Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie‑uri pentru funcționarea site‑ului și, cu acordul tău, pentru statistici și reclame. Detalii

Helixomic

Interpretarea unui test genetic făcut în alt laborator: cine ți-l explică și ce aduci la consultație

Publicat
Actualizat
Actualizat la
Timp de citire
12 min de citit

Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Un bărbat îi întinde unui medic genetician un dosar gros, peste birou

Pe scurt: cine îți interpretează un test genetic făcut în alt laborator

Interpretarea unui test genetic făcut în alt laborator se face la o consultație de genetică medicală: medicul genetician îți explică rezultatul, fie că e vorba de un genom, un exom sau un panel de gene, analizate prin secvențiere de nouă generație (NGS). Poți veni și cu un rezultat obținut în altă parte, pozitiv, negativ sau incert, de la un test făcut pentru diagnostic sau pentru screening. În laborator, variantele le clasifică biologi geneticieni, iar medicul genetician le pune în contextul tău clinic, pentru că toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic. La consultație ajută raportul complet, datele brute, dacă le ai, și dosarul medical. După consultație poate urma o reinterpretare a datelor, un alt test sau testul țintit al rudelor pentru varianta găsită, iar reinterpretarea sau testul le alegi împreună cu medicul. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre un rezultat genetic pe care îl ai deja.

Cine îți explică rezultatul

Specialistul care interpretează rezultatele unei analize de secvențiere de nouă generație (NGS) și îți oferă consiliere genetică după test este medicul genetician, la o consultație de genetică medicală. Raportul este un document medical adresat medicului care a cerut testul, deși îl citesc și pacienții. Conform recomandărilor Societății Europene de Genetică Umană (ESHG) din 2022, raportul ar trebui să-i amintească medicului că testele genetice trebuie însoțite de consiliere genetică.

Laboratorul clasifică variantele, medicul genetician le pune în context

În laborator, fiecare variantă găsită primește una dintre cele cinci clase din ghidul Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG) și al Asociației de Patologie Moleculară (AMP): patogenă, probabil patogenă, cu semnificație incertă, probabil benignă sau benignă. Poți citi mai multe detalii în articolul despre raportul testului genetic. Felul în care se folosește rezultatul depinde însă de contextul clinic și de motivul testării. De aceea, medicul genetician citește raportul împreună cu investigațiile de până atunci, cu istoricul tău medical și familial și, la consultația față în față, cu examenul clinic.

Medicul care ți-a recomandat testul rămâne medicul tău curant

Dacă testul l-a recomandat neurologul, pediatrul, oncologul sau alt medic, el rămâne medicul tău curant. Medicul genetician îi poate asigura suportul genetic pentru diagnostic. Medicul curant decide orice modificare de tratament.

Ce aduce consultația la un rezultat primit din alt laborator

La consultație, medicul pornește de la situația ta și caută în raport răspunsul la câteva întrebări.

Testul a răspuns la întrebarea ta?

Ce s-a scris la indicație contează, pentru că variantele se caută și se interpretează pornind de la descrierea simptomelor. Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), raportul trebuie să interpreteze rezultatul în funcție de contextul clinic și de motivul trimiterii, iar o descriere clară a ce s-a detectat și ce nu e esențială pentru o interpretare corectă. De aceea, medicul verifică în secțiunea despre metodă și limite ce a analizat testul tău. Un test făcut pentru o rată mare de diagnostic, cum e exomul, nu poate exclude singur un anumit diagnostic, iar un rezultat negativ înseamnă că, prin metoda folosită, nu s-a găsit o cauză genetică interpretabilă.

Rezultatul se potrivește cu simptomele și cu familia?

Medicul pune varianta lângă semnele tale și lângă istoricul familiei. Contează și modul de transmitere al bolii: la o boală recesivă, o singură variantă patogenă poate însemna statut de purtător, pentru că boala apare doar cu câte o copie modificată de la fiecare părinte. Uneori, testarea părinților arată dacă o variantă a fost moștenită sau a apărut pentru prima dată la copil (de novo).

Ce urmează pentru tine și pentru familie

La consultație, medicul genetician îți explică semnificația rezultatului, pașii următori de investigare sau monitorizare, inclusiv dacă sunt necesare alte teste genetice și, mai ales, dacă sunt necesare anumite terapii. Când se găsește o cauză, familia poate afla evoluția probabilă, alte riscuri de sănătate posibile și riscul pentru viitorii copii. Dacă plănuiești un copil, discutați și riscul transmiterii și testele prenatale potrivite.

Abonează-te pentru a beneficia de expertiza dr. Anca Neacșu direct în inboxul tău.

Îți vom trimite săptămânal informații despre sănătate și longevitate susținute de cercetări medicale de încredere și verificate de dr. Anca Neacșu.

Ce aduci la consultație

Pentru un rezultat din alt laborator contează mai ales lucrurile de mai jos; pregătirea generală pentru o consultație e descrisă în articolul Când mergi la medicul genetician: ghid pentru pacienți și medici.

Raportul complet

Te ajută să ai raportul complet, cu toate paginile, inclusiv rapoartele alese la consimțământ, nu doar pagina cu rezultatul. Originalul e mai sigur decât un rezumat sau o copie transcrisă, pentru că transcrierea raportului poate introduce erori și interpretări greșite.

Datele brute: VCF, BAM sau FASTQ

Pe lângă raport, o analiză de secvențiere de nouă generație (NGS) produce fișiere de date, păstrate în formatele standard FASTQ, BAM și VCF, folosite și pentru schimbul de date între laboratoare. Fișierul FASTQ cuprinde toate fragmentele de ADN citite de aparat, cu calitatea fiecărei citiri, fișierul BAM conține fragmentele aliniate la genomul de referință, iar fișierul VCF descrie anumite poziții din genom, de obicei doar variantele găsite.

Fișierele brute se cer laboratorului care a făcut testul, iar medicul genetician îți spune la consultație dacă e nevoie de ele. Conform standardului Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG), politica laboratorului ar trebui să spună ce fișiere păstrează și cât timp. Pentru un fișier primar (BAM sau FASTQ), standardul le recomandă laboratoarelor să ia în calcul cel puțin doi ani, iar pentru VCF și raportul final, cinci ani, așa că merită să le ceri din timp.

Datele brute nu sunt un rezultat medical: trebuie analizate de specialiști înainte de orice interpretare, iar fișierele FASTQ trebuie întâi aliniate la genomul de referință. Sunt și date personale sensibile, care privesc și rudele tale. Pentru o reinterpretare, înainte de analiză se verifică dacă platforma de secvențiere, formatul și calitatea datelor sunt potrivite; dacă nu se pot folosi, poate fi nevoie de un test nou.

Scrisorile medicale, investigațiile și istoricul familial

Te ajută să ai și documentele medicale (analize, investigații imagistice, scrisori de la alți medici), lista medicamentelor, rezultatele testelor genetice anterioare și ce știi despre bolile din familie, pe cel puțin trei generații, cu vârsta la care au apărut. Dacă o rudă are deja un rezultat genetic, e util și raportul ei. E bine ca medicul să afle și ce semne au apărut de la test, pentru că descrierea simptomelor influențează direct interpretarea.

După consultație: reinterpretare, alt test sau testarea rudelor

Alegi împreună cu medicul reinterpretarea sau testul, după situația ta.

Un rezultat pozitiv sau incert

O nouă interpretare poate fi solicitată pentru a pune în contextul medical curent un rezultat pozitiv sau incert. Ce înseamnă un rezultat pozitiv și ce pași urmează găsești în articolul despre rezultatul testului genetic pozitiv. O variantă cu semnificație incertă (VUS) e o modificare a ADN-ului al cărei rol cauzativ de boală nu a fost confirmat încă. Conform ghidului Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG) și al Asociației de Patologie Moleculară (AMP), o VUS nu se folosește în deciziile medicale. Testarea părinților poate ajuta la lămurirea unei VUS; poți citi mai multe detalii în articolul despre testul genetic trio.

Un rezultat negativ, cu suspiciunea care rămâne

Ai un rezultat genetic fără diagnostic, dar suspiciunea unei cauze genetice rămâne. Împreună cu medicul genetician vei decide dacă este necesară continuarea cu alte teste genetice sau reinterpretarea datelor brute obținute în urma testării din trecut. După un genom negativ, de obicei se discută reinterpretarea datelor brute. După un exom sau un panel de gene negativ, pasul următor e de obicei genomul (WGS), de preferat în trio, pentru că poate găsi modificări pe care exomul nu le vede. Acolo unde genomul nu vede bine, de exemplu la secvențele repetate, întâi se face un test țintit, iar genomul urmează dacă acesta iese negativ.

Reanaliza oferă o șansă nouă la diagnostic: conform unei meta-analize din 2022, a adus un diagnostic la aproximativ 1 din 10 pacienți care nu aveau unul, cele mai multe din descoperirile publicate între timp. Pentru o reinterpretare nu e nevoie de o probă nouă, iar raportul vine de obicei în 20 de zile lucrătoare de la primirea datelor complete. Pentru datele brute ale unui genom există reinterpretarea datelor existente de genom (WGS), iar pentru datele brute ale unui exom fără o interpretare clinică potrivită situației tale, reinterpretarea datelor existente de exom (WES). Despre un test nou găsești mai multe pe pagina secvențierii întregului genom (WGS). Poți citi mai multe detalii în articolele despre rezultatul negativ la exom sau genom și despre reanaliza datelor genetice.

La autism, întârziere în dezvoltare sau epilepsie, intervenția și tratamentul încep cu sau fără diagnosticul genetic, iar căutarea cauzei merge în paralel.

Testul țintit pentru rude

Rudele pot face testul țintit pentru varianta găsită la tine, oricare ar fi testul care a găsit-o, dacă raportul descrie exact varianta. De regulă, o rudă fără simptome face testul țintit pentru varianta familială după ce persoana afectată a fost testată. Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), un copil fără simptome poate fi testat când prevenția sau tratamentul pot începe în copilărie; altfel, testarea pentru o boală care apare la vârsta adultă și cea a statutului de purtător se amână, de regulă, până când copilul poate decide singur. O VUS nu justifică testarea rudelor fără simptome pentru a afla dacă au moștenit varianta (testarea predictivă). Testul este detaliat pe pagina testului țintit pentru varianta din familie, iar testarea rudelor, în articolul despre testarea în cascadă.

Ce observăm în practica clinică

Din practica dr. Anca Neacșu:

Pe măsură ce cunoștințele noastre despre genetică avansează, descoperim afecțiuni noi, mecanisme genetice noi și este posibil ca în momentul testării acestea să nu fie cunoscute. Prin faptul că avem disponibile deja datele brute ale genomului, nu este necesară o nouă testare, ci doar o reinterpretare a datelor deja obținute. Nu orice copil are nevoie de 50 de teste genetice diferite. Ideal este să existe o strategie.

Rezultate din laboratoare diferite sau din ani diferiți

Uneori, două rapoarte nu spun același lucru. Diferența poate ține de dovezile pe care le-a avut fiecare laborator, de momentul clasificării sau de ce a citit fiecare test.

Aceeași variantă, clasificări diferite

Clasificarea unei variante cere judecata unui specialist care cântărește toate dovezile, iar laboratoarele pot ajunge la clase diferite pentru aceeași variantă. O diferență doar de grad de certitudine, de exemplu patogenă față de probabil patogenă, e puțin probabil să schimbe îngrijirea. Într-un studiu din 2017, cele mai multe dintre diferențele de clasificare reevaluate de patru laboratoare clinice s-au rezolvat cu criteriile actuale sau prin schimb de date, iar interpretările au ajuns concordante pentru 91,7% dintre variantele pe care le aveau în comun. O reevaluare a variantei o pot cere echipa medicală sau pacientul. Poți citi mai multe detalii în articolul despre cum alegi un test genetic și laboratorul.

Un raport de acum câțiva ani

Un rezultat e interpretat după cunoștințele din momentul raportului și se poate schimba când apar dovezi noi. În fiecare an se descriu gene noi legate de boli. Într-un studiu din 2023, 80,2% dintre variantele cu semnificație incertă (VUS) reclasificate au devenit benigne sau probabil benigne. Momentul unei reinterpretări îl stabilești cu medicul genetician, pentru că studiile nu au stabilit încă un interval optim.

Un panel, un exom și un genom nu citesc același lucru

Două rezultate negative nu sunt același răspuns dacă testele au avut mărimi diferite. Un panel analizează doar un grup de gene alese dinainte, exomul citește porțiunile genelor care codifică proteine, aproximativ 1–2% din ADN, iar genomul citește și regiunile necodante din interiorul genelor sau dintre gene. Analiza genomului acoperă aproximativ 98% din genom, dar vede greu unele secvențe repetate de prea multe ori, unele modificări ale semnalelor chimice care pornesc sau opresc genele (metilare) și variantele prezente doar într-o parte din celule (mozaicism de nivel scăzut). Contează și scopul: conform Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG), într-un test făcut fără simptome sau istoric familial, raportarea variantelor cu semnificație incertă nu e recomandată în general, pe când în testele făcute pentru simptome ele sunt adesea raportate.

Un test de consum sau o aplicație care citește datele brute

Datele brute ale testelor de consum, cumpărate direct, vin adesea cu mențiunea că nu sunt validate pentru acuratețe și nu sunt destinate uzului medical. Într-un studiu publicat în 2018, 40% dintre variantele din astfel de date trimise la confirmare nu s-au confirmat, așa că o variantă importantă găsită așa se confirmă într-un laborator clinic de diagnostic înainte de orice decizie medicală. Înainte să încarci datele într-o aplicație de interpretare automată, merită să afli cine le folosește și cum. La consultație, medicul îți spune dacă datele pot fi folosite.

Următorul pas: ai rezultatul unui test genetic făcut în alt laborator și vrei să știi ce înseamnă? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician citește raportul tău împreună cu istoricul și investigațiile și îți explică ce urmează. Explicarea unui rezultat primit în altă parte se face la consultație. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.

Referințe

  1. Deans ZC, et al. Recommendations for reporting results of diagnostic genomic testing. European Journal of Human Genetics. 2022;30(9):1011-1016. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9436979/
  2. European Society of Human Genetics. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics. European Journal of Human Genetics. 2009;17(6):720-721. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
  3. Richards S, et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants (ACMG/AMP). Genetics in Medicine. 2015;17(5):405-424. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
  4. Deignan JL, et al. Points to consider in the reevaluation and reanalysis of genomic test results (ACMG). Genetics in Medicine. 2019;21(6):1267-1270. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6559819/
  5. Rehder C, et al. Next-generation sequencing for constitutional variants in the clinical laboratory, 2021 revision: a technical standard (ACMG). Genetics in Medicine. 2021;23(8):1399-1415. https://doi.org/10.1038/s41436-021-01139-4
  6. Harrison SM, et al. Clinical laboratories collaborate to resolve differences in variant interpretations submitted to ClinVar. Genetics in Medicine. 2017;19(10):1096-1104. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5600649/
  7. Chen E, et al. Rates and Classification of Variants of Uncertain Significance in Hereditary Disease Genetic Testing. JAMA Network Open. 2023;6(10):e2339571. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10600581/
  8. Mighton C, et al. Points to consider for the reporting of variants of uncertain significance in germline genetic and genomic testing (ACMG). Genetics in Medicine. 2026;28(7):102583. https://doi.org/10.1016/j.gim.2026.102583
  9. Tandy-Connor S, et al. False-positive results released by direct-to-consumer genetic tests highlight the importance of clinical confirmation testing for appropriate patient care. Genetics in Medicine. 2018;20(12):1515-1521. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6301953/
  10. Dai P, et al. Recommendations for next generation sequencing data reanalysis of unsolved cases with suspected Mendelian disorders: A systematic review and meta-analysis. Genetics in Medicine. 2022;24(8):1618-1629. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35550369/

Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Nu găsești ce cauți? Contactează-ne – îți răspundem cu plăcere.

Unde găsesc un specialist care să interpreteze rezultatele unei analize NGS făcute în alt laborator?

La o consultație de genetică medicală: medicul genetician îți explică rezultatul unei analize de secvențiere de nouă generație (NGS), fie că e un genom, un exom sau un panel de gene. Consilierea genetică de după test se face la consultația de genetică medicală. Poți veni cu un rezultat pozitiv, negativ sau incert, obținut în altă parte, și nu ai nevoie de trimitere de la alt medic.

Am doar raportul, fără datele brute. Ajunge pentru consultație?

Da, poți veni doar cu raportul: medicul genetician îl citește la consultație și îți spune dacă e nevoie și de fișierele brute, care se cer laboratorului care a făcut testul. Pentru o reinterpretare trimiți raportul sau fișierele de date, fără o nouă recoltare.

Două laboratoare au clasificat diferit aceeași variantă. Ce înseamnă?

Diferența poate ține de dovezile pe care le-a avut fiecare laborator, de momentul clasificării sau de felul în care a aplicat criteriile ghidului. O variantă cu semnificație incertă nu se folosește în deciziile medicale până nu e reclasificată, iar medicul genetician citește ambele clasificări împreună cu semnele tale și istoricul familiei.

Testul s-a făcut în străinătate, iar raportul e în engleză. Pot face consultația în română?

Da, poți: conform recomandărilor Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), variantele din raport se descriu într-o nomenclatură internațională (HGVS), iar medicul genetician ți le explică în română. Consultația se poate face online, din țară sau din străinătate; pentru un copil, de obicei se recomandă consultația față în față.

Când merită o consultație de genetică medicală?

Merită când ai un rezultat genetic pe care nu ți l-a explicat nimeni, chiar dacă este pozitiv, o variantă cu semnificație incertă, un rezultat negativ cu suspiciunea care rămâne sau două rapoarte care nu spun același lucru. Evaluarea genetică documentează istoricul medical personal și familial al pacientului, iar la consultația față în față medicul îl și examinează clinic; în urma evaluării, medicul genetician poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic. Tratamentul rămâne la medicul tău curant. Consultațiile le fac medicii din echipa de genetică medicală Helixomic, fondată de dr. Anca Neacșu. Se fac online, din țară sau din străinătate, ori față în față, la Clinica Luna din București.

Ai nevoie de o consultație genetică?

Programează o discuție cu dr. Anca Neacșu pentru a înțelege ce test genetic se potrivește nevoilor tale.