Screening genetic neonatal prin secvențierea exomului (WES)

Pe scurt

Testul citește porțiunile genelor care conțin instrucțiunile pentru proteine (exomul) ale nou-născutului și analizează peste 400 de gene legate de peste 390 de boli genetice care pot apărea în primii ani de viață. Pentru cele mai multe, o intervenție din timp (dietă, tratament sau urmărire) poate schimba evoluția. Se adresează bebelușilor și copiilor mici fără semne de boală, ai căror părinți vor mai multe informații decât oferă screeningul obișnuit din maternitate; nu înlocuiește testul din călcâi, ci îl completează.

Ce analizează

Exomul este partea din ADN care conține instrucțiunile pentru proteine, adică genele propriu-zise. Testul îl citește prin secvențiere de nouă generație (NGS), dar interpretează doar peste 400 de gene, ale unor boli alese astfel: apar în copilăria mică și pot fi tratate din timp, sunt deja căutate prin screeningul biochimic, apar la adult dar se poate interveni din copilărie, ori sunt boli frecvente (peste 1 purtător din 100), chiar fără tratament.

Bolile analizate țin de multe domenii: metabolice, ale sângelui, endocrine, neurologice, cardiovasculare, ale auzului, ale imunității și altele.

Screeningul din maternitate măsoară substanțe din sânge și găsește boala chiar și atunci când cauza ei genetică e greu de citit. Testul genetic poate găsi boli care nu se văd la analizele biochimice.

Pentru cine este

• nou-născut sau copil mic fără semne de boală, ai cărui părinți vor să afle din timp riscul pentru boli genetice tratabile ale copilăriei;
• părinți care își doresc un screening mai larg decât testul din călcâi, știind că acesta rămâne necesar;
• copil adoptat sau conceput prin donare de gameți, fără istoric familial cunoscut;
• familie cu boli ale copilăriei în istoric, fără o variantă genetică cunoscută, când ruda afectată nu poate fi testată; la consultație discutăm dacă acesta e testul potrivit.

Ce poate arăta rezultatul

• Fără variante relevante: este rezultatul cel mai frecvent. Nu s-au găsit variante care cauzează boala (patogene) în genele analizate; controalele pediatrice și screeningul obișnuit rămân la fel.
• Variantă asociată cu o boală: arată un risc crescut pentru o boală anume, nu o certitudine. Rezultatul se confirmă prin analize specifice și prin consultul unui medic din specialitatea respectivă, care stabilește dacă e nevoie de dietă, tratament sau doar de urmărire.
• Informații pentru familie: testul poate arăta și că un copil sănătos este purtător al unei boli frecvente. Ce se raportează despre statutul de purtător alegeți după consilierea dinainte de test. O variantă găsită la copil poate exista și la părinți sau frați; discutăm la consultație ce înseamnă pentru ei și pentru sarcinile viitoare.

Ce nu poate detecta

• toate bolile genetice: sunt analizate doar genele bolilor incluse în test;
• toate cazurile de boli metabolice pe care le găsește screeningul biochimic;
• variantele din puținele regiuni citite insuficient (sub 1% din genele de interes);
• porțiunile mari lipsă (delețiile mari) și bolile cauzate de gene cu „copii” aproape identice în genom, care pot scăpa exomului;
• bolile care apar doar la vârsta adultă și pentru care nu există o intervenție în copilărie;
• cauza simptomelor la un copil deja bolnav: pentru el, testul potrivit este un test genetic de diagnostic, de regulă secvențierea întregului genom (WGS).

Cum se face

Proba este de sânge (inclusiv din cordonul ombilical), salivă sau frotiu bucal, recoltată cu kitul laboratorului, după ce părinții semnează consimțământul informat. Proba de sânge trebuie să ajungă la laborator în cel mult 5 zile de la recoltare. Rezultatul vine, de obicei, în 20–30 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Prețul include consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după.

Pentru medici

• Metodă: secvențierea întregului exom (WES), cu acoperire medie de 100x și peste 99% din genele de interes citite la cel puțin 20x; se analizează peste 400 de gene
• Variante raportate: variante asociate cu boli cu debut în perioada de sugar, pentru care se poate interveni; variante asociate cu boli incluse în screeningul neonatal biochimic (testul din călcâi); variante asociate cu boli cu debut la vârsta adultă, la care se poate interveni încă din copilărie; variante asociate cu boli frecvente, chiar fără tratament, cu o frecvență a purtătorilor mai mare de 1/100, pentru cunoașterea prognosticului și pentru decizii informate în sarcinile viitoare
• Probă: sânge, sânge din cordonul ombilical, salivă sau frotiu bucal, recoltate cu kitul laboratorului (proba de sânge trebuie să ajungă la laborator în cel mult 120 de ore de la recoltare)
• Durată: 20–30 de zile lucrătoare

Context clinic

• Un studiu pe nou-născuți cu boli metabolice confirmate (Adhikari 2020) a găsit pentru exomul singur o sensibilitate de 88%, față de 99% pentru screeningul biochimic.
• ESHG (2015) recomandă păstrarea abordărilor țintite din screeningul neonatal; testul completează testul din călcâi, nu îl înlocuiește.
• Statutul de purtător: părinții aleg după consiliere ce se raportează, ca la exom și genom; în afara acestor teste, ESHG (2009) recomandă amânarea testării statutului de purtător până când copilul poate decide singur.