Pe scurt
Testul citește aproape toate genele (secvențierea exomului) și le interpretează pentru sindromul Perrault, o boală moștenită rară în care pierderea de auz se asociază, la fete, cu o funcționare slabă a ovarelor și, uneori, cu semne neurologice. Interpretarea cuprinde cele 5 gene cunoscute pentru afecțiune. Este pentru copiii și adulții cu pierdere de auz și semne care sugerează sindromul; medicul genetician stabilește, la consultație, dacă este testul potrivit.
Ce analizează
Testul citește, în aproape toate genele, porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii, care împreună formează exomul), precum și ADN-ul mitocondrial. Interpretarea pornește de la afecțiunea pentru care se face testul: medicul genetician transmite semnele și istoricul familiei, iar raportul cuprinde variantele legate de această afecțiune, cu care persoana s-a născut, fie moștenite, fie apărute pentru prima dată la ea. Fiecare variantă se clasifică după criterii internaționale, de la fără efect (benignă) la cauzatoare de boală (patogenă). Separat, raportul poate cuprinde statutul de purtător pentru bolile recesive și descoperirile secundare din lista de gene ACMG: variante legate de alte afecțiuni, fără legătură cu motivul testării, pentru care există prevenție sau tratament. Le alegi la consimțământ, după discuția cu medicul genetician; pentru un copil, aleg părinții.
Exomul include toate cele 5 gene cunoscute pentru afecțiune.
Ce raportează:
- schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante de un singur nucleotid, SNV), în toate genele care conțin instrucțiuni pentru proteine
- mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții și deleții mici, indeluri), în aceleași gene
- fragmente mai mari de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV), pe care testul le vede doar în parte
- schimbări ale cromozomilor: un cromozom lipsă sau în plus (monosomii, trisomii), ambele copii ale unui cromozom moștenite de la același părinte (disomie uniparentală) sau un set întreg de cromozomi în plus (triploidie)
- variante ale ADN-ului mitocondrial
- variante cunoscute care cauzează boli, din afara porțiunilor care conțin instrucțiuni pentru proteine (variante necodante)
- o variantă de un singur nucleotid prezentă doar într-o parte dintre celule (mozaicism), de la o fracție alelică de peste 5%
Pentru cine este
- fată sau femeie cu pierdere de auz și pubertate întârziată, fără menstruație ori cu menstruația oprită devreme;
- copil cu pierdere de auz la ambele urechi, cu originea în urechea internă sau în nervul auditiv (neurosenzorială bilaterală), care are o soră ale cărei ovare nu funcționează (insuficiență ovariană);
- copil sau adult cu pierdere de auz și semne neurologice, cum sunt tulburările de echilibru și coordonare (ataxia), afectarea nervilor (neuropatia) sau întârzierea în dezvoltare.
Frații unei persoane cu sindromul confirmat genetic pot face, de regulă, un test țintit pentru variantele găsite.
Ce poate arăta rezultatul
- Pozitiv: s-au găsit două variante care cauzează boala (patogene) în aceeași genă, iar ele confirmă diagnosticul. La o fată, diagnosticul pus devreme permite urmărirea pubertății, tratamentul hormonal la momentul potrivit și o discuție timpurie despre fertilitate. Gena găsită arată și dacă e bine să fie urmărite semne neurologice.
- O singură variantă: de obicei înseamnă statutul de purtător, fără efect asupra sănătății.
- Negativ: în genele interpretate nu s-a găsit o cauză. Rezultatul nu exclude sindromul, pentru că o parte dintre genele descrise pentru el nu sunt printre cele 5 interpretate. Dacă suspiciunea rămâne, pasul următor pe care îl discutăm de obicei la consultație este secvențierea întregului genom (WGS).
- Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Nu se folosește pentru decizii; testarea părinților o poate lămuri.
Ce nu poate detecta
- Testul nu este potrivit pentru modificările apărute doar într-o tumoră (variante somatice), pentru demență, bolile psihiatrice sau bolile neurodegenerative care încep târziu și nici pentru probe recoltate în sarcină (prenatale).
- Nu vede fragmentele de cromozom care și-au schimbat locul (translocațiile), moștenirea doar a unei porțiuni de cromozom de la un singur părinte (disomia uniparentală parțială), semnele chimice care pornesc sau opresc genele (metilarea), schimbul de secvență între gene foarte asemănătoare (conversiile genice), variantele prezente în foarte puține celule (mozaicism sub 5%) și variantele prezente într-o mică parte din ADN-ul mitocondrial (heteroplasmie sub 5%).
- Nu vede secvențele scurte repetate de prea multe ori (expansiunile de repetiții); pentru ele se face un test țintit.
- Interpretarea se sprijină pe informațiile clinice și pe istoricul familial transmise: dacă acestea sunt incomplete sau greșite, și interpretarea poate fi.
- Pe măsură ce bazele de date cu variante cresc, o variantă raportată poate fi reclasificată.
- O variantă poate să nu fie recunoscută drept cauza bolii, pentru că funcția unor gene și efectul unor variante nu sunt încă bine cunoscute.
Ca orice exom, testul nu vede sigur:
- majoritatea variantelor din afara exonilor, de exemplu din regiunile care reglează genele;
- unele porțiuni lipsă sau în plus (deleții și duplicații), mai ales cele mici, de un singur exon;
- genele cu „copii” aproape identice în altă parte a genomului;
- de obicei, dacă și când vor apărea semnele sau cât de severe vor fi: aceeași variantă se poate manifesta diferit în aceeași familie.
Cum se face
Proba poate fi un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), sânge, câteva picături de sânge uscate pe un card (DBS), salivă sau ADN deja extras într-un laborator calificat. Rezultatul este gata în aproximativ 20 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențierea exomului prin secvențiere de nouă generație (NGS), după îmbogățirea exonilor genelor care codifică proteine și a ADN-ului mitocondrial; acoperire medie de cel puțin 100×, cu 99,7% din regiunile țintă acoperite de cel puțin 20 de ori; raportul cuprinde variantele legate de indicația pentru care s-a cerut testul
- Variante raportate: variante de un singur nucleotid (SNV), în toate genele care codifică proteine; mici inserții și deleții (indeluri), în toate genele care codifică proteine; deleții și duplicații mai mari (CNV), cu detecție limitată; anomalii cromozomiale: monosomii, trisomii, disomie uniparentală, triploidie; variante ale ADN-ului mitocondrial; variante necodante cunoscute ca producătoare de boală; mozaicism pentru variantele de un singur nucleotid, de la o fracție alelică de peste 5%
- Gene (5)
- CLPP
- HARS2
- HSD17B4
- LARS2
- TWNK
- Probă: frotiu bucal, sânge, picătură de sânge uscată pe card (DBS), salivă sau ADN deja extras într-un laborator calificat
- Durată: 20 de zile lucrătoare
Context clinic
- Conform GeneReviews, la fetele cu insuficiență ovariană pubertatea se poate induce cu estrogen, iar la cele cu risc se poate discuta din timp crioconservarea ovocitelor.
Întrebări frecvente
Pentru că la fete afectarea ovarelor se vede abia la pubertate. Dacă la consultație reiese că sindromul Perrault e posibil, diagnosticul pus din copilărie permite urmărirea pubertății și o discuție despre fertilitate înainte să apară problemele.
De cele mai multe ori, da: conform GeneReviews, fertilitatea la bărbați este de regulă normală, deși au fost raportate și cazuri fără spermatozoizi în lichidul seminal (azoospermie). Datele sunt încă puține, de aceea discutăm situația concretă la consultație.
Teste înrudite
Surse
- GeneReviews: Perrault Syndrome Overview (Li T et al., actualizarea din 2025), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK242617/
- MedlinePlus Genetics: Perrault syndrome, https://medlineplus.gov/genetics/condition/perrault-syndrome/
- MedlinePlus Genetics: What are the different types of genetic tests?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/testing/types/
- MedlinePlus Genetics: What are whole exome sequencing and whole genome sequencing?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/testing/sequencing/
- Richards S et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, ACMG/AMP (Genet Med, 2015), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
- Manickam K et al. Exome and genome sequencing for pediatric patients with congenital anomalies or intellectual disability: an evidence-based clinical guideline of the ACMG (Genet Med, 2021), https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34211152/
- Lee K et al. ACMG SF v3.3 list for reporting of secondary findings in clinical exome and genome sequencing, ACMG (Genet Med, 2025), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12318660/
- ESHG. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics (Eur J Hum Genet, 2009), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
