Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie‑uri pentru funcționarea site‑ului și, cu acordul tău, pentru statistici și reclame. Detalii

Helixomic

Mozaicismul genetic: ce înseamnă „mozaic” pe un rezultat și ce urmează

Publicat
Actualizat
Actualizat la
Timp de citire
12 min de citit

Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Mozaic din plăcuțe ceramice crem, cu o pată neregulată de plăcuțe albastre în mijloc

Poate ai găsit cuvântul „mozaic” pe un cariotip, pe raportul genomului copilului, pe rezultatul testului prenatal neinvaziv (NIPT) sau pe raportul testării embrionilor. E firesc să te întrebi ce înseamnă pentru tine și pentru familia ta.

Pe scurt: ce înseamnă mozaicismul genetic

Mozaicismul genetic înseamnă că o modificare a unui cromozom sau a unei gene se află doar într-o parte dintre celulele corpului. Mozaicul se formează după fecundare, iar ce înseamnă pentru sănătate depinde de tipul modificării, de câte celule o poartă și de țesuturile în care se află. Un test din sânge poate să nu vadă modificarea, dacă ea se află în puține celule sau în alt țesut. Când modificarea se află și în ovule sau în spermatozoizi, poate fi transmisă unui copil. În sarcină, un rezultat mozaic poate privi doar placenta, nu și fătul. Medicul genetician îți explică semnificația rezultatului și pașii următori. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre un rezultat genetic pe care îl ai deja.

Ce este mozaicismul genetic

După fecundare, celulele se divid de foarte multe ori, iar la fiecare diviziune ADN-ul se copiază. Uneori apare o modificare, pe care o poartă apoi toate celulele provenite din celula respectivă. Așa ajung să existe în același organism două sau mai multe grupuri de celule cu alcătuire genetică diferită: acesta este mozaicismul.

Într-o anumită măsură, fiecare om are astfel de diferențe între celule. Ele pot trece neobservate sau pot ține de variația normală dintre oameni, iar uneori cauzează o boală genetică.

Când apare modificarea și de ce contează momentul

Momentul în care apare modificarea influențează puternic în ce celule ajunge și ce efecte are. Una apărută după ce s-au stabilit partea stângă și cea dreaptă ale embrionului poate rămâne doar pe o parte a corpului. Dacă modificarea apare înainte să se diferențieze celulele din care rezultă ovulele sau spermatozoizii, se poate afla și în ele, nu doar în țesuturile corpului.

Mozaicismul cromozomial și mozaicismul unei variante dintr-o genă

În mozaicismul cromozomial, o parte dintre celule au un cromozom în plus sau în minus, iar celelalte au numărul obișnuit de cromozomi. În sindromul Turner în mozaic, de exemplu, unele celule au cariotip 45,X, iar altele cariotip 46,XX. Și sindromul Down (trisomia 21) poate apărea în mozaic. Mozaicul poate privi și doar un fragment de ADN lipsă sau în plus (deleție sau duplicație).

O variantă dintr-o singură genă se poate afla, la fel, doar într-o parte dintre celule.

Mozaicismul somatic și mozaicismul germinal

Ce înseamnă mozaicismul pentru familie depinde de celulele în care se află modificarea: celule ale corpului (mozaicism somatic), ovule sau spermatozoizi (mozaicism germinal) ori și unele, și altele. O modificare aflată doar în celule ale corpului nu se transmite copiilor.

Mozaicismul somatic: semne mai ușoare sau doar într-o parte a corpului

Când modificarea se află doar într-o parte dintre celulele corpului, semnele pot fi mai ușoare decât atunci când o au toate celulele și pot rămâne nerecunoscute. Uneori apar doar pe o porțiune a corpului, de exemplu ca zone de piele cu pigmentare mai intensă.

Alteori nu apare niciun semn: un părinte aparent sănătos poate afla de mozaicism după ce modificarea e găsită la copilul lui. Un părinte cu semne ușoare sau fără niciun semn poate avea modificarea și în ovule sau în spermatozoizi. O poate transmite atunci copilului, care o are în toate celulele.

Mozaicismul germinal: o variantă „de novo” și o altă sarcină

Uneori, modificarea există doar în unele ovule sau spermatozoizi ai unui părinte, iar testul lui din sânge nu o vede. De aceea, când varianta copilului lipsește la ambii părinți și a apărut, probabil, pentru prima dată la copil (variantă de novo), riscul de repetare la o altă sarcină este de obicei mic, dar nu zero.

Conform unui studiu din 2023, după o variantă de novo se citează des un risc de repetare de 1–2%, dar pentru un cuplu anume cifra este de obicei inexactă. În studiu, riscul a scăzut mult sub 1–2% la mai mult de jumătate dintre variante și a crescut la câteva, din cauza mozaicismului unui părinte.

Că o variantă este de novo arată testul în trio, prin comparația cu părinții. Cât e acest risc pentru familia ta îți poate explica medicul genetician, împreună cu testele prenatale potrivite, dacă vă gândiți la o altă sarcină.

Abonează-te pentru a beneficia de expertiza dr. Anca Neacșu direct în inboxul tău.

Îți vom trimite săptămânal informații despre sănătate și longevitate susținute de cercetări medicale de încredere și verificate de dr. Anca Neacșu.

Cum apare „mozaic” pe un rezultat și ce poate vedea fiecare test

Cum arată un mozaic pe rezultat depinde de test, iar un mozaicism de nivel scăzut, adică o modificare prezentă doar într-o mică parte dintre celule, poate scăpa fiecăruia dintre testele de mai jos. Limitele analizei sunt scrise în partea despre metodă a raportului; poți citi mai multe detalii în articolul despre raportul unui test genetic. Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic.

Pe un cariotip: două linii de celule

Cariotipul este analiza la microscop a tuturor cromozomilor. Două formule despărțite de o bară, ca 45,X/46,XX, arată un mozaic, cu două linii de celule. Pentru că analizează un număr limitat de celule, cariotipul nu vede, de obicei, o modificare prezentă doar într-o mică parte dintre ele. Pentru sindromul Turner, de exemplu, ghidul din 2024 recomandă numărarea a cel puțin 30 de celule în diviziune (metafaze), ceea ce poate detecta, cu 95% încredere, un mozaicism de aproximativ 10%; când se suspectează un mozaicism, se analizează metafaze suplimentare.

Pe un microarray cromozomial (CMA)

Microarray-ul cromozomial (CMA), numit și cariotip molecular, caută fragmente de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații) pe toți cromozomii. Poate arăta și o deleție sau o duplicație prezentă doar într-o parte dintre celule, dar de obicei nu vede un mozaicism de nivel scăzut. Nu arată nici rearanjamentele echilibrate, cum sunt translocațiile sau inversiunile.

Pe raportul unui panel, al unui exom sau al unui genom

La secvențiere, fiecare porțiune de ADN e citită de mai multe ori, iar o variantă în mozaic poate apărea pe raport cu proporția de citiri în care a fost găsită. O variantă prezentă în toate celulele, pe una dintre cele două copii ale genei (heterozigotă), e de așteptat să apară în aproximativ jumătate dintre citiri. Când proporția nu arată clar pe câte copii se află varianta, poate fi vorba de un mozaicism, iar rezultatul se verifică printr-o altă metodă.

Secvențierea obișnuită poate să nu vadă un mozaicism de nivel scăzut; pentru el există paneluri care citesc aceleași gene de foarte multe ori (secvențiere de profunzime).

Când se suspectează un mozaicism de nivel scăzut, testul țintit vine întâi, iar secvențierea întregului genom (WGS) urmează dacă acesta iese negativ. Testul îl alegem împreună la consultație.

De ce contează proba: sângele și alte țesuturi

Un test din sânge arată ce se află în celulele sângelui, iar acestea nu oglindesc întotdeauna restul corpului: nivelul mozaicismului poate varia surprinzător de la un țesut la altul.

Când medicul recomandă analiza altui țesut

O modificare prezentă doar într-un anumit țesut poate lipsi din proba de sânge. Când medicul genetician suspectează un mozaicism, poate recomanda o analiză pe alt țesut, de exemplu un cariotip din culturi de fibroblaste, făcut din celule crescute în cultură dintr-o probă de țesut. Se pot analiza și celule epiteliale bucale sau celule din urină.

Variantele apărute doar în celulele sângelui

Celulele sângelui se reînnoiesc mereu, iar unele pot dobândi o variantă pe care restul corpului nu o are. În gena TP53, de exemplu, o variantă patogenă găsită în sânge într-o proporție mică sugerează o astfel de variantă dobândită, care poate fi legată de înmulțirea unui grup de celule ale sângelui (hematopoieză clonală). Conform GeneReviews, pentru a lămuri acest lucru se pot analiza un țesut care nu provine din sânge, de exemplu fibroblaste din piele, și probele părinților și ale copiilor persoanei testate. Ce urmărire e potrivită stabilește medicul specialist.

În sarcină și la FIV: placenta și embrionii

În sarcină, unele analize se fac pe ADN sau pe celule din placentă, iar placenta nu are întotdeauna aceeași alcătuire genetică precum fătul. După consilierea dinainte de test, ai dreptul să faci sau să refuzi un test în sarcină. Dacă și ce test faci decizi tu, împreună cu medicul obstetrician.

Mozaicismul limitat la placentă și rezultatul NIPT

Testul prenatal neinvaziv (NIPT) analizează fragmente scurte de ADN liber care ajung din placentă în sângele tău, nu ADN luat direct de la făt. Uneori, placenta are o modificare pe care fătul nu o are: acesta este mozaicismul limitat la placentă. Conform Societății Internaționale de Diagnostic Prenatal (ISPD), el apare în 1–2% dintre sarcini și poate fi o cauză de rezultat NIPT fals pozitiv.

NIPT este un test de screening, așa că un rezultat NIPT cu risc crescut se confirmă printr-un test genetic de diagnostic: de obicei prin amniocenteză, dacă ecografia nu arată modificări la făt.

Un rezultat mozaic pe vilozitățile coriale

Biopsia de vilozități coriale analizează țesut din placentă, așa că un rezultat mozaic poate fi limitat la placentă. Atunci, amniocenteza poate fi indicată pentru a deosebi mozaicismul fetal adevărat de mozaicismul limitat la placentă. Amniocenteza se oferă de la 16 săptămâni, iar pe lichidul amniotic, în care se găsesc celule de proveniență fetală, rezultatul e diagnostic.

Mozaicismul limitat la placentă se poate asocia cu un risc mai mare de complicații ale sarcinii chiar și când fătul are cromozomi normali, așa că medicul poate recomanda controale în plus.

Embrionii mozaic la testarea preimplantațională (PGT-A)

La fertilizarea in vitro (FIV), testarea genetică a embrionilor pentru numărul de cromozomi (PGT-A) se face pe câteva celule luate din stratul exterior al embrionului. De aceea, un rezultat mozaic poate să nu reflecte alcătuirea întregului embrion.

Conform recomandărilor din 2022 ale Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE), nu este acceptabil ca un embrion „mozaic” să fie considerat, prin definiție, unul cu un număr anormal de cromozomi, iar rezultatul se descrie prudent, de exemplu „probabil mozaic”. Potrivit unei sinteze din 2021, transferul unor embrioni mozaic poate duce la nașterea unor copii aparent sănătoși. Față de transferul embrionilor fără modificări cromozomiale aparente, însă, rata sarcinilor și a nașterilor scade semnificativ, iar riscul ca sarcina să se oprească din evoluție crește considerabil.

Transferul se discută la consilierea genetică. Decizia o luați voi, împreună cu medicul de fertilitate și cu medicul genetician.

Ce faci cu un rezultat în mozaic

Ce lămurește consultația de interpretare

Fiecare rezultat în mozaic se evaluează individual. La consultația de genetică medicală, medicul genetician pune rezultatul lângă istoricul tău medical și familial și îți explică semnificația lui, pașii următori de investigare sau monitorizare, inclusiv dacă sunt necesare alte teste genetice și, mai ales, dacă sunt necesare anumite terapii. Poți veni cu orice rezultat: un cariotip, un microarray, un panel de gene, un exom, un genom sau un test prenatal neinvaziv (NIPT), pozitiv, negativ sau incert. Medicul curant decide orice modificare de tratament.

Poți citi mai multe detalii în articolele despre rezultatul pozitiv și despre rezultatul negativ la exom sau genom.

Testarea părinților și a rudelor

După o variantă găsită la copil, părinții pot face testul țintit pentru varianta din familie. Când varianta lipsește la ambii părinți, probabil a apărut pentru prima dată la copil (de novo), iar riscul pentru o altă sarcină e cel descris la mozaicismul germinal. Secvențierea Sanger poate să nu detecteze un mozaicism de nivel scăzut la părinte; în astfel de situații pot fi necesare testarea repetată sau analiza altor țesuturi. Testarea altor rude se discută la consultație.

Ce observăm în practica clinică

Din practica dr. Anca Neacșu: Văd uneori femei venite pentru infertilitate sau pentru insuficiență ovariană prematură, fără alte semne, la care cariotipul arată un sindrom Turner în mozaic. Am văzut și în cabinet cum un NIPT cu risc crescut pentru Turner a dus la descoperirea unui mozaicism la mamă.

Următorul pas: ai un rezultat pe care scrie „mozaic”? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician citește rezultatul împreună cu tine și îți explică ce urmează. Explicarea unui rezultat primit în altă parte se face la consultație. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.

Referințe

  1. Campbell IM, Shaw CA, Stankiewicz P, Lupski JR. Somatic mosaicism: implications for disease and transmission genetics. Trends Genet. 2015;31(7):382-392. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4490042/
  2. Rehder C, Bean LJH, Bick D, et al. Next-generation sequencing for constitutional variants in the clinical laboratory, 2021 revision: a technical standard of the American College of Medical Genetics and Genomics (ACMG). Genet Med. 2021;23(8):1399-1415. https://doi.org/10.1038/s41436-021-01139-4
  3. Levy B, Hoffmann ER, McCoy RC, Grati FR. Chromosomal mosaicism: origins and clinical implications in preimplantation and prenatal diagnosis. Prenat Diagn. 2021;41(5):631-641. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8176867/
  4. Hui L, et al. Position statement from the International Society for Prenatal Diagnosis on the use of non-invasive prenatal testing for the detection of fetal chromosomal conditions in singleton pregnancies. Prenat Diagn. 2023;43:814-828. https://www.hgsa.org.au/common/Uploaded%20files/Position%20Statements/ISPD%20Prenatal%20Diagnosis%20PS%202023.pdf
  5. ESHRE Working Group on Chromosomal Mosaicism; De Rycke M, Capalbo A, Coonen E, et al. ESHRE survey results and good practice recommendations on managing chromosomal mosaicism. Hum Reprod Open. 2022;2022(4):hoac044. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9637425/
  6. Bernkopf M, Abdullah UB, Bush SJ, et al. Personalized recurrence risk assessment following the birth of a child with a pathogenic de novo mutation. Nat Commun. 2023;14:853. https://doi.org/10.1038/s41467-023-36606-w
  7. Schneider K, Zelley K, Nichols KE, Schwartz Levine A, Garber J. Li-Fraumeni Syndrome. GeneReviews. 1999 (ultima revizie 2025). https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1311/
  8. Gravholt CH, Andersen NH, Christin-Maitre S, et al. Clinical practice guidelines for the care of girls and women with Turner syndrome. Eur J Endocrinol. 2024;190(6):G53-G151. https://doi.org/10.1093/ejendo/lvae050
  9. Chandler NJ, Scotchman E, McKay F, Ramachandran V, Chitty LS. Parental somatic mosaicism detected during prenatal diagnosis. Prenat Diagn. 2025;45(2):171-177. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11790521/

Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Nu găsești ce cauți? Contactează-ne – îți răspundem cu plăcere.

Mozaicismul este o boală?

Nu întotdeauna: cuvântul spune că o modificare se află doar în unele celule, iar o astfel de modificare poate trece neobservată sau poate cauza o boală genetică. Contează ce modificare e, câte celule o poartă și în ce țesuturi se află.

Mozaicismul se moștenește? Îl pot transmite copiilor?

Depinde de celulele care poartă modificarea. Una aflată doar în unele celule ale corpului nu se transmite copiilor. Dacă se află și în ovule sau în spermatozoizi, poate fi transmisă, iar copilul o are atunci în toate celulele. Riscul depinde de nivelul mozaicismului părintelui și nu poate fi stabilit exact doar din testul lui de sânge. Cât e riscul pentru familia ta îți poate explica medicul genetician.

Testul din sânge a ieșit normal. Poate fi totuși un mozaicism?

Uneori, da: modificarea poate fi sub nivelul pe care îl vede testul sau se poate afla în alt țesut decât sângele. Dacă suspiciunea rămâne, medicul genetician poate recomanda repetarea testării sau analiza altui țesut.

Un rezultat în mozaic înseamnă o formă mai ușoară?

Poate fi mai ușoară, dar nu întotdeauna. În sindromul Turner, de exemplu, mozaicismul 45,X/46,XX dă, în general, un tablou mai ușor, dar severitatea variază mult. Procentul de celule găsit într-o singură probă nu prezice exact evoluția.

Când merită o consultație de genetică medicală?

O consultație de genetică medicală merită când ai un rezultat pe care scrie „mozaic” și nu ți l-a explicat nimeni, chiar dacă este pozitiv, când copilul are o variantă de novo și vă gândiți la o altă sarcină, când rezultatul testului prenatal neinvaziv (NIPT) sau al biopsiei de vilozități coriale nu se potrivește cu ecografia ori când un test a ieșit negativ, dar suspiciunea unei cauze genetice rămâne. Evaluarea genetică documentează istoricul medical personal și familial al pacientului, examinează clinic pacientul (la consultația față în față) și în urma ei, medicul genetician poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic. Tratamentul rămâne la medicul specialist care te urmărește. Consultațiile le fac medicii din echipa de genetică medicală Helixomic, fondată de dr. Anca Neacșu. Se fac online, din țară sau din străinătate, ori față în față, la Clinica Luna din București; pentru un copil, de obicei se recomandă consultația față în față.

Ai nevoie de o consultație genetică?

Programează o discuție cu dr. Anca Neacșu pentru a înțelege ce test genetic se potrivește nevoilor tale.