Fibroza chistică (mucoviscidoza): simptome, diagnostic, testare genetică și tratament

Pe scurt: ce este fibroza chistică

Fibroza chistică, numită și mucoviscidoză, este o boală genetică moștenită de la ambii părinți, cauzată de variante în gena CFTR. Ea face ca secrețiile din plămâni, pancreas și intestin să fie groase și lipicioase, iar transpirația să fie foarte sărată. Afectează mai ales plămânii și digestia. Conform datelor din programele de screening neonatal, în populațiile de origine europeană boala apare, în medie, la 1 din 3.000–6.000 de nou-născuți.

Boala se poate descoperi prin screeningul neonatal din maternitate, iar diagnosticul se confirmă prin testul sudorii și testul genetic, care arată variantele genei CFTR. Îngrijirea durează toată viața, iar pentru multe variante există tratamente care țintesc cauza bolii, modulatorii CFTR.

Fibroza chistică nu are legătură cu modificările fibrochistice ale sânilor, deși numele seamănă.

Cauza: gena CFTR și cum se moștenește

Gena CFTR și ce se schimbă în fibroza chistică

Gena CFTR se află pe brațul lung al cromozomului 7. Ea conține instrucțiunile pentru un canal care transportă clorul prin membrana celulelor și menține echilibrul dintre sare și apă în plămâni, pancreas, intestin și glandele sudoripare. În fibroza chistică, canalul nu funcționează cum trebuie: mucusul gros blochează căile respiratorii și reține bacteriile, iar în pancreas secrețiile groase împiedică enzimele digestive să ajungă în intestin.

Cum se moștenește fibroza chistică

Fiecare genă există în două copii, câte una de la fiecare părinte. Fibroza chistică apare doar când ambele copii ale genei CFTR au variante care cauzează boala: modul de transmitere este autozomal recesiv. Un purtător are o copie modificată și una funcțională, de aceea este, de regulă, sănătos.

Părinții unui copil cu fibroză chistică sunt, de obicei, amândoi purtători. La fiecare sarcină, copilul are o șansă de 25% să aibă boala, 50% să fie purtător și 25% să nu moștenească nicio variantă. Doi părinți sănătoși pot fi purtători fără să știe, iar boala poate rămâne ascunsă generații la rând. Conform acelorași estimări, în populațiile de origine europeană aproximativ 1 din 28–40 de oameni este purtător.

Simptomele fibrozei chistice

Semnele apar la vârste diferite: unele din primele zile de viață, altele abia la adult, iar unele persoane au un singur organ afectat.

La nou-născut și la sugar

La unii nou-născuți, primul semn este un intestin blocat de primul scaun (meconiul), imediat după naștere: ileusul meconial, care de multe ori are nevoie de o operație. La sugar mai pot apărea un icter care durează mai mult decât de obicei, o creștere slabă în greutate, scaune grase și abundente, pielea cu gust sărat și o respirație șuierătoare care nu trece.

La copii

La copil, semnele frecvente țin de plămâni și digestie: o tuse care nu trece și aduce secreții, pneumonii și sinuzite repetate, polipi nazali, dureri de burtă și balonare, iar creșterea poate fi mai lentă decât ar fi de așteptat. Unii copii au prolaps rectal, iar la alții vârfurile degetelor se îngroașă și unghiile se rotunjesc (hipocratism digital).

La adolescenți și adulți

În plămâni, mucusul reținut favorizează infecțiile, de exemplu cu bacteria Pseudomonas aeruginosa, iar în timp căile respiratorii se lărgesc și se deformează (bronșiectazii). Cei mai mulți oameni cu fibroză chistică au insuficiență pancreatică: pancreasul nu trimite destule enzime în intestin. Cu vârsta pot apărea diabetul asociat fibrozei chistice, o boală a ficatului sau oase mai fragile. Unele persoane au o afecțiune legată de gena CFTR, care atinge un singur organ, de exemplu o pancreatită care revine sau lipsa canalelor deferente.

Fertilitatea la bărbați și la femei

Mulți bărbați cu fibroză chistică s-au născut fără canalele deferente, care duc spermatozoizii spre exterior; cei mai mulți sunt infertili, dar nu sterili și pot avea copii biologici prin reproducere asistată. Femeile cu fibroză chistică sunt de obicei fertile; la unele, mucusul gros din colul uterin scade fertilitatea. Poți citi mai multe detalii în articolul despre azoospermie.

Când ceri ajutor medical imediat

Sună la 112 sau mergi la urgență dacă:

• tușești sânge în cantitate mare;
• ai brusc probleme să respiri sau să vorbești;
• apar brusc lipsa de aer sau o durere în piept, care pot însemna un plămân căzut (pneumotorax);
• persoana devine confuză sau are buzele ori pielea albăstrui.

Dacă tușești puțin sânge sau simptomele de la plămâni se agravează (mai multă tuse, secreții care își schimbă culoarea, febră), anunță cât mai repede medicul care te urmărește.

Cere ajutor medical rapid, la urgență sau la medicul care te urmărește, și dacă:

• ai dureri de burtă sau burta umflată care apar brusc ori nu trec, uneori cu vărsături verzui: un intestin blocat se tratează la spital, iar întârzierea poate duce la o operație;
• un nou-născut nu elimină primul scaun (meconiul);
• un bebeluș sau un copil pare deshidratat pe căldură, la febră, la vărsături sau la diaree, pentru că se pierde mai multă sare decât de obicei.

Cum se pune diagnosticul de fibroză chistică

Diagnosticul se caută după un screening neonatal pozitiv, când există semne sugestive sau când un frate ori o soră are boala. Conform consensului Cystic Fibrosis Foundation, fiecare persoană diagnosticată ar trebui să facă două teste: testul sudorii, care arată cum funcționează canalul CFTR, și testul genetic, care arată variantele din genă.

Diagnosticul prenatal

Când variantele CFTR din familie sunt cunoscute, amniocenteza sau biopsia de vilozități coriale pot stabili dacă fătul este afectat, iar la fertilizarea in vitro se pot testa embrionii. Fără un risc cunoscut, boala poate fi suspectată la ecografie, când intestinul fătului apare mai strălucitor decât de obicei (intestin hiperecogen); atunci urmează consilierea genetică și testarea genei CFTR la părinți sau la făt. Poți citi mai multe detalii în articolul NIPT sau amniocenteză.

Screeningul neonatal din maternitate

În primele zile de viață, câteva picături de sânge ale bebelușului se usucă pe un card de hârtie, iar în probă se măsoară tripsinogenul imunoreactiv (IRT), o substanță produsă de pancreas, crescută la mulți bebeluși cu fibroză chistică. În România, conform Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului (INSMC), obiectivul programului național este testarea tuturor nou-născuților din maternități pentru fenilcetonurie, hipotiroidism congenital și fibroză chistică, iar programul cuprinde și confirmarea diagnosticului.

Un rezultat pozitiv nu înseamnă că bebelușul are boala: pasul următor este testul sudorii. Un screening negativ nu exclude fibroza chistică la un copil care are semne, așa că semnele merită discutate cu medicul.

Testul sudorii

Testul sudorii măsoară clorul (sarea) din transpirație. Pe o porțiune mică de piele se aplică o substanță care stimulează transpirația (pilocarpina), ajutată de un curent electric slab, apoi transpirația se colectează timp de 30 de minute. Testul nu doare, cel mult furnică. La un bebeluș cu screening pozitiv, testul se recomandă cât mai repede, ideal înainte de 28 de zile de viață, ca tratamentul să înceapă devreme.

• 60 mmol/L sau mai mult: confirmă fibroza chistică la cineva cu screening pozitiv, cu semne sau cu un frate ori o soră cu boala.
• Între 30 și 59 mmol/L: rezultatul e la limită și cere o evaluare suplimentară, inclusiv analiza genei CFTR.
• Sub 30 mmol/L: fibroza chistică e puțin probabilă.

Testul sudorii rămâne testul principal pentru confirmarea diagnosticului și se face după standardele Societății Europene de Fibroză Chistică (ECFS).

Testul genetic care confirmă diagnosticul

Două variante care cauzează boala, câte una pe fiecare copie a genei CFTR, confirmă diagnosticul, la fel ca un test al sudorii de 60 mmol/L sau mai mult. Genotipul se investighează la fiecare persoană cu fibroză chistică, pentru că arată dacă un tratament țintit pe variante, cum sunt modulatorii CFTR, este potrivit.

Când rezultatele nu sunt clare

Uneori screeningul e pozitiv, dar testele de după nu pun un diagnostic clar, de exemplu când testul sudorii e la limită și s-a găsit o singură variantă ori niciuna. Situația se numește CFSPID (screening pozitiv, diagnostic neconcludent). Majoritatea acestor copii nu au probleme din această cauză, dar unii dezvoltă semne mai târziu, de aceea sunt urmăriți de un specialist în fibroza chistică.

Testul genetic: ce analiză se alege și ce arată

Ce test se alege

Primul test îl stabilește medicul genetician la consultație, după istoric, examinare, testul sudorii și rezultatele de până acum.

• Când semnele și testul sudorii arată spre fibroza chistică, testul potrivit este, de obicei, secvențierea genei CFTR, cu analiza delețiilor și duplicațiilor. Conform GeneReviews, secvențierea găsește 97–98% dintre variantele care cauzează boala.
• Când semnele se potrivesc și cu alte boli, de exemplu cu o boală a cililor din căile respiratorii (diskinezia ciliară primară), medicul poate alege un panel de gene sau secvențierea întregului genom (WGS), care poate fi ales și de primă intenție, pentru a evita testările genetice multiple.
• Dacă un test anterior a căutat doar o listă de variante frecvente și a găsit una sau niciuna, deși semnele sugerează boala, pasul următor este, de obicei, analiza extinsă a genei CFTR.

Dacă soliciți un test direct de pe pagina lui, medicul genetician îl confirmă sau îl schimbă înainte de recoltare.

Ce înseamnă rezultatul

• Două variante care cauzează boala. La o persoană cu semne sugestive, confirmă diagnosticul acestei afecțiuni genetice.
• O singură variantă. Înseamnă, de obicei, statut de purtător. La o persoană cu semne clare de boală, se discută o a doua variantă greu de detectat.
• Nicio variantă. La un partener, riscul de a fi purtător devine foarte mic. La o persoană cu semne, când testul sudorii nu a confirmat boala, cauza poate fi alta; dacă suspiciunea de cauză genetică rămâne, pasul următor discutat de obicei la consultație este secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă cu semnificație incertă (VUS). Nu stabilește și nu exclude diagnosticul și poate fi reclasificată în timp.

La consultația de interpretare, medicul genetician îți explică semnificația rezultatului, pașii următori de investigare sau monitorizare, inclusiv dacă sunt necesare alte teste genetice și, mai ales, dacă sunt necesare anumite terapii.

Ce poate și ce nu poate arăta testul

Testul genetic poate confirma diagnosticul, poate arăta dacă variantele răspund la un modulator CFTR și face posibile testarea țintită a rudelor și testarea în sarcină. Nu poate spune exact cât de severă va fi boala la un copil anume: legătura dintre variante și evoluție e bine stabilită mai ales pentru funcția pancreasului. Secvențierea genei nu vede variantele aflate adânc în introni, dacă nu sunt căutate separat, și nici variantele din alte gene care pot cauza semne asemănătoare. Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic: un rezultat genetic incert nu schimbă un test al sudorii clar.

Tratamentul și urmărirea

Fibroza chistică nu se vindecă încă, dar există medicamente și tratamente de susținere care ajută. Îngrijirea începe de la diagnostic și nu așteaptă rezultatul genetic.

Centrul de fibroză chistică și echipa

Conform standardelor ECFS, accesul la o echipă multidisciplinară cu experiență în fibroza chistică rămâne o cerință pentru toate persoanele cu această boală. În România, conform INSMC, există o rețea națională de 7 centre regionale de fibroză chistică. Controalele sunt frecvente și urmăresc plămânii, creșterea și nutriția.

Tratamentele de zi cu zi

• Fizioterapia respiratorie începe de la diagnostic: eliminarea mucusului ușurează respirația și scade riscul de infecții.
• Medicamentele pentru plămâni: inhalații care deschid căile respiratorii sau subțiază secrețiile și antibiotice pentru infecții.
• Digestia: enzimele pancreatice, vitaminele A, D, E și K, sare la nevoie și o alimentație bogată în calorii, aleasă cu dieteticianul.
• Transplantul de plămâni rămâne o opțiune pentru boala pulmonară avansată.

Ce merită evitat: fumul de țigară, inclusiv cel din jur, țigara electronică, expunerea la infecții respiratorii și deshidratarea. Medicul curant decide orice modificare de tratament.

Modulatorii CFTR

Modulatorii CFTR sunt medicamente care ajută proteina CFTR defectă să funcționeze mai bine, dar doar la anumite variante ale genei, de aceea contează testul genetic. Conform standardelor ECFS, persoanelor cu variante eligibile ar trebui să li se ofere acest tratament, prescris și urmărit de un medic cu experiență în fibroza chistică. La sugari și la copiii mici, unii nu sunt încă aprobați. De când se folosesc, internările și transplanturile pulmonare sunt mai rare.

Familia, purtătorii și o sarcină viitoare

Frații și părinții unui copil cu fibroză chistică

Frații unui copil cu fibroză chistică pot avea și ei boala, chiar fără semne încă, de aceea testul sudorii se recomandă tuturor fraților cu risc. Părinții pot face testul genetic, care confirmă că amândoi sunt purtători și permite o estimare corectă a riscului pentru o sarcină viitoare.

Pentru statutul de purtător al unui frate sănătos, conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), testarea nu e încurajată până când copilul are maturitatea să înțeleagă decizia și poate să-și dea acordul. Rudele adulte pot afla dacă sunt purtătoare prin testul țintit pentru variantele din familie. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testarea genetică în cascadă.

Screeningul de purtător pentru cuplu

Conform ACMG (2021), screeningul de purtător se oferă tuturor gravidelor și celor care plănuiesc o sarcină. Ideal, se face înainte de sarcină, când rămân cele mai multe opțiuni. Testul se alege după istoricul și alegerea cuplului: de obicei, un screening de purtător extins, care cuprinde și gena CFTR. Când există un motiv legat de fibroza chistică, de exemplu un partener purtător sau o rudă cu boala la care varianta nu e cunoscută, se poate face screeningul de purtător pentru fibroza chistică, care analizează doar gena CFTR; dacă varianta din familie e cunoscută, testul potrivit este, de regulă, cel țintit pentru ea.

În sarcină, la testul prenatal neinvaziv (NIPT) se poate adăuga analiza suplimentară, un screening de purtătoare pentru fibroza chistică și atrofia musculară spinală din aceeași probă de sânge. Un rezultat negativ scade, dar nu exclude, șansa de a fi purtătoare. Poți citi mai multe detalii în articolul despre carrier screening.

Dacă amândoi partenerii sunt purtători

Riscul de 25% e valabil la fiecare sarcină în parte. Medicul genetician vă explică riscul transmiterii și testele prenatale potrivite. Conform ACMG, opțiunile includ fertilizarea in vitro cu testarea genetică a embrionilor (PGT), folosirea gameților sau a embrionilor de la donator, adopția sau decizia de a nu avea copii. Într-o sarcină, pașii următori se discută cu medicul obstetrician. Decizia vă aparține.

Următorul pas: Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician se uită la rezultatele de până acum și la familie și îți spune dacă e nevoie de un test genetic și care. Pentru cuplu: screeningul de purtător pentru fibroza chistică. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului. La cuplu, cei 420 de lei sunt pe consultație, nu pe persoană, și se scad o singură dată.

Referințe

1. Castellani C, et al. Standards for the care of people with cystic fibrosis (CF): A timely and accurate diagnosis. J Cyst Fibros. 2023;22(6):963-968. https://www.ecfs.eu/sites/default/files/SoC%202023%20Paper%201%20Diagnosis.pdf
2. Farrell PM, et al. Diagnosis of Cystic Fibrosis: Consensus Guidelines from the Cystic Fibrosis Foundation. J Pediatr. 2017;181S:S4-S15.e1. https://doi.org/10.1016/j.jpeds.2016.09.064
3. Savant A, Bojanowski CM, Upadia J. Cystic Fibrosis. GeneReviews. 2001, actualizat la 1 octombrie 2026. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1250/
4. Southern KW, et al. Standards for the care of people with cystic fibrosis; establishing and maintaining health. J Cyst Fibros. 2024;23(1):12-28. https://www.ecfs.eu/sites/default/files/SoC%20paper%202%202023.pdf
5. Gramegna A, et al. Standards for the care of people with cystic fibrosis (CF); Planning for a longer life. J Cyst Fibros. 2024;23(3):375-387. https://www.ecfs.eu/sites/default/files/SoC%20Paper%204%202024.pdf
6. Scotet V, L’Hostis C, Férec C. The Changing Epidemiology of Cystic Fibrosis: Incidence, Survival and Impact of the CFTR Gene Discovery. Genes (Basel). 2020;11(6):589. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7348877/
7. INSMC „Alessandrescu-Rusescu”. Raport indicatori, Programul național de sănătate a femeii și copilului, semestrul I 2025. https://www.insmc.ro/wp-content/uploads/2025/09/RAPORT_INSMC_indicatori_semestrul-I-2025.pdf
8. INSMC „Alessandrescu-Rusescu”. Centrul Regional de Fibroză Chistică (mucoviscidoză). https://www.insmc.ro/compartimente/centrul-regional-de-mucoviscidoza/
9. Gregg AR, et al.; ACMG. Screening for autosomal recessive and X-linked conditions during pregnancy and preconception. Genet Med. 2021;23(10):1793-1806. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8488021/
10. ESHG. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics. Eur J Hum Genet. 2009;17(6):720-721. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/