Panel genetic pentru cancer ereditar de sân și ginecologic, 26 de gene

Pe scurt

Panelul analizează 26 de gene asociate cu predispoziția ereditară pentru cancerul de sân, de ovar și de endometru. Se adresează femeilor și bărbaților cu astfel de cancere, mai ales la vârste tinere. Testul se alege la consultația de genetică medicală.

Ce analizează

Fiecare dintre noi moștenește două copii ale fiecărei gene. Multe gene din acest panel repară ADN-ul; când o copie nu funcționează, celulele acumulează mai ușor greșeli, iar riscul de cancer crește.

Testul citește porțiunile genelor care conțin instrucțiunile pentru proteine (regiunile codante), prin secvențiere de nouă generație (NGS). Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente în plus sau lipsă (inserții și deleții) și porțiuni mai mari lipsă sau în plus (deleții și duplicații). Panelul include:

• genele cu risc înalt pentru sân și ovar: BRCA1, BRCA2, PALB2;
• gene cu risc moderat pentru sân (ATM, CHEK2, BARD1) și gene ale cancerului ovarian (RAD51C, RAD51D, BRIP1);
• genele sindromului Lynch, care crește riscul de cancer endometrial, ovarian și colorectal;
• genele unor sindroame mai rare care includ cancerul de sân (TP53, PTEN, CDH1, STK11) și ale unor tumori ovariene rare (DICER1, SMARCA4).

Pentru cine este

• femeie cu cancer de sân, mai ales diagnosticat la vârstă tânără, fără receptori hormonali și fără HER2 (triplu-negativ) sau la ambii sâni (bilateral);
• cancer ovarian, al trompelor uterine sau al membranei care învelește organele din abdomen (peritoneal), la orice vârstă;
• cancer endometrial la vârstă tânără sau cu rude cu cancer colorectal;
• bărbat cu cancer de sân;
• persoană fără cancer, cu mai multe rude cu cancer de sân, ovar sau endometru pe aceeași parte a familiei, care nu pot fi testate; când există, se analizează întâi ADN-ul păstrat de la o rudă decedată.

Conform ghidului ASCO–SSO din 2024, testarea BRCA1/2 se oferă tuturor pacientelor nou diagnosticate cu cancer de sân până la 65 de ani și unora selectate după 65 de ani.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv: o variantă care cauzează sau probabil cauzează boala (patogenă sau probabil patogenă) și crește riscul pentru anumite cancere: risc, nu certitudine. Rezultatul poate schimba controalele recomandate (de exemplu, RMN-ul mamar), poate deschide discuția despre chirurgia de reducere a riscului, poate influența tratamentul, fiindcă unele forme au un tratament țintit, și permite testarea țintită a rudelor.
• Genă cu risc moderat sau cu dovezi încă limitate: rezultatul se interpretează împreună cu istoricul familial, iar planul de supraveghere se stabilește individual.
• Negativ: dacă în familie e cunoscută o variantă și tu nu o ai, riscul tău e apropiat de cel al populației generale. Altfel, rezultatul e „negativ neinformativ”, iar istoricul familial rămâne important. Dacă suspiciunea de cancer ereditar rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS): o variantă despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Potrivit ghidului ASCO–SSO, ea nu schimbă îngrijirea și se urmărește în timp, pentru o eventuală reclasificare.

Ce nu poate detecta

• modificările apărute doar în tumoră;
• genele altor cancere ereditare care nu sunt în panel (de exemplu cele pentru melanomul familial sau pentru cancerele de rinichi);
• unele regiuni greu de citit, ca porțiunile repetitive sau pseudogenele;
• variantele mici din EPCAM (la ea se caută doar deleții și duplicații);
• modificările prezente doar într-o mică parte dintre celule (mozaicism de nivel scăzut);
• riscul adunat din multe variante comune (polimorfismele); testul nu spune dacă și când va apărea un cancer.

Cum se face

Proba este un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), recoltat de medic după instrucțiunile din kit. Rezultatul vine, de obicei, în 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Prețul include consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) cu îmbogățire țintită prin captură, pe toate regiunile codante ale genelor și pe secvențele necodante adiacente
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli), de până la 50 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV); cele pozitive se confirmă printr-o metodă independentă
• Gene (26)

  • ATM
  • BARD1
  • BRCA1
  • BRCA2
  • BRIP1
  • CDH1
  • CHEK2
  • DICER1
  • EPCAM
  • MLH1
  • MRE11
  • MSH2
  • MSH6
  • MUTYH
  • NBN
  • PALB2
  • PMS2
  • POLD1
  • POLE
  • PTEN
  • RAD50
  • RAD51C
  • RAD51D
  • SMARCA4
  • STK11
  • TP53
• Probă: frotiu bucal (recoltat de medic după instrucțiunile primite)
• Durată: 10–15 zile lucrătoare

Context clinic

• Tratament țintit: conform ghidului ASCO–SSO din 2024, testarea BRCA1/2 se oferă și pacientelor candidate la tratament cu inhibitori PARP, inclusiv în boala recidivată; la purtătoarele BRCA1/2, inhibitorii PARP fac parte din opțiunile de tratament.
• Gene cu dovezi limitate: în evaluarea ClinGen (Lee 2019), legătura cu cancerul de sân este limitată pentru NBN și RAD50 și disputată pentru MRE11. Un rezultat în aceste gene se interpretează cu prudență, împreună cu istoricul familial.