Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie‑uri pentru funcționarea site‑ului și, cu acordul tău, pentru statistici și reclame. Detalii

Helixomic

Variantă cu semnificație incertă (VUS) în raport: ce faci acum și când se testează părinții

Publicat
Actualizat
Actualizat la
Timp de citire
11 min de citit

Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Puzzle aproape terminat, cu o piesă așezată separat, lângă locurile goale

Ai primit raportul genomului, al exomului sau al unui panel de gene făcut copilului, iar în el apare o „variantă cu semnificație incertă” (VUS), poate chiar mai multe. E firesc să te întrebi dacă varianta explică boala, dacă trebuie să vă testați și ce înseamnă dacă vine de la unul dintre voi, care e sănătos.

Pe scurt: ce faci când raportul are o variantă cu semnificație incertă

O variantă cu semnificație incertă (VUS) e o modificare a ADN-ului despre care nu se știe încă dacă produce boala. Atunci când se raportează o variantă cu semnificație clinică incertă, rezultatul e neconcludent: nu poate confirma sau exclude un diagnostic. Restul raportului se citește ca în articolul despre cum se citește raportul unui test genetic.

Variantele cu semnificație incertă sunt frecvente: într-un studiu din 2023 pe aproape 1,7 milioane de persoane testate, mai ales cu paneluri de gene, 41% au avut cel puțin una. Conform ghidului Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG) și al Asociației de Patologie Moleculară (AMP), o VUS nu se folosește în deciziile medicale.

Testarea părinților poate ajuta la clarificarea variantei, iar medicul genetician o recomandă pentru variantele care se potrivesc cu trăsăturile copilului, nu pentru fiecare VUS din raport. O variantă moștenită de la un părinte sănătos devine mai puțin suspectă atunci când boala apare devreme la toți purtătorii. Faptul că e moștenită nu exclude însă posibilitatea ca varianta să cauzeze boala. Clasificarea unei VUS se poate schimba în timp, însă schimbarea vine rar și încet, iar uneori incertitudinea rămâne până apar informații noi.

Ce înseamnă o VUS pentru deciziile de acum

Cât timp varianta e incertă, deciziile medicale nu se sprijină pe ea.

O VUS nu confirmă și nu exclude un diagnostic

Între timp, ar trebui încercată reclasificarea variantei ca patogenă sau ca benignă. Cât timp se încearcă reclasificarea, monitorizarea pentru boala respectivă poate fi prudentă. Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic.

Ce rămâne neschimbat cât timp varianta e incertă

Intervenția și tratamentul nu așteaptă clarificarea variantei. La autism, întârziere în dezvoltare sau epilepsie, ele încep cu sau fără diagnosticul genetic, iar căutarea cauzei merge în paralel. Medicul curant decide orice modificare de tratament.

La un adult testat pentru cancer ereditar sau o boală de inimă

Conform ghidului Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO) și al Societății de Chirurgie Oncologică (SSO) din 2024 pentru cancerul de sân, o variantă cu semnificație incertă (VUS) nu ar trebui să schimbe conduita medicală, iar persoanele cu o astfel de variantă ar trebui urmărite pentru reclasificarea variantei.

La cardiomiopatii, tabloul clinic ghidează, în general, deciziile medicale.

Trebuie să ne testăm noi, părinții? Pentru care variante?

Testarea părinților are sens atunci când rezultatul lor poate schimba interpretarea variantei copilului. Testarea poate arăta dacă varianta a apărut pentru prima dată la copil (de novo), dacă apare împreună cu boala în familie sau, într-o boală recesivă, dacă două variante se află pe copii diferite ale genei.

Când testarea părinților poate schimba clasificarea

Conform recomandării Resursei Genomului Clinic (ClinGen) pentru variantele de novo, un rezultat de novo contează doar dacă tabloul copilului se potrivește cu boala legată de genă, iar când tabloul se potrivește, dar nu e specific acelei boli, rezultatul cântărește mai puțin.

De aceea, o variantă de novo găsită printr-un exom cântărește mai puțin la un copil care are doar semne nespecifice, cum e întârzierea în dezvoltare. Într-o genă care nu are încă o legătură confirmată cu tabloul copilului, o variantă de novo nu e, singură, o dovadă puternică, pentru că fiecare om are aproximativ o variantă de novo în exom și aproximativ 100 în genom.

În bolile neurodezvoltării, rămân mai multe variante cu semnificație incertă (VUS) după testarea doar a copilului decât după testarea care îi include și pe părinți.

Când raportul are mai multe variante incerte

În practica dr. Anca Neacșu, părinții se testează pentru VUS-urile care se potrivesc cu trăsăturile copilului (fenotipul), nu pentru fiecare variantă din raport.

Contează și modul de transmitere al bolii legate de genă. La o boală dominantă, testul părinților arată dacă varianta e de novo sau moștenită. La o boală recesivă, el arată dacă cele două variante ale copilului vin câte una de la fiecare părinte.

Ce test fac părinții

Părinții pot face testul țintit pentru varianta din familie, o analiză Sanger care citește în ADN doar locul acelei variante. Analiza arată dacă varianta e moștenită de la unul dintre părinți sau a apărut pentru prima dată la copil. Laboratorul are nevoie de raportul copilului, cu gena și varianta descrise exact. Delețiile și duplicațiile de exoni sau de gene întregi nu se văd prin Sanger și se verifică prin testarea variantelor familiale cu secvențiere de nouă generație (NGS).

Copilul poate fi testat întâi singur, iar când trebuie clarificată o VUS, testarea continuă cu părinții sau în trio. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testul genetic trio.

Abonează-te pentru a beneficia de expertiza dr. Anca Neacșu direct în inboxul tău.

Îți vom trimite săptămânal informații despre sănătate și longevitate susținute de cercetări medicale de încredere și verificate de dr. Anca Neacșu.

Ce poate arăta testarea părinților

La o variantă cu semnificație incertă (VUS), rezultatul rudelor nu pune un diagnostic, dar poate ajuta la reclasificarea ei.

Varianta a apărut pentru prima dată la copil (de novo)

Doar ADN-ul ambilor părinți biologici arată sigur că o variantă e de novo. Conform ghidului Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG) și al Asociației de Patologie Moleculară (AMP), o variantă de novo confirmată, la un copil care are boala și nu are alte cazuri în familie, este un argument puternic că varianta poate cauza boala. Când maternitatea și paternitatea doar se presupun, fără confirmare, argumentul e mai slab.

O variantă care pare de novo poate veni totuși de la un părinte care o are doar în unele celule (mozaicism). Secvențierea Sanger poate să nu detecteze un mozaicism de nivel scăzut la părinte, iar în astfel de situații pot fi necesare testarea repetată sau analiza altor țesuturi. Mozaicismul la părinte înseamnă un risc posibil de repetare la o sarcină viitoare; detaliile sunt în articolul despre mozaicismul genetic.

Varianta e moștenită de la un părinte sănătos

O variantă moștenită de la un părinte sănătos devine mai puțin suspectă dacă boala apare devreme la toți purtătorii. Moștenirea scade probabilitatea ca varianta să cauzeze boala, fără să excludă această posibilitate, pentru că există mai multe excepții:

  • Bolile recesive: părinții sănătoși poartă câte o variantă, iar copilul le are pe amândouă
  • Penetranța incompletă: la unele boli, varianta nu se manifestă la toți purtătorii
  • Variantele de pe cromozomul X: o variantă poate veni de la o mamă purtătoare sănătoasă și poate afecta un băiat
  • Semnele ușoare: un părinte considerat sănătos poate avea semne ușoare, vizibile doar la o evaluare clinică atentă

Când ajută și alte rude, afectate sau nu

Când boala apare la mai mulți membri ai familiei, testarea rudelor afectate arată dacă varianta apare împreună cu boala (co-segregare). Conform ACMG/AMP, co-segregarea cu boala la mai mulți membri afectați, într-o genă sigur legată de boală, susține că varianta e patogenă, cu atât mai mult cu cât datele sunt mai multe.

Invers, o rudă afectată fără variantă sugerează că varianta nu e cauza, deși la boli frecvente, cum sunt cancerul sau epilepsia, o rudă poate fi afectată din alt motiv.

O rudă fără simptome ajută doar dacă e sigur că nu are boala, pentru că la unele boli semnele apar mai târziu sau nu la toți purtătorii.

Când răspunsul rămâne incert

Uneori, nici după testarea familiei varianta nu poate fi clasificată, iar incertitudinea rămâne până apar informații noi. Rezultatele familiei rămân utile și atunci, pentru că testarea altor membri ai familiei poate duce, în timp, la reclasificarea variantei.

Se poate schimba clasificarea unei VUS în timp?

Da, iar cele mai multe variante cu semnificație incertă (VUS) reclasificate devin benigne sau probabil benigne. Schimbarea vine însă rar și încet.

Cât de des și în ce sens se schimbă

În studiul din 2023 pe aproape 1,7 milioane de persoane, testate între 2014 și 2022 într-un laborator din SUA, 7,3% dintre VUS s-au reclasificat în perioada studiului. Dintre variantele reclasificate, 80,2% au devenit benigne sau probabil benigne. În medie, reclasificarea spre benign a avut loc după 30,7 luni, iar cea spre patogen, după 22,4 luni.

Reanaliza datelor și cine te anunță

Echipa medicală sau pacientul pot cere o reevaluare a variantei, iar datele brute ale unui exom sau genom pot fi reanalizate. Stabilești cu medicul genetician momentul unei reevaluări, pentru că studiile nu au stabilit încă un interval optim.

Conform recomandărilor Societății Europene de Genetică Umană (ESHG) din 2019, pacientul ar trebui recontactat după o reclasificare, dacă e posibil și dacă informația nouă are utilitate clinică sau personală. În prezent, nu există însă o obligație de recontactare. Laboratoarele păstrează variantele pacienților și pot anunța medicul care a recomandat testul, iar pacientul anunță serviciul de genetică dacă se mută sau dacă nu mai vrea să fie recontactat.

De ce rudele fără simptome nu se testează pentru o VUS

Pentru o variantă cu semnificație incertă (VUS), părinții și rudele afectate se pot testa ca să ajute la interpretarea variantei, dar o VUS nu se folosește pentru testarea predictivă a rudelor fără simptome.

Testarea în cascadă se face pentru o variantă patogenă

Testarea în cascadă, adică testarea pe rând a rudelor pentru varianta din familie, se face pentru o variantă patogenă sau probabil patogenă. Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), testarea în cascadă pentru o VUS nu e considerată potrivită, pentru că nu aduce un beneficiu rudelor și poate face rău dacă rezultatul e interpretat greșit. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testarea în cascadă.

Dacă vă gândiți la o altă sarcină

Conform Societății Americane de Medicină Reproductivă (ASRM), testarea genetică a embrionilor obținuți prin fertilizare in vitro (PGT-M) are pentru o VUS o utilitate limitată sau discutabilă. Testul arată doar dacă embrionul are varianta, iar dacă boala copilului are altă cauză, nu scade riscul. Decizia se ia caz cu caz, după dovezile despre variantă, după felul în care apare ea în familie și după riscul de repetare.

Discuți cu medicul genetician riscul transmiterii și testele prenatale potrivite.

Un raport care tratează o VUS ca diagnostic

Uneori un raport sau o scrisoare medicală prezintă o variantă cu semnificație incertă (VUS) ca și cum ar explica boala. Cum o VUS nu se folosește în deciziile medicale, un diagnostic sprijinit doar pe ea merită recitit cu medicul genetician.

Aceeași variantă, clasificări diferite

Clasificarea unei variante cere judecata unui specialist care cântărește toate dovezile, iar laboratoarele pot ajunge la clase diferite pentru aceeași variantă. Într-un studiu din 2016, nouă laboratoare din SUA au clasificat aceleași variante folosind criteriile Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG) și ale Asociației de Patologie Moleculară (AMP). La început, clasificările au coincis pentru doar 34% dintre variante, iar după discuții de consens, pentru 71%.

Poți citi mai multe detalii în articolul despre interpretarea unui test genetic făcut în alt laborator.

Ce aduci la consultația de interpretare

  • Raportul complet: toate paginile, în original; originalul e mai sigur decât un rezumat sau o copie transcrisă
  • Datele brute: fișierele FASTQ, BAM sau VCF, pe care le ceri laboratorului care a făcut testul, dacă medicul genetician spune că e nevoie de ele
  • Documentele medicale și istoricul familiei: analize, investigații, testele genetice anterioare și bolile din familie pe cel puțin trei generații; e util și raportul unei rude testate

Următorul pas: ai o variantă cu semnificație incertă în raport și nu știi dacă și pentru care variante să vă testați? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician citește raportul împreună cu tine și îți spune ce urmează. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.

Referințe

  1. Richards S, et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants: a joint consensus recommendation of the American College of Medical Genetics and Genomics and the Association for Molecular Pathology. Genet Med. 2015;17(5):405-424. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
  2. ClinGen Sequence Variant Interpretation Working Group. Recommendation for de novo criteria (PS2/PM6), version 1.1. 2021. https://clinicalgenome.org/site/assets/files/3461/svi_proposal_for_de_novo_criteria_v1_1.pdf
  3. Chen E, et al. Rates and Classification of Variants of Uncertain Significance in Hereditary Disease Genetic Testing. JAMA Netw Open. 2023;6(10):e2339571. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10600581/
  4. de Wert G, et al. Cascade counselling and testing. Recommendations of the European Society of Human Genetics. Eur J Hum Genet. 2026. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12858827/
  5. Carrieri D, et al. Recontacting patients in clinical genetics services: recommendations of the European Society of Human Genetics. Eur J Hum Genet. 2019;27(2):169-182. https://doi.org/10.1038/s41431-018-0285-1
  6. Bedrosian I, et al. Germline Testing in Patients With Breast Cancer: ASCO-Society of Surgical Oncology Guideline. J Clin Oncol. 2024;42(5):584-604. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38175972/
  7. Practice Committee and Genetic Counseling Professional Group of the ASRM. Indications and management of preimplantation genetic testing for monogenic conditions: a committee opinion. Fertil Steril. 2023;120(1):61-71. https://asrm.org/globalassets/_asrm/practice-guidance/practice-guidelines/pdf/indications_and_management_of_pgt_for_monogenic_conditions.pdf
  8. Amendola LM, et al. Performance of ACMG-AMP Variant-Interpretation Guidelines among Nine Laboratories in the Clinical Sequencing Exploratory Research Consortium. Am J Hum Genet. 2016;98(6):1067-1076. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27181684/

Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Nu găsești ce cauți? Contactează-ne – îți răspundem cu plăcere.

O VUS înseamnă că copilul are o boală genetică?

Nu neapărat: o variantă cu semnificație incertă (VUS) nu poate confirma sau exclude un diagnostic. Dintre variantele reclasificate în timp, cele mai multe devin benigne sau probabil benigne.

Varianta vine de la mine și sunt sănătos. Înseamnă că nu contează?

O variantă moștenită de la un părinte sănătos devine mai puțin suspectă, dar moștenirea nu exclude posibilitatea ca varianta să cauzeze boala. În bolile recesive, în cazul penetranței incomplete sau al variantelor de pe cromozomul X, un părinte sănătos poate purta o variantă care afectează copilul.

Cât durează până se clarifică o VUS?

Poate dura ani. În studiul din 2023, reclasificarea spre benign a venit în medie după 30,7 luni, iar cele mai multe VUS nu s-au reclasificat deloc în perioada studiului.

Laboratorul mă anunță dacă varianta e reclasificată?

Nu există încă o obligație: conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), recontactarea ar trebui să aibă loc când informația nouă e utilă. Pacientul sau echipa medicală pot cere și ei o reevaluare a variantei.

Frații copilului trebuie testați pentru VUS?

Un frate fără simptome nu se testează, de regulă, pentru o VUS, pentru că testarea în cascadă pentru o VUS nu e considerată potrivită. Testarea unui frate afectat de aceeași boală poate ajuta la clarificare, pentru că arată dacă varianta apare împreună cu boala.

Când merită o consultație de genetică medicală?

Merită când ai un raport cu o VUS pe care nu ți l-a explicat nimeni, când raportul recomandă testarea părinților sau când o VUS e prezentată ca diagnostic. La consultație, medicul genetician îți explică semnificația rezultatului, pașii următori de investigare sau monitorizare, inclusiv dacă sunt necesare alte teste genetice și, mai ales, dacă sunt necesare anumite terapii. Consultațiile sunt făcute de medicii din echipa de genetică medicală Helixomic, fondată de dr. Anca Neacșu. Se fac online, din țară sau din străinătate, ori față în față, la Clinica Luna din București; pentru un copil, de obicei recomandăm consultația față în față. Dacă locuiești departe de București, stabilim la programare dacă o consultație online e potrivită.

Ai nevoie de o consultație genetică?

Programează o discuție cu dr. Anca Neacșu pentru a înțelege ce test genetic se potrivește nevoilor tale.