timpurie a diagnosticului permite instituirea tratamentelor celor mai eficiente pentru încetinirea progresiei bolii și creșterea calității vieților pacienților afectați. Mai mult, descoperirea femeilor purtătoare sănătoase ajută planificarea familială informată și împiedicarea transmiterii afecțiunii descendenților.

3. Talasemia

Talasemia este o boală ereditară cauzată de mutații în gene care afectează producția de hemoglobină. Aceasta poate conduce la anemie severă, complicații cronice precum deformări scheletale, mărirea splinei și o calitate redusă a vieții, dacă nu este diagnosticată și gestionată corespunzător.

Importanța testării genetice pentru talasemie

Testarea genetică permite diagnosticarea timpurie a bolii și identificarea cuplurilor purtătoare, cu risc crescut de a avea un copil afectat de formele severe. Carrier screening-ul genetic este esențial pentru prevenirea transmiterii bolii la copii, mai ales în regiunile cu prevalență ridicată a purtătorilor, cum ar fi Africa, Asia de Sud și Mediterana.

Cine ar trebui să facă testarea genetică?

• Toate cuplurile care planifică o sarcină, și în special dacă provin din zone cu risc ridicat sau dacă suferă de anemie cronică

• Persoanele cu antecedente familiale de talasemie

• Persoanele afectate care prezintă semne și simptome sugestive pentru talasemie

Identificarea timpurie a diagnosticului permite implementarea din timp a tratamentelor eficiente precum transfuziile de sânge sau transplantul medular pentru formele intermediare și severe. Mai mult, avansările tehnicilor de editare genetică au făcut posibilă dezvoltarea unor terapii genice precum ZYNTEGLO pentru tratamentul talasemiei dependente de transfuzii.

Testarea genetică pentru identificarea purtătorilor permite cuplurilor cu risc crescut de a avea copii afectați să aleagă opțiuni reproductive precum diagnosticul genetic preimplantațional.

4. Fibroza chistică – Gena CFTR

Fibroza chistică (CF) este o boală genetică ce afectează în principal plămânii și sistemul digestiv, cauzată de mutații în gena CFTR. Aceste mutații conduc la producerea unui mucus gros, care blochează căile respiratorii și afectează funcționarea normală a organelor. Astfel, copii afectați nu iau în greutate, suferă infecții respiratorii recurente care lasă sechele pulmonare, iar în funcție de formă, supraviețuirea poate fi limitată.

Importanța testării genetice pentru fibroza chistică

Testarea genetică poate identifica mutațiile genei CFTR, permițând diagnosticarea timpurie și inițierea tratamentelor înainte de apariția complicațiilor severe. Mai mult, deoarece rata purtătorilor sănătoși în populația caucaziană este estimată a fi 1 din 25, testarea genetică de carrier screening poate informa cuplurile cu risc crescut asupra opțiunilor reproductive disponibile, precum fertilizarea in vitro și testarea preimplantațională a embrionilor pentru evitarea nașterii unui copil afectat ^[2].

Diagnosticarea precoce previne malnutriția severă și îmbunătățește semnificativ creșterea și dezvoltarea pe termen lung. Terapiile nou aprobate precum Trikafta s-au dovedit eficiente pentru îmbunătățirea manifestărilor clinice și creșterea speranței de viață.

Cine ar trebui să facă testarea genetică?

• Cuplurile care planifică o sarcină

• Persoanele cu antecedente familiale de fibroză chistică

• Persoanele (în special copiii) cu manifestări clinice sugestive pentru fibroză chistică

Detectarea timpurie a fibrozei chistice permite inițierea terapiei pentru a preveni problemele respiratorii, digestive și alte complicații asociate bolii.

5. Boala Huntington – Gena HTT

Boala Huntington este o afecțiune neurodegenerativă rară cauzată de o mutație în gena HTT. Această boală determină degenerarea progresivă a celulelor nervoase din creier, afectând mișcarea, cogniția și comportamentul.

Importanța testării genetice pentru boala Huntington

Deși nu există un tratament curativ pentru boala Huntington, testarea genetică oferă beneficii importante. Persoanele cu risc pot planifica mai bine viitorul, pot participa la studii clinice pentru terapii experimentale și pot începe managementul simptomelor într-un stadiu incipient.

De asemenea, diagnosticul timpuriu poate împiedica transmiterea mutației și implicit a afecțiunii de la un părinte afectat la copiii săi prin alegerea metodelor reproductive preventive.

Cine ar trebui să facă testarea genetică?

• Adulți cu antecedente familiale de boala Huntington

• Persoane care prezintă simptome timpurii ale bolii, cum ar fi mișcări involuntare (coree) sau modificări de personalitate

Identificarea mutației HTT permite persoanelor și familiilor să ia decizii informate cu privire la planificarea familială și la gestionarea îngrijirii pe termen lung.

6. Hipercolesterolemia familială

Hipercolesterolemia familială (HF) este o afecțiune genetică caracterizată prin niveluri extrem de ridicate de colesterol LDL, care netratat corespunzător, determină formarea plăcilor de aterom în arterele coronare și aortă conducând la apariția bolilor cardiovasculare precoce.

Importanța testării genetice pentru hipercolesterolemia familială

Testarea genetică permite identificarea persoanelor cu mutații în genele LDLR, APOB sau PCSK9, facilitând inițierea timpurie a tratamentelor. Terapia precoce, care include modificări ale stilului de viață și administrarea de medicamente hipolipemiante, reduce semnificativ riscul de infarct miocardic și alte complicații cardiovasculare.

Noile tratamente disponibile precum inhibitorii PCSK9, acidul bempedoic, ezetimibe folosite singure sau în asociere pot scădea semnificativ nivelul LDL colesterolului și îmbunătăți riscurile persoanelor afectate.

Cine ar trebui să facă testarea genetică?

• Persoane cu valori foarte ridicate ale colesterolului LDL

• Cele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare precoce și niveluri crescute ale LDL colesterolului

• Membri ai familiilor în care HF a fost confirmată genetic

Detectarea timpurie permite intervenții care pot preveni complicații grave, îmbunătățind semnificativ calitatea vieții și reducând riscurile asociate bolii.

7. Sindromul Lynch

Sindromul Lynch este cea mai comună cauză genetică de cancer colorectal ereditar, fiind asociată și cu un risc crescut de cancer endometrial și alte tipuri de cancer. Această afecțiune este cauzată de mutații în genele MLH1, MSH2, MSH6, PMS2, EPCAM implicate în repararea erorilor de replicare a ADN-ului. Analizele genetice pentru cancere ereditare pot confirma prezența acestor mutații și pot ghida măsuri de prevenție și tratament personalizat.

Importanța testării genetice pentru sindromul Lynch

Testarea genetică poate identifica purtătorii mutațiilor, permițând măsuri preventive, cum ar fi colonoscopiile frecvente, intervențiile chirurgicale sau medicamentoase profilactice precum terapia cu aspirină pentru persoanele cu mutații asociate sindromului Lynch ^[3].

Cine ar trebui să facă testarea genetică?

• Persoane cu antecedente familiale de cancer colorectal sau endometrial

• Cei diagnosticați cu cancer colorectal înainte de vârsta de 50 de ani

• Persoanele cu cancere multiple din spectrul sindromului Lynch

Detectarea timpurie a sindromului Lynch poate salva vieți prin intervenții personalizate și supraveghere medicală regulată.

8. Fenilcetonuria și hiperfenilalaninemie

Fenilcetonuria și hiperfenilalaninemiile constituie cea mai frecventă formă de eroare de metabolism a unui aminoacid. Acestea afectează metabolismul fenilalaninei, un aminoacid prezent în multiple alimente, precum cele de origine animală și unele vegetale: fasole, ovăz, alune, etc. Persoanele afectate prezintă niveluri toxice ale fenilalaninei în sânge, care are efect direct asupra sistemului nervos. Copii afectați pot suferi de dizabilitate intelectuală, crize epileptice, tulburări de comportament și alte simptome neurologice dacă nu sunt tratați la timp. Cu diagnostic precoce, copiii pot fi introduși pe regim alimentar scăzut în fenilalanină pentru a evita declanșarea și avansarea simptomelor neurologice ^[4].

Importanța testării genetice pentru fenilcetonurie și hiperfenilalaninemie

Testarea genetică a copiilor afectați pentru mutații ale genelor PAH, DNAJC12, GCH1, PTS, PCBD1, QDPR permite diagnosticul de certitudine al afecțiunii, oferă informații despre forma de boală și permite instituirea din timp a tratamentelor potrivite precum dieta cu aport scăzut de fenilalanină, suplimentarea cu tirozină și administrarea de sapropterine (Kuvan).

Iar, testarea genetică de carrier screening a cuplului poate identifica un risc crescut de a avea un copil afectat și informa cuplul asupra opțiunilor reproductive și testelor genetice prenatale potrivite pentru a împiedica transmiterea afecțiunii.

Cine ar trebui să facă testarea genetică?

• Copiii cu niveluri crescute ale fenilalaninei la screeningul neonatal

• Copiii cu semne și simptome specifice fenilcetonuriei sau hiperfenilalaninemiei

• Părinții copiilor diagnosticați genetic

• Toate cuplurile care își doresc copii pentru a depista dacă au un risc crescut de a avea copii afectați

9. Hemocromatoza – Gena HFE

Hemocromatoza este o tulburare genetică ce cauzează absorbția excesivă a fierului din alimentație, conducând la acumularea acestuia în organe precum ficatul, inima și pancreasul. Aceasta poate provoca afecțiuni severe, cum ar fi ciroza, diabetul și insuficiența cardiacă, dacă nu este tratată la timp.

Importanța testării genetice pentru hemocromatoză

Testarea genetică permite identificarea mutațiilor din genele HFE, HJV, HAMP, TFR2, SLC40A1, care sunt responsabile de apariția hemocromatozei ereditare. Diagnosticul precoce permite implementarea unor măsuri profilactice precum reducerea aportului de fier din alimentație și tratamente simple și eficiente, cum ar fi flebotomiile regulate (îndepărtarea unei cantități mici de sânge pentru a reduce nivelul de fier).

Cine ar trebui să facă testarea genetică?

• Persoanele cu antecedente familiale de hemocromatoză

• Cele cu simptome precum oboseală cronică, dureri articulare sau niveluri ridicate de fier seric

• Persoanele cu boli hepatice inexplicabile sau diabet de cauză necunoscută

Detectarea și tratamentul precoce al hemocromatozei pot preveni complicații severe și pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții

10. Polipoza adenomatoasă familială (FAP) – Gena APC

Polipoza adenomatoasă familială (FAP) este o afecțiune genetică caracterizată prin formarea a sute sau mii de polipi în colon și rect, care pot evolua în cancer colorectal dacă nu sunt tratați corespunzător. Riscul de cancer colorectal este de 93% până la vârsta de 50 de ani pentru forma clasică și de 70% până la vârsta de 80 de ani pentru forma atenuată ^[3].

Importanța testării genetice pentru FAP

Testarea genetică permite identificarea mutațiilor în gena APC, care cauzează majoritatea cazurilor de FAP. Detectarea precoce este esențială pentru implementarea unor măsuri preventive, cum ar fi colonoscopiile regulate și, în cazuri severe, intervențiile chirurgicale profilactice (colectomie). Astfel, detecția precoce și tratamentele preventive pot reduce semnificativ riscul de cancer colorectal.

Cine ar trebui să facă testarea genetică?

• Persoanele cu antecedente familiale de FAP

• Indivizii care au prezentat multipli polipi colonici, în special înainte de vârsta de 40 de ani

Detectarea timpurie a FAP permite o supraveghere medicală atentă și intervenții care pot preveni dezvoltarea cancerului colorectal.

11. Sindromul de QT lung

Sindromul QT lung este o tulburare genetică ce afectează conducerea impulsului electric la nivelul inimii, determinând un ritm cardiac anormal (aritmie). Această afecțiune poate crește riscul de sincope (leșinuri), convulsii și moarte subită cardiacă, mai ales în timpul exercițiilor fizice sau stresului emoțional puternic.

Importanța testării genetice pentru sindromul QT lung

Testarea genetică poate identifica mutațiile asociate cu sindromul QT lung, cum ar fi cele din genele KCNQ1, KCNH2 și SCN5A. Identificarea precoce permite aplicarea unor măsuri preventive, cum ar fi evitarea anumitor medicamente, utilizarea antiaritmicelor sau implantarea unui defibrilator cardiac pentru a preveni complicațiile grave. Intervențiile timpurii, presimptomatice pot scădea semnificativ manifestările clinice și complicațiile asociate.

Cine ar trebui să facă testarea genetică?

• Persoanele cu antecedente familiale de moarte subită cardiacă sau sindrom de QT lung

• Persoanele care prezintă episoade inexplicabile de leșin sau convulsii

• Rudele persoanelor cu un diagnostic confirmat de sindrom de QT lung

Detectarea timpurie a sindromului QT lung permite intervenții salvatoare și îmbunătățește calitatea vieții pacienților afectați.

12. Deficitul de alfa-1 antitripsină

Deficitul de alfa-1 antitripsină (AATD) este o tulburare genetică ce afectează producția unei proteine esențiale pentru protejarea plămânilor și ficatului împotriva inflamației excesive. Persoanele afectate pot dezvolta boli pulmonare, cum ar fi emfizemul sau BPOC și boli hepatice precum ciroza, și în cazuri rare, paniculită (afectarea pielii).

Importanța testării genetice pentru deficitul de alfa-1 antitripsină

Testarea genetică poate identifica mutațiile în gena SERPINA1, care cauzează această afecțiune. Detectarea timpurie permite inițierea măsurilor preventive, cum ar fi evitarea fumatului, monitorizarea atentă a sănătății pulmonare și tratamente specifice, inclusiv terapia de substituție enzimatică.

Mai mult, sunt în desfășurare studii pentru terapii țintite precum terapii genice care au ca scop creșterea producției de alfa-1 antitripsină în țesuturile hepatice și pulmonare.

Cine ar trebui să facă testarea genetică?

• Persoanele cu antecedente familiale de deficit de alfa-1 antitripsină

• Persoanele cu debutul precoce al BPOC sau emfizemului, în special dacă nu au un istoric semnificativ de fumat

• Pacienții cu boli hepatice inexplicabile

Identificarea timpurie a deficitului de alfa-1 antitripsină permite intervenții care pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și preveni complicațiile severe.

Cum funcționează testarea genetică

Testarea genetică implică prelevarea unei probe biologice (de obicei sânge, salivă sau un tampon bucal) și analizarea ADN-ului pentru a identifica mutații sau variații care sunt asociate cu anumite boli. Tehnologia folosită variază de la metode țintite pentru gene sau mutații specifice la metode extinse precum secvențierea completă a genomului. Rezultatele oferă informații despre prezența unor mutații asociate cu boli ereditare, facilitând decizii medicale și preventive personalizate.

Importanța implicării medicului specialist în genetica medicală

Înainte de a efectua un test genetic, este esențial ca pacienții să beneficieze de o consultație genetică din partea unui medic specialist în genetica medicală. Acesta poate explica scopul și limitele testelor, recomanda testul genetic potrivit pentru pacient, iar după efectuarea testului poate explica rezultatele și oferi recomandări individualizate pentru monitorizare sau tratament, în funcție de mutație, contextul familial și de istoricul medical. Mai mult, implicarea unui specialist reduce riscul de interpretare greșită a rezultatelor, facilitând luarea unor decizii informate și gestionarea corespunzătoare a eventualelor implicații emoționale și practice.

Concluzie

Testarea genetică reprezintă un instrument valoros în medicina modernă, contribuind la prevenirea și diagnosticarea precoce a unor boli ereditare cu impact semnificativ asupra sănătății. Prin identificarea mutațiilor genetice relevante și prin consilierea personalizată oferită de specialiști, pacienții pot adopta măsuri proactive de monitorizare și tratament, având astfel șanse sporite de a controla sau chiar de a preveni evoluția bolii. Pe măsură ce tehnologiile de secvențiere evoluează, rolul testării genetice în îngrijirea preventivă va continua să crească, transformând felul în care înțelegem și gestionăm riscul pentru diverse afecțiuni.