Pe scurt
Panelul pan-cancer analizează 154 de gene asociate cu predispoziția ereditară la cancer, de la sân, ovar, colon și prostată la rinichi, piele, glande endocrine și sânge. Se adresează persoanelor cu cancer sau cu un istoric familial care sugerează o cauză moștenită, mai ales când în familie apar tipuri diferite de cancer. Testul se alege la consultația de genetică medicală.
Ce analizează
Testul caută variantele moștenite (germinale), prezente de la naștere în toate celulele corpului, prin secvențiere de nouă generație (NGS). Caută schimbări ale unui singur nucleotid (o „literă” din ADN), mici fragmente în plus sau lipsă (inserții și deleții) și porțiuni mai mari lipsă sau în plus (deleții și duplicații), până la un singur exon în genele care se potrivesc cu istoricul tău și de cel puțin doi exoni consecutivi în celelalte.
Genele acoperă principalele sindroame de cancer ereditar: cancerul ereditar de sân și ovar (BRCA1, BRCA2, PALB2), sindromul Lynch, polipozele, sindroamele Li-Fraumeni, Cowden și Peutz-Jeghers, cancerul gastric difuz ereditar, melanomul familial, neoplaziile endocrine multiple, boala von Hippel-Lindau și paragangliomul ereditar. Cuprinde și gene pentru leucemiile ereditare, unele tumori ale copilăriei (retinoblastomul, tumora Wilms), cancerul renal ereditar și neurofibromatoze, precum și pentru două boli recesive rare: anemia Fanconi, o boală a măduvei osoase, și xeroderma pigmentosum, o sensibilitate extremă a pielii la soare.
Pe lângă genele bine stabilite, panelul include gene candidate, cu o legătură cu cancerul descoperită recent și un risc mai mic sau încă neclar.
Pentru cine este
- cancer diagnosticat la o vârstă mai mică decât de obicei, de exemplu înainte de 50 de ani, sau mai multe cancere primare la aceeași persoană;
- mai multe rude cu cancer pe aceeași parte a familiei, mai ales cu tipuri diferite;
- cancer rar: cancer de sân la bărbat, carcinom medular tiroidian, paragangliom sau feocromocitom;
- persoană sănătoasă cu istoric familial sugestiv, când rudele care au avut cancer nu mai sunt disponibile pentru testare și nu există ADN păstrat de la ele.
Conform National Cancer Institute, testarea începe, când este posibil, cu o rudă care a avut cancer. Dacă în familie se cunoaște deja o mutație (variantă patogenă), de obicei se testează țintit doar acea variantă.
Ce poate arăta rezultatul
- Pozitiv: o mutație (variantă patogenă sau probabil patogenă) care crește riscul pentru anumite cancere: risc, nu certitudine. Rezultatul poate deschide un plan de supraveghere și prevenție adaptat genei, poate influența tratamentul, dacă ai avut deja cancer, și permite testarea țintită a rudelor de gradul I, care au fiecare o șansă de 50% să fi moștenit varianta. Într-o genă candidată, riscul poate fi încă neclar.
- O singură variantă într-o genă recesivă (de exemplu FANCA sau XPC): de obicei statutul de purtător, care contează pentru planificarea familiei. Potrivit GeneReviews, purtătorii unei singure variante MUTYH au un risc doar ușor crescut de cancer colorectal.
- Negativ: dacă în familie e cunoscută o mutație și tu nu o ai, riscul tău e apropiat de cel al populației generale; altfel, istoricul familial poate păstra riscul crescut. Dacă suspiciunea de cancer ereditar rămâne, pasul următor pe care îl discutăm la consultație este secvențierea întregului genom (WGS).
- Variantă cu semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă crește riscul. Nu se folosește în decizii medicale, iar în timp multe se dovedesc benigne; la un panel cu multe gene, un rezultat incert apare mai des. Dacă raportul cuprinde și astfel de variante se decide la consultație, de la caz la caz: în unele familii o variantă incertă se poate verifica prin testarea rudelor, în altele nu.
Ce nu poate detecta
- modificările apărute doar în tumoră, care se caută prin analiza genetică a tumorii, pe țesut sau prin biopsie lichidă;
- sindroamele rare ale căror gene nu sunt în panel;
- modificările din regiunile care reglează genele sau din regiunile necodante din interiorul genelor, la peste 20 de nucleotide de un exon, și unele regiuni greu de citit, ca genele cu „copii” aproape identice (pseudogene);
- modificările prezente doar într-o parte dintre celule (mozaicism), sub pragul de 20% pentru care testul e validat;
- riscul adunat din multe variante comune (polimorfismele) și din factorii de mediu; testul nu spune dacă și când va apărea un cancer.
Cum se face
Proba poate fi sânge, ADN deja extras, un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului) sau salivă. Frotiul bucal și saliva se pot recolta acasă, cu kitul trimis și preluat prin curier, după instrucțiunile primite, sau la un centru de recoltare; sângele se recoltează la un centru partener. După un transplant medular alogen sau la o persoană cu o boală hematologică malignă, în locul sângelui, salivei sau frotiului bucal se trimite ADN extras din fibroblaste cultivate. Rezultatul vine, de obicei, în 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Prețul include recoltarea probei, consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după, în care discutăm controalele recomandate și testarea rudelor.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS), cu analiză de deleții și duplicații
- Variante raportate: variante punctiforme; mici inserții și deleții; deleții și duplicații: cu rezoluție de un exon în genele relevante pentru tabloul clinic și de cel puțin doi exoni consecutivi în celelalte gene
- Gene (154): caută în lista genelor
- Probă: sânge, ADN extras, frotiu bucal sau salivă
- Durată: 10–15 zile lucrătoare
Context clinic
- Tratament: de exemplu, inhibitorii PARP la purtătorii unor variante BRCA1 sau BRCA2, în indicațiile aprobate; decizia aparține oncologului.
Lista genelor incluse
154 de gene
Întrebări frecvente
De ce 154 de gene și nu doar BRCA1 și BRCA2?
Pentru că multe familii au cancere care nu țin de BRCA, de exemplu de colon, stomac sau tiroidă. Un panel larg e util când istoricul nu arată spre un singur sindrom; când arată clar spre o categorie de cancer, la consultație se poate alege un panel țintit.
Se poate face testul la un copil?
Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), un copil fără simptome face un test predictiv doar pentru sindroamele la care prevenția sau tratamentul încep în copilărie; pentru cancerele adultului, testarea se amână, de regulă, până când copilul poate decide singur. La un copil cu cancer, dacă un panel extins iese negativ, pasul următor discutat este secvențierea întregului genom (WGS).
Analize suplimentare
Se pot adăuga la acest test:
Analiza ARN se face în paralel cu panelul genetic pentru predispoziția ereditară la cancer, din sânge. Arată dacă o modificare găsită în ADN schimbă felul în care celula citește gena, ceea ce poate lămuri o variantă cu semnificație incertă.
Teste înrudite
Surse
- National Cancer Institute: Genetic Testing for Inherited Cancer Susceptibility Syndromes, https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/genetics/genetic-testing-fact-sheet
- GeneReviews: Lynch Syndrome, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1211/
- GeneReviews: MUTYH Polyposis, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK107219/
- Richards S et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, ACMG/AMP (Genet Med, 2015), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
- ESHG. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics (Eur J Hum Genet, 2009), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
