Panel genetic pentru gene acționabile medical, 84 de gene

Pe scurt

Panelul analizează 84 de gene acționabile medical: gene în care o variantă care cauzează boala schimbă ce se poate face din timp. Se adresează adulților sănătoși, fără semne de boală, care vor să afle dacă au o predispoziție moștenită pentru o boală la care se poate interveni. Medicul genetician stabilește, la consultație, dacă testul ți se potrivește.

Ce analizează

O genă e numită acționabilă medical atunci când o variantă care cauzează boala (patogenă), găsită în ea, schimbă ceva concret pentru sănătatea ta: controale începute mai devreme sau făcute mai des, măsuri de prevenție sau un tratament care poate preveni ori întârzia boala. Este noțiunea pe care o folosește ACMG (Colegiul American de Genetică Medicală și Genomică) pentru lista sa de descoperiri incidentale: variante importante medical, găsite la un exom sau genom făcut pentru alt motiv.

Genele țin de mai multe domenii:

• predispoziții pentru unele cancere ereditare, de exemplu genele BRCA1 și BRCA2 sau genele sindromului Lynch;
• boli ale mușchiului inimii (cardiomiopatii), tulburări de ritm (aritmii) și boli ale aortei;
• colesterolul foarte crescut moștenit (hipercolesterolemia familială);
• alte boli la care se poate interveni, de exemplu acumularea de fier în organism (hemocromatoza), boala Wilson, o formă moștenită de diabet (diabetul de tip MODY), o reacție gravă la unele anestezice (hipertermia malignă) și câteva boli metabolice.

Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) porțiunile genelor care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii) și locurile în care aceștia se unesc (joncțiunile de splicing). La cerere, caută și porțiuni mai mari lipsă sau în plus (deleții și duplicații), de cel puțin doi exoni sau de o genă întreagă.

Pentru cine este

• adult sănătos, fără semne de boală, care vrea să afle dacă are o predispoziție moștenită pentru o boală la care se poate interveni din timp;
• adult care nu își cunoaște istoricul familial, de exemplu după o adopție.

Dacă ai simptome sau mai multe rude cu aceeași boală ori cu boli apărute la vârste tinere, primul pas e consultația: un test de diagnostic ales acolo răspunde mai bine decât un test de prevenție, iar testarea pornește, unde se poate, de la ruda care a avut boala. Testul e gândit pentru adulți; ce are sens pentru un copil discutăm la consultație.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv: s-a găsit o variantă care cauzează sau probabil cauzează boala (patogenă sau probabil patogenă). La o persoană fără semne, rezultatul arată un risc, nu un diagnostic și nu o certitudine: multe persoane care poartă o astfel de variantă nu fac boala, iar fără istoric familial riscul poate fi mai mic decât cel descris în familiile cu multe cazuri. Rezultatul ajută la alegerea controalelor și a măsurilor de prevenție potrivite genei și contează și pentru rude.
• Negativ: în genele analizate nu s-a găsit o variantă care să crească riscul. Rezultatul nu exclude un risc venit din alte gene, din variante pe care testul nu le vede, din istoricul familial sau din stilul de viață, așa că analizele și controalele recomandate pentru vârsta ta rămân la fel.
• Variantă cu semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Nu se folosește pentru decizii medicale și, cu timpul, poate fi reclasificată. Dacă raportul cuprinde și astfel de variante se decide la consultație, de la caz la caz: în unele familii o variantă incertă se poate verifica prin testarea rudelor, în altele nu.

Ce nu poate detecta

• bolile ale căror gene nu sunt în panel; testul nu caută cauza unor simptome;
• unele tipuri de modificări: rearanjări ale cromozomilor (translocații, inversiuni), secvențe repetate care se lungesc (expansiuni de repetiții) și cele mai multe modificări din regiunile care reglează genele sau din regiunile necodante din interiorul genelor;
• porțiunile lipsă sau în plus (deleții și duplicații), dacă nu se cere și analiza lor; pe cele de un singur exon nu le detectează de rutină nici atunci;
• modificările prezente doar într-o parte dintre celule (mozaicism) sau apărute în timpul vieții, de exemplu într-o tumoră;
• riscul adunat din multe variante comune (polimorfismele) și din stilul de viață; testul nu spune dacă și când va apărea o boală.

Cum se face

Proba poate fi sânge, ADN deja extras, un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului) sau salivă. Frotiul bucal și saliva se pot recolta acasă, cu kitul trimis și preluat prin curier, după instrucțiunile primite, sau la un centru de recoltare; sângele se recoltează la un centru partener. Rezultatul vine, de obicei, în 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Prețul include recoltarea probei, consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după, în care discutăm ce controale sau măsuri de prevenție au sens.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) a regiunilor codante și a joncțiunilor de splicing; variantele cu scor de calitate scăzut se confirmă prin secvențiere Sanger
• Variante raportate: variante din regiunile codante și de la joncțiunile de splicing
• Gene (84): caută în lista genelor
• Probă: sânge, ADN extras, frotiu bucal sau salivă
• Durată: 10–15 zile lucrătoare