Pe scurt
Testul analizează variante din 49 de gene care influențează felul în care corpul tău prelucrează anumite medicamente, cât de bine funcționează ele și riscul unor reacții adverse. Rezultatul este destinat medicului care îți prescrie tratamentul și poate fi folosit și la prescrierile de mai târziu. Pe lângă genele cu dovezi solide, panelul cuprinde gene și variante cu dovezi mai limitate, care se interpretează cu prudență.
Ce analizează
Multe medicamente sunt prelucrate de enzime, transportate sau recunoscute în corp de proteine construite după instrucțiunile din gene. Variantele comune ale acestor gene (polimorfismele) pot face, de exemplu, o enzimă să lucreze mai încet sau mai repede decât de obicei, așa că aceeași doză poate fi prea mare pentru o persoană și prea mică pentru alta. Testul analizează variantele din genele incluse și le traduce, pentru fiecare genă, într-un tip de răspuns, cu termenii standardizați de ghidurile internaționale.
Testul citește cele 49 de gene prin secvențiere de nouă generație (NGS): enzime care prelucrează medicamentele (de exemplu CYP2D6, CYP2C19, CYP2C9, DPYD, TPMT și NUDT15), proteine care le transportă în corp (transportori, de exemplu SLCO1B1 și ABCG2), gene HLA, ale sistemului imunitar, ale căror variante se leagă de reacții exagerate la unele medicamente (reacții de hipersensibilitate), și gene precum VKORC1, G6PD sau MT-RNR1. Panelul cuprinde și câteva gene care nu țin doar de medicamente, de exemplu APOE, F2, F5 și MTHFR.
Pentru cine este
- persoană care începe un tratament cu un medicament pentru care există recomandări farmacogenetice, de exemplu din cardiologie sau psihiatrie;
- persoană care a avut reacții adverse sau la care un tratament nu a avut efectul așteptat;
- persoană care ia mai multe medicamente în același timp;
- pacient înaintea unor chimioterapii sau tratamente imunosupresoare cu recomandări farmacogenetice, în discuție cu medicul curant;
- adult care vrea un profil farmacogenetic de folosit la prescrieri viitoare.
Ce poate arăta rezultatul
Pentru fiecare genă, rezultatul arată variantele pe care le ai (genotipul) și ce înseamnă ele: de exemplu, că prelucrezi un medicament mai lent sau mai repede decât de obicei (metabolizator lent, intermediar, normal sau ultrarapid). Pe baza lui și a celorlalte date despre tine, medicul care îți prescrie tratamentul poate păstra doza obișnuită, o poate ajusta, poate monitoriza mai atent sau poate alege alt medicament. Pentru o parte dintre perechile gene-medicament există ghiduri internaționale, de exemplu cele CPIC. Pentru genele și variantele cu dovezi limitate, legătura cu un medicament este mai puțin sigură, iar medicul o cântărește cu prudență.
Rezultatele genelor care nu țin doar de medicamente, de exemplu APOE, le discutăm la consultație, ca pe celelalte rezultate.
Rezultatul descrie ADN-ul tău, care nu se schimbă, deci rămâne valabil toată viața. Interpretarea folosește adnotările FDA, PharmGKB și CPIC, actualizate periodic, așa că se poate schimba pe măsură ce ghidurile se schimbă. Excepția este transplantul: după un transplant de măduvă osoasă sau de celule stem, ADN-ul din sânge poate fi al donatorului, iar după un transplant de ficat, ficatul nou prelucrează medicamentele după genele donatorului. Dacă ai avut un transplant, e important să ne spui la consultație: de el depind proba și interpretarea.
Ce nu poate detecta
- modificările apărute doar în celulele unei tumori: analiza este validată numai pentru variantele cu care te-ai născut (variantele germinale)
Ca orice test farmacogenetic, testul nu poate arăta:
- efectul altor medicamente pe care le iei, al funcției ficatului sau a rinichilor, al vârstei și al greutății, care schimbă și ele răspunsul la tratament;
- variantele rare pe care testul nu le caută sau al căror efect nu este cunoscut;
- alergiile în general sau toate reacțiile adverse posibile;
- răspunsul la medicamentele care nu au încă recomandări farmacogenetice.
Cum se face
Proba poate fi sânge, ADN extras, un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului) sau salivă. Frotiul bucal și saliva se pot recolta acasă, cu kitul trimis și preluat prin curier, după instrucțiunile primite, sau la un centru de recoltare; sângele se recoltează la un centru partener. Rezultatul este gata în aproximativ 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultația de genetică medicală dinainte de test costă 420 de lei, se plătește după consultație și se scade din prețul testului; recoltarea, consultația de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS), cu acoperire de peste 99% la 50x; interpretarea folosește adnotările FDA, PharmGKB și CPIC, actualizate periodic
- Variante raportate: variantele farmacogenetice din genele panelului, din care rezultă dacă persoana metabolizează un medicament rapid, normal sau lent
- Gene (49)
- ABCB1
- ABCG2
- ACE
- ANKK1
- APOE
- ATM
- BCHE
- CACNA1S
- CES1
- COMT
- CYP2B6
- CYP2C18
- CYP2C19
- CYP2C8
- CYP2C9
- CYP2D6
- CYP3A4
- CYP3A5
- CYP4F2
- DPYD
- DRD2
- ERCC1
- F2
- F5
- G6PD
- GGCX
- GRIK4
- GSTP1
- HLA-A
- HLA-B
- HTR1A
- HTR2A
- HTR2C
- IFNL4
- ITPA
- KIF6
- MT-RNR1
- MTHFR
- NAT2
- NQO1
- NUDT15
- OPRM1
- RYR1
- SLCO1B1
- TPMT
- UGT1A1
- UGT1A4
- VKORC1
- XRCC1
- Probă: sânge, ADN extras, frotiu bucal sau salivă
- Durată: 10–15 zile lucrătoare
Context clinic
- Exemple de perechi gene-medicament cu ghiduri CPIC, ale căror gene sunt în panel: CYP2C19 și clopidogrelul, CYP2D6 și CYP2C19 cu unele antidepresive, SLCO1B1 și statinele, DPYD și fluoropirimidinele, TPMT și NUDT15 cu tiopurinele.
- Warfarina: panelul cuprinde CYP2C9 și VKORC1, pe care ghidul CPIC le folosește pentru dozarea warfarinei, precum și CYP4F2.
- RYR1 și CACNA1S: conform ghidului CPIC (2019), o variantă patogenă din lista ghidului înseamnă susceptibilitate presupusă la hipertermia malignă, cu evitarea anestezicelor volatile și a succinilcolinei; rezultatul privește și rudele.
- Panelul cuprinde gene și alele cu un nivel scăzut sau limitat de dovezi variantă-medicament, care se interpretează cu prudență.
- Alela ε4 a genei APOE se asociază cu un risc mai mare de boală Alzheimer, dar nu înseamnă că boala va apărea. Conform ghidului ACMG/NSGC, genotipul APOE nu se folosește pentru predicția bolii Alzheimer. Pentru polimorfismele MTHFR, conform ACMG, testarea are o utilitate clinică minimă.
Întrebări frecvente
Pot schimba singur doza după ce primesc rezultatul?
Nu e recomandat să modifici sau să oprești un tratament fără indicația medicului. Rezultatul trebuie comunicat medicului curant, ca informație în plus alături de celelalte analize și de istoricul tău.
Prin ce diferă de testarea farmacogenetică din genom?
Ambele analizează gene importante pentru răspunsul la medicamente, de exemplu CYP2D6, CYP2C19, CYP2C9, DPYD, TPMT, VKORC1, RYR1 și gene HLA. Testarea din genom pornește de la întregul genom și raportează 25 de gene, printre care CFTR și mai multe gene HLA; acest test citește 49 de gene, inclusiv unele cu dovezi mai limitate. Medicul genetician te ajută să alegi la consultație.
Teste înrudite
Surse
- CPIC (Clinical Pharmacogenetics Implementation Consortium): ghiduri gene-medicament, https://cpicpgx.org/guidelines/
- Caudle KE et al. Standardizing terms for clinical pharmacogenetic test results: consensus terms from the Clinical Pharmacogenetics Implementation Consortium (CPIC) (Genet Med, 2017), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5253119/
- MedlinePlus Genetics: What is pharmacogenomics?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/genomicresearch/pharmacogenomics/
- Johnson JA et al. Clinical Pharmacogenetics Implementation Consortium (CPIC) Guideline for Pharmacogenetics-Guided Warfarin Dosing: 2017 Update (Clin Pharmacol Ther, 2017), https://doi.org/10.1002/cpt.668
- Gonsalves SG et al. Clinical Pharmacogenetics Implementation Consortium (CPIC) Guideline for the Use of Potent Volatile Anesthetic Agents and Succinylcholine in the Context of RYR1 or CACNA1S Genotypes (Clin Pharmacol Ther, 2019), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6513720/
- Goldman JS et al. Genetic counseling and testing for Alzheimer disease: joint practice guidelines of the ACMG and NSGC. Genet Med 2011;13:597-605, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3326653/
- Hickey SE et al. ACMG Practice Guideline: lack of evidence for MTHFR polymorphism testing (Genet Med, 2013), https://doi.org/10.1038/gim.2012.165
