Screening genetic de purtător extins, panel complet, un partener

Pe scurt

Screeningul genetic de purtător arată dacă o persoană sănătoasă poartă o modificare într-o genă (variantă) pe care o poate transmite copiilor. Panelul complet analizează 231 de gene asociate cu boli recesive sau legate de cromozomul X, de severitate moderată sau mare. Această variantă testează un singur partener; momentul ideal este înainte de sarcină, dar testul se poate face și în timpul ei.

Ce analizează

Fiecare genă există în două copii, câte una de la fiecare părinte. Un purtător are o copie modificată și una funcțională, de aceea este, de regulă, sănătos. Când ambii parteneri sunt purtători pentru aceeași genă, la fiecare sarcină există un risc de 25% ca un copil să moștenească ambele copii modificate și să fie afectat. În bolile legate de cromozomul X, o femeie purtătoare poate transmite boala fiilor ei.

Testul citește, prin secvențiere de nouă generație (NGS), toate porțiunile genelor care conțin instrucțiunile pentru proteine (regiunile codante). Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente în plus sau lipsă (inserții și deleții mici) și fragmente mai mari de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații). Atrofia musculară spinală se analizează separat, printr-o metodă care numără copiile genei (MLPA), iar sindromul X fragil printr-o analiză care măsoară repetițiile din gena FMR1 (analiza fragmentelor de ADN prin PCR).

Pentru cine este

• cuplu care plănuiește o sarcină și vrea să-și cunoască riscul reproductiv, chiar fără boli genetice în familie
• gravidă care vrea să afle întâi dacă este purtătoare
• cuplu care urmează un tratament de fertilizare in vitro
• cuplu înrudit sau cu o boală recesivă în familie; aici medicul genetician poate propune o testare mai extinsă sau, dacă varianta din familie e cunoscută, un test țintit

Ce poate arăta rezultatul

• Negativ: nu s-a găsit nicio variantă care să cauzeze boala (patogenă) în genele analizate. Riscul de a fi purtător scade, dar nu devine zero; medicul genetician îți explică, la consultație, riscul care rămâne (riscul rezidual).
• Purtător: ești purtător pentru una sau mai multe afecțiuni. Pentru majoritatea genelor, purtătorii sunt sănătoși; pentru câteva, rezultatul contează și pentru propria sănătate, iar medicul genetician îți explică ce înseamnă. Urmează, de obicei, testarea partenerului pentru aceeași genă. Dacă amândoi sunteți purtători, discutăm la consultație opțiunile; conform ACMG, ele includ fertilizarea in vitro cu testarea genetică a embrionilor, folosirea gameților sau a embrionilor de la donator, adopția sau decizia de a nu avea copii. Într-o sarcină, pașii următori, inclusiv un eventual diagnostic prenatal, se discută cu medicul obstetrician.
• Purtătoare pentru o boală legată de cromozomul X sau cu o creștere moderată a secvenței repetate din gena FMR1 (premutație): medicul genetician îți explică riscul pentru copii și, unde e cazul, pentru tine: de exemplu, unele purtătoare pentru distrofia musculară Duchenne sau boala Fabry pot avea afectare a inimii, iar premutația FMR1 crește riscul ca ovarele să-și oprească funcția devreme (insuficiență ovariană prematură).
• Variante de semnificație incertă (VUS): variantele despre care nu se știe încă dacă au vreun efect nu se raportează în acest screening.

Ce nu poate detecta

• bolile din afara panelului, variantele apărute pentru prima dată la copil (de novo) și modificările cromozomilor copilului (anomaliile cromozomiale)
• toate variantele din genele analizate: unele regiuni (secvențe care se repetă, regiuni foarte asemănătoare cu alte gene sau cu o compoziție neobișnuită a „literelor” ADN-ului, numită conținut GC extrem) sunt citite incomplet, iar o modificare prezentă doar într-o parte dintre celule (mozaicism) poate scăpa
• bolile care pot apărea chiar și cu o singură copie modificată a genei (bolile dominante) și cancerele ereditare: testul nu este gândit pentru ele, deși câteva gene din panel (de exemplu LDLR, F5 sau ATM) pot avea consecințe și pentru sănătatea purtătorului

Cum se face

Proba este un frotiu bucal: două probe din interiorul obrazului, recoltate de medic după instrucțiunile din kit. Analiza durează, în laborator, de obicei 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei, la care se adaugă transportul. Prețul include consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) cu îmbogățire țintită prin captură, pe toate regiunile codante ale genelor și pe secvențele necodante adiacente; atrofia musculară spinală se analizează prin MLPA, iar sindromul X fragil prin analiză de fragmente (PCR)
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli); deleții și duplicații (CNV)
• Gene (231): caută în lista genelor
• Probă: frotiu bucal (două probe din interiorul obrazului, recoltate de medic)
• Durată: 10–15 zile lucrătoare