Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie‑uri pentru funcționarea site‑ului și, cu acordul tău, pentru statistici și reclame. Detalii

Helixomic

Secvențierea rapidă a genomului la nou-născutul din terapie intensivă: ce este și ce au arătat studiile

Publicat
Actualizat
Actualizat la
Timp de citire
12 min de citit

Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Mâna unui nou-născut din incubator strânge degetul unui părinte, cu monitorul secției de terapie intensivă în fundal

Pe scurt

Secvențierea rapidă a genomului este analiza ADN-ului unui copil grav bolnav, făcută cu prioritate, pentru ca medicii din terapie intensivă să poată căuta în zile, nu în luni, o cauză genetică a bolii. În două programe mari, rezultatul a venit în aproximativ 3 zile; când laboratorul doar trece proba înaintea celorlalte, poate veni în 2–3 săptămâni. Conform unei revizii sistematice din 2026, analiza exomului (porțiunile genelor care codifică proteine) sau a genomului a pus un diagnostic genetic la aproape doi din cinci nou-născuți și sugari grav bolnavi. Ceilalți au rămas fără un diagnostic genetic, dar datele brute ale testului pot fi interogate din nou mai târziu.

Medicii din spital propun testul, iar decizia rămâne a familiei; poți întreba neonatologul dacă s-a cerut un consult de genetică medicală. Îngrijirea copilului continuă în paralel și nu așteaptă rezultatul. În România, normele programului național de sănătate cuprind după naștere și „secvențiere ADN”, fără să precizeze tipul ei; echipa din spital îți poate spune ce e disponibil pentru copilul tău. Helixomic nu face testul rapid; după externare, medicul genetician îți explică rezultatul. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre bolile genetice rare.

Ce este secvențierea rapidă a genomului

Același genom, analizat în câteva zile

Este aceeași analiză ca secvențierea genomului sau a exomului făcută pentru diagnostic, cu un termen mai scurt. În cele mai multe studii, ADN-ul copilului a fost analizat împreună cu al ambilor părinți biologici (trio).

Diferența ține de laborator. Conform Societății de Genetică Umană din Australasia (HGSA), multe laboratoare pot da rezultatul în 2–3 săptămâni dacă trec proba înaintea celorlalte, iar un termen sub 5 zile cere un laborator reorganizat, cu oameni care lucrează și în afara programului. Poți citi mai multe detalii în articolul despre diferențele dintre genom și exom și în ghidul despre secvențierea întregului genom.

Pentru ce copii se ia în calcul

Testul se ia în calcul la un nou-născut sau un sugar internat în terapie intensivă, când medicii au o suspiciune mare de boală genetică. În programul australian, cele mai frecvente motive au fost bolile neurologice, cu tonus muscular scăzut sau convulsii, și bolile care afectează mai multe organe și sugerează un sindrom sau o boală de metabolism.

Nu e screeningul genomic al nou-născutului sănătos

Secvențierea rapidă e un test de diagnostic pentru un copil deja bolnav. Screeningul genomic al nou-născuților sănătoși e altceva: în Anglia, e studiat într-un program de cercetare, iar rezultatele lui nu sunt un diagnostic; programul nu trebuie să înlocuiască screeningul neonatal obișnuit.

Ce au arătat studiile

Cât de des găsește o cauză

O revizie sistematică din 2026 a adunat în meta-analiză 46 de studii cu nou-născuți și sugari de până la un an, internați în terapie intensivă: exomul sau genomul a pus un diagnostic genetic (molecular) la 39,3% dintre copii. Într-un proiect din cinci spitale de copii din California, 40% dintre cei 184 de sugari au primit un diagnostic care le explica internarea. În programul național australian, cu 290 de familii, rata de diagnostic a fost 47%, iar analizele suplimentare făcute copiilor rămași fără diagnostic au dus-o la 54%.

În cât timp vine rezultatul

În proiectul din California, jumătate dintre diagnostice au venit în cel mult 3 zile. În programul australian, de la primirea tuturor probelor în laborator până la raport au trecut în medie 2,9 zile. În studiul olandez, din cinci secții de terapie intensivă neonatală, exomul rapid a pus un diagnostic concludent la 20% dintre copii, în 15 zile, față de 10% și 59 de zile prin testarea obișnuită.

Ce se schimbă în îngrijirea copilului

Studiul NICUSeq, publicat în 2021, a inclus 354 de sugari de până la 120 de zile, internați în terapie intensivă cu o suspiciune de boală genetică, în cinci centre universitare din SUA. Copiii au fost împărțiți prin tragere la sorți (studiu randomizat): o parte au primit rezultatul genomului la 15 zile, ceilalți la 60 de zile. La 60 de zile, îngrijirea s-a schimbat la 21% dintre copiii cu rezultatul primit devreme, față de 10% în celălalt grup, iar diagnosticul genetic a venit la 31% față de 15%. Supraviețuirea și durata internării nu au diferit între grupuri.

În programul australian, îngrijirea din terapie intensivă s-a schimbat la 77% dintre copiii care au primit un diagnostic, de exemplu prin tratamente țintite sau decizii despre operații ori transplant. În proiectul din California, un diagnostic sigur a ajutat uneori părinții să decidă direcția îngrijirii: spre îngrijiri de confort sau spre măsuri care prelungesc viața. Familia află și mai multe despre evoluția probabilă, despre alte riscuri de sănătate posibile și despre riscul pentru viitorii copii.

Abonează-te pentru a beneficia de expertiza dr. Anca Neacșu direct în inboxul tău.

Îți vom trimite săptămânal informații despre sănătate și longevitate susținute de cercetări medicale de încredere și verificate de dr. Anca Neacșu.

Ce recomandă ghidurile și unde se face de rutină

Ce recomandă ghidurile

Conform Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG), exomul și genomul se recomandă cu tărie ca prim sau al doilea test genetic la copiii cu una sau mai multe malformații congenitale apărute înainte de un an și la cei cu întârziere în dezvoltare sau dizabilitate intelectuală apărută înainte de 18 ani, cu alegerea ghidată de judecata clinică. Ghidul din 2021 nu e scris anume pentru terapie intensivă.

Societatea de Genetică Umană din Australasia (HGSA) a publicat în 2024 o declarație în care scrie că testarea genomică rapidă devine standardul de îngrijire la copiii grav bolnavi, când suspiciunea unei cauze genetice e mare. Recomandă genomul în locul exomului ori de câte ori e posibil și testarea în trio.

Sisteme de sănătate care o oferă

Mai multe sisteme de sănătate plătesc deja acest tip de testare ca parte a îngrijirii standard. În Anglia, lista națională de teste genomice a serviciului public de sănătate (NHS), în versiunea din mai 2026, cuprinde testul R14: un test rapid al întregului genom pentru copiii grav bolnavi cu o probabilă boală a unei singure gene, cerut de obicei în terapie intensivă neonatală sau pediatrică.

Ce e stabilit și ce e încă în studiu

La începutul lui noiembrie 2026, studiile de mai sus arată cât de des găsește testul rapid o cauză și că schimbă îngrijirea la o parte dintre copii, fără o diferență de supraviețuire în NICUSeq. Încă în studiu, cu dovezi preliminare în programul australian, sunt analizele suplimentare pentru copiii rămași fără diagnostic.

Ce poate și ce nu poate arăta testul

Nu orice cauză genetică se vede

Conform serviciului public de sănătate din Anglia (NHS), testul rapid R14 nu detectează unele boli genetice: cele cauzate de secvențe scurte repetate de prea multe ori (expansiuni de repetiții), de anomalii ale semnalelor chimice care pornesc sau opresc genele (metilarea) și de unele rearanjamente structurale. De aceea, când medicii bănuiesc, de exemplu, atrofia musculară spinală (SMA), distrofia miotonică congenitală sau sindromul Prader-Willi, cer separat un alt test. Unde genomul nu vede bine, medicul genetician poate recomanda întâi un test țintit, iar uneori și analize biochimice.

Celelalte investigații ale copilului continuă în paralel cu testul genetic. Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic.

Un rezultat negativ sau incert

Un rezultat negativ nu exclude o cauză genetică: înseamnă că, prin metoda folosită, nu s-a găsit o cauză genetică interpretabilă. Poate ajuta totuși echipa medicală să caute alte explicații, negenetice.

O variantă cu semnificație incertă e o modificare despre care nu se știe încă dacă explică semnele copilului; uneori, testarea membrilor familiei sau alte investigații o pot clarifica. Datele brute ale testului pot fi interogate din nou mai târziu, fără o nouă recoltare: poți citi mai multe detalii în articolul despre reanaliza datelor de genom sau exom.

Descoperirile incidentale

Testul poate găsi și o modificare fără legătură cu motivul internării (o descoperire incidentală). La un genom făcut după externare prin Helixomic, raportul poate cuprinde și descoperirile incidentale recomandate de Colegiul American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG), statutul de purtător (variante pentru boli recesive sau X-linkate, pe care copilul le poartă de obicei fără să aibă boala) și analiza farmacogenetică (răspunsul la unele medicamente). Ele apar doar dacă părinții le aleg la consimțământ, după consiliere.

Consimțământul, într-un moment greu

De multe ori, părinții decid despre test în aceleași zile în care iau multe alte decizii grele, iar stresul face mai greu de primit informațiile. Consimțământul se cere explicit, chiar și în terapie intensivă, iar decizia rămâne a familiei; poți cere timp și explicații. Într-un studiu cu părinții unor sugari din terapie intensivă, peste 90% s-au simțit suficient de informați pentru a-și da acordul, iar 97% au considerat testarea cel puțin parțial utilă, deși doar 23% dintre copii au primit un diagnostic.

În România: cine decide și ce poți face ca părinte

În terapie intensivă decide echipa care îngrijește copilul

Cât timp copilul e internat, medicii din spital propun testul și pot cere un consult de genetică medicală, iar familia își dă consimțământul. Medicul curant decide orice modificare de tratament.

Normele programului național de sănătate (Ordinul ministrului sănătății nr. 964/2022, forma consolidată în vigoare în noiembrie 2026) cuprind, după naștere, examenul cromozomilor din sânge (cariotipul) și analize moleculare, inclusiv „secvențiere ADN”, fără să precizeze tipul ei (panel de gene, exom sau genom). Normele prevăd testarea la recomandarea medicilor de genetică medicală, în 13 unități de specialitate numite în norme; medicii din spital îți pot spune dacă testarea copilului se poate face prin acest program.

Ce poți întreba echipa din spital

Poți întreba, de exemplu:

  • Ce probă e nevoie și cum sunt păstrate datele?
  • Se ia în calcul o cauză genetică și s-a cerut un consult de genetică medicală?
  • Ce test se face (panel, exom sau genom) și în cât timp vine rezultatul?
  • Cine ne explică rezultatul și primim un raport scris?
  • Raportul cuprinde și descoperiri fără legătură cu boala copilului?

Poți citi mai multe detalii în articolul despre raportul testului genetic.

După externare: rezultatul, familia și o sarcină viitoare

La consultația de interpretare, medicul genetician îți explică semnificația rezultatului, pașii următori de investigare sau monitorizare, inclusiv dacă sunt necesare alte teste genetice și, mai ales, dacă sunt necesare anumite terapii. Pașii următori pot cuprinde testarea membrilor familiei, iar înaintea unei sarcini viitoare discuți riscul transmiterii și testele prenatale potrivite. Când varianta din familie e cunoscută, o opțiune e și testarea genetică a embrionilor, prin fertilizare in vitro (FIV), pe care o discuți cu medicul genetician și cu medicul de fertilitate. Când copilul nu mai este disponibil pentru testare, se poate căuta ADN păstrat de la el, de exemplu dintr-o probă păstrată de spital, pentru testarea familiei.

Dacă în spital nu s-a făcut o secvențiere și suspiciunea unei cauze genetice rămâne, medicul genetician poate recomanda secvențierea întregului genom (WGS). Genomul prin Helixomic nu e o variantă rapidă: rezultatul vine în câteva săptămâni, nu în zile. Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație.

Dacă dezvoltarea copilului e urmărită după externare, copilul poate fi îndrumat spre intervenție timpurie chiar fără un diagnostic genetic: poți citi mai multe detalii în articolul despre întârzierea în dezvoltare la copil.

Ce observăm în practica clinică

Din practica dr. Anca Neacșu: când e nevoie de secvențiere, genomul poate fi efectuat de primă intenție, pentru a evita testările genetice multiple: „nu orice copil are nevoie de 50 de teste genetice diferite. Ideal este să existe o strategie.” Testarea doar a copilului sau în trio se alege împreună cu familia, după consiliere, iar trio-ul are întotdeauna o șansă puțin mai mare de diagnostic.

Următorul pas: copilul a fost internat în terapie intensivă și ai un rezultat genetic sau o întrebare rămasă deschisă? Programează o consultație de genetică medicală: dacă ai un rezultat, medicul genetician îți explică ce arată, ce investigații sau controale urmează, dacă e nevoie de alte teste sau de anumite terapii și ce înseamnă pentru familie; dacă nu s-a făcut un test, analizează istoricul personal și familial al copilului și îți spune dacă un test genetic are sens și care. Despre genom găsești mai multe pe pagina testului genomului. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.

Referințe

  1. Manickam K, et al. Exome and genome sequencing for pediatric patients with congenital anomalies or intellectual disability: an evidence-based clinical guideline of the American College of Medical Genetics and Genomics (ACMG). Genet Med. 2021;23(11):2029-2037. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34211152/
  2. Vears DF, Lynch F, Nisselle A, Ayres S, Stark Z. Rapid genomic testing in critically ill patients with genetic conditions: position statement by the Human Genetics Society of Australasia. Eur J Hum Genet. 2024;32(2):150-154. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10853566/
  3. NHS England. Rare and inherited disease eligibility criteria (National Genomic Test Directory), versiunea 9.1, 20 mai 2026, testul R14. https://www.england.nhs.uk/wp-content/uploads/2018/08/rare-and-inherited-disease-eligibility-criteria-v9.1.pdf
  4. Ministerul Sănătății. Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică, aprobate prin Ordinul nr. 964/2022 (forma consolidată). https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/297374
  5. NICUSeq Study Group; Krantz ID, et al. Effect of Whole-Genome Sequencing on the Clinical Management of Acutely Ill Infants With Suspected Genetic Disease: A Randomized Clinical Trial. JAMA Pediatr. 2021;175(12):1218-1226. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8477301/
  6. Dimmock D, et al. Project Baby Bear: Rapid precision care incorporating rWGS in 5 California children’s hospitals demonstrates improved clinical outcomes and reduced costs of care. Am J Hum Genet. 2021;108(7):1231-1238. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8322922/
  7. Lunke S, et al. Integrated multi-omics for rapid rare disease diagnosis on a national scale. Nat Med. 2023;29(7):1681-1691. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10353936/
  8. Yang JL, et al. Molecular diagnostic yield of exome sequencing and genome sequencing in critical ill neonates and infants: A systematic review and meta-analysis. Genet Med. 2026;28(8):102627. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42267533/
  9. Olde Keizer RACM, et al.; RADICON-NL consortium. Rapid exome sequencing as a first-tier test in neonates with suspected genetic disorder: results of a prospective multicenter clinical utility study in the Netherlands. Eur J Pediatr. 2023;182(6):2683-2692. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10257607/
  10. Cakici JA, et al. A Prospective Study of Parental Perceptions of Rapid Whole-Genome and -Exome Sequencing among Seriously Ill Infants. Am J Hum Genet. 2020;107(5):953-962. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7675003/

Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Nu găsești ce cauți? Contactează-ne – îți răspundem cu plăcere.

Genomul rapid e alt test decât genomul obișnuit?

E aceeași analiză a ADN-ului, făcută cu prioritate și interpretată pornind de la semnele copilului; diferă organizarea laboratorului și, de aici, termenul.

Pot cere eu un genom rapid pentru copilul internat?

Poți întreba medicul neonatolog sau pediatrul dacă se ia în calcul o cauză genetică; medicii din spital propun testul, iar decizia de a-l face rămâne a familiei. Helixomic nu face testul rapid; după externare, la o consultație de genetică medicală discuți rezultatul și ce urmează.

Testul rapid a ieșit negativ. Ce urmează?

După un rezultat negativ, împreună cu medicul genetician vei decide dacă este necesară continuarea cu alte teste genetice sau reinterpretarea datelor brute obținute în urma testării din trecut. Dacă testul rapid a fost un exom sau un panel, medicul genetician recomandă de obicei apoi genomul, de preferat în trio. Reanaliza oferă o șansă nouă la diagnostic, nu o garanție. Poți citi mai multe detalii în articolul despre rezultatul negativ la exom sau genom.

Trebuie testați și părinții?

Testarea părinților ajută: în trio, ADN-ul copilului se analizează împreună cu ADN-ul ambilor părinți biologici, pentru creșterea șansei de diagnostic prin comparația cu părinții și identificarea variantelor genetice de novo (apărute pentru prima dată la copil). Totuși, Societatea de Genetică Umană din Australasia (HGSA) recomandă ca un copil să nu fie exclus de la testare dacă unul sau ambii părinți nu sunt disponibili. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testul genetic trio.

Când merită o consultație de genetică medicală?

O consultație la Helixomic merită după externare, când ai un rezultat pozitiv, negativ sau incert din spital, când suspiciunea unei cauze genetice rămâne sau când te gândești la o altă sarcină. Evaluarea genetică documentează istoricul medical personal și familial al copilului, examinează clinic copilul (la consultația față în față) și în urma ei, medicul genetician poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic. Tratamentul rămâne la medicii care îngrijesc copilul. Consultațiile sunt făcute de medicii din echipa de genetică medicală Helixomic, fondată de dr. Anca Neacșu. Se fac online, din țară sau din străinătate, ori față în față, la Clinica Luna din București; pentru un copil recomandăm de obicei consultația față în față.

Ai nevoie de o consultație genetică?

Programează o discuție cu dr. Anca Neacșu pentru a înțelege ce test genetic se potrivește nevoilor tale.