Biopsie lichidă pentru melanom, 28 de gene

Pe scurt

Testul caută, într-o probă de sânge (biopsie lichidă), modificările genetice ale unui melanom care pot orienta tratamentul. Este pentru persoanele cu melanom deja diagnosticat, de obicei în stadiu avansat, și se alege împreună cu medicul oncolog și cu medicul genetician. Nu arată riscul moștenit de melanom: analizează ADN-ul eliberat de tumoră.

Ce analizează

Tumora eliberează în sânge fragmente de ADN, numite ADN tumoral circulant (ctDNA). Testul îl extrage din sânge și citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) regiuni selectate din 28 de gene alese pentru melanom, printre care BRAF, NRAS, KIT, NF1, MAP2K1, GNAQ și GNA11. Caută schimbări mici ale ADN-ului (variante punctiforme și mici inserții sau deleții), copii în plus ale unor gene selectate (amplificări), gene rupte și unite cu alte gene (rearanjamente) și instabilitatea microsateliților (MSI). MSI arată că tumora nu își mai corectează greșelile de copiere a ADN-ului și se raportează când este crescută.

Pentru cine este

• melanom în stadiul III sau IV, când nu există țesut tumoral disponibil pentru testarea BRAF;
• boală care progresează sub tratament, când se caută ce s-a schimbat în tumoră;
• o biopsie nouă riscantă sau greu de făcut, de exemplu pentru o metastază internă;
• nevoia unui rezultat rapid.

Ce poate arăta rezultatul

• Variantă cu semnificație clinică. De exemplu, o mutație BRAF V600, pentru care există un tratament țintit. Conform ghidului ESMO din 2025, testarea mutațiilor se recomandă în melanomul în stadiul III sau IV, testarea BRAF V600 este obligatorie, iar dacă nu există țesut tumoral, ADN-ul tumoral circulant poate fi o alternativă. Raportul arată și tratamentele și studiile clinice asociate.
• Fără BRAF, cu altă modificare. O mutație NRAS sau KIT ori o modificare în genele NTRK poate deschide alte opțiuni de tratament sau de studii clinice, pe care le discută medicul oncolog.
• Nicio variantă cu semnificație clinică. Șansa unei ținte în genele analizate scade, dar nu dispare, pentru că uneori tumora eliberează puțin ADN în sânge. Conform ESMO, după un rezultat neinformativ ar trebui luată în considerare analiza țesutului tumoral.
• Variantă cu semnificație incertă (VUS). Rolul ei nu se cunoaște încă; singură, nu schimbă tratamentul.

Ce nu poate detecta

• Riscul moștenit de melanom: genele de predispoziție ereditară, ca CDKN2A sau BAP1, nu fac parte din panel. O variantă în PTEN sau TP53 găsită în sânge poate fi totuși moștenită și se confirmă printr-un test din ADN-ul moștenit.
• Originea unei variante: din tumoră, moștenită sau apărută odată cu vârsta în celulele sângelui (hematopoieza clonală, de exemplu în TP53).
• Expresia PD-L1 sau alți markeri care se măsoară pe țesut.
• Modificările aflate sub pragul de detecție, adică prezente într-o proporție prea mică din ADN-ul analizat, sau cele din regiunile și genele neincluse; testul caută copiile în plus ale unor gene (amplificări), iar pierderile de copii ale genelor nu fac parte din analiza descrisă.
• Nu este un test de depistare a cancerului la persoane sănătoase și nici un test care caută celulele bolii rămase după tratament (boala minimă reziduală).

Cum se face

Se recoltează circa 20 ml de sânge venos, în tuburi speciale care păstrează ADN-ul liber, într-un centru partener. Medicul genetician îți cere înainte raportul histopatologic, rezultatele genetice anterioare (de exemplu BRAF) și lista tratamentelor primite, pentru interpretare. Rezultatul vine, de regulă, în 6–9 zile lucrătoare de la primirea probei. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) a ADN-ului liber circulant extras din sânge, după îmbogățirea regiunilor de interes prin hibridizare în soluție (captură țintită); panelul vizează regiuni exonice selectate ale genelor, inclusiv regiuni hotspot
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV) și mici inserții sau deleții (până la 50 de perechi de baze); amplificări ale numărului de copii (CNA) în gene selectate; rearanjamente ale genelor; instabilitatea microsateliților (MSI), raportată doar când este crescută (MSI-H)
• Gene (28)

  • AKT1
  • ALK
  • BRAF
  • CTNNB1
  • ERBB2
  • FGFR1
  • FGFR2
  • FGFR3
  • GNA11
  • GNAQ
  • KIT
  • KRAS
  • MAP2K1
  • MET
  • MYC
  • NF1
  • NRAS
  • NTRK1
  • NTRK2
  • NTRK3
  • PDGFRA
  • PIK3CA
  • POLE
  • PTEN
  • RET
  • ROS1
  • STK11
  • TP53
• Probă: sânge periferic, 20 ml (două tuburi speciale pentru ADN liber circulant, de câte 10 ml, trimise la temperatura camerei, fără congelare, care trebuie să ajungă la laborator în cel mult 8 zile)
• Durată: 6–9 zile lucrătoare

Context clinic

• BRAF V600: tratamentul țintit cu inhibitori BRAF și MEK.
• GNAQ și GNA11 sunt în panel și sunt modificate frecvent în melanomul uveal, pe care ghidul ESMO pentru melanomul cutanat nu îl acoperă. Fișa descrie testul pentru melanomul cutanat; folosirea lui în melanomul uveal se discută individual.