Pe scurt
Testul citește gena SERPINA1, cauza deficitului de alfa-1 antitripsină, o boală moștenită care poate afecta plămânii și ficatul. Este pentru persoanele la care dozarea din sânge a arătat un nivel scăzut de alfa-1 antitripsină, pentru cele cu emfizem sau cu o boală de ficat fără altă cauză și pentru rudele unei persoane cu deficit.
Ce analizează
Alfa-1 antitripsina este o proteină făcută în ficat, care apără plămânii de enzimele care le pot distruge țesutul. Când ambele copii ale genei SERPINA1 au variante care scad mult cantitatea de proteină, plămânii se deteriorează mai repede (emfizem), mai ales la fumători; uneori proteina modificată rămâne blocată în ficat și îl afectează, de la icterul prelungit al nou-născutului până la ciroza adultului. Conform GeneReviews, combinația PI*ZZ, cu două variante Z, se găsește la 95% dintre persoanele cu manifestări ale bolii. Conform declarației Societății Europene de Respirație (ERS) din 2017, primul pas este dozarea alfa-1 antitripsinei din sânge, iar deficitul se confirmă apoi prin identificarea variantelor care îl cauzează.
Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) porțiunile din ADN care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii, numiți împreună exom) și analizează din ele gena SERPINA1. Caută:
- schimbări ale unui singur nucleotid, adică ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme);
- mici fragmente de ADN în plus sau lipsă, de cel mult 20 de nucleotide (inserții și deleții mici);
- fragmente de ADN lipsă sau în plus, de la o parte dintr-un exon până la gena întreagă (deleții și duplicații, CNV).
Pentru cine este
- nivel scăzut de alfa-1 antitripsină la dozarea din sânge;
- emfizem sau bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) apărute devreme, înainte de 40 de ani, ori cu emfizem mai ales în părțile de jos ale plămânilor;
- copil sau adult cu o boală de ficat fără altă cauză găsită, inclusiv icter prelungit la nou-născut;
- bronșiectazii, o inflamație a vaselor de sânge (granulomatoză cu poliangeită) sau o inflamație a grăsimii de sub piele (paniculită necrozantă);
- frate, soră, părinte sau copil adult al unei persoane cu deficit de alfa-1 antitripsină.
Ce poate arăta rezultatul
- Două variante. Rezultatul confirmă deficitul și arată combinația de variante, care ajută medicul să estimeze cât de severă e lipsa proteinei. Pentru plămâni contează cel mai mult evitarea fumatului, activ și pasiv: conform ERS, renunțarea la fumat poate aduce ritmul de degradare a plămânilor aproape de cel al persoanelor cu deficit care nu au fumat. Pentru unele persoane cu formă severă și emfizem există un tratament specific, prin perfuzii cu alfa-1 antitripsină, pe care îl decide medicul pneumolog; ficatul se urmărește și el. Frații și surorile au, când ambii părinți sunt purtători, o șansă de 25% să aibă și ei deficitul și pot face testul țintit.
- O singură variantă. De obicei înseamnă statut de purtător. Conform GeneReviews, purtătorii cu combinația PI*MZ care nu fumează nu au, în general, un risc mult crescut de emfizem, dar fumatul le crește riscul de BPOC.
- Negativ. Nu s-a găsit o variantă care să explice un nivel scăzut. Dacă nivelul rămâne scăzut, la consultație discutăm pașii următori, de exemplu repetarea dozării sau secvențierea întregului genom (WGS).
- Variantă cu semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se clarifică, nu se folosește pentru decizii medicale; uneori o clarifică dozarea proteinei sau testarea altor rude, iar cu timpul poate fi reclasificată.
Ce nu poate detecta
- nivelul de alfa-1 antitripsină din sânge, care se măsoară prin dozare;
- cauzele negenetice ale bolii de plămân sau de ficat, de exemplu fumatul;
- modificările aflate adânc în porțiunile dintre exoni (introni) și cele din regiunile de la capetele genei care nu se traduc în proteină (regiuni netranslatate, UTR);
- uneori, variantele prezente doar în unele celule (mozaicism), cele din regiuni cu „copii” aproape identice în genom (pseudogene) și cele din porțiuni în care aceeași „literă” se repetă de multe ori sau predomină „literele” G și C: ele pot scăpa sau pot fi citite greșit;
- de regulă, dacă două variante se află pe aceeași copie a genei sau pe copii diferite (una de la mamă, una de la tată); testarea părinților poate clarifica acest lucru;
- delețiile și duplicațiile, când calitatea probei nu permite căutarea lor; raportul spune când nu au putut fi evaluate;
- de obicei, dacă și când va apărea boala de plămân sau de ficat: ea depinde mult de fumat și de alți factori.
Cum se face
Proba este de sânge sau de salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se poate folosi și o probă de sânge uscat pe un card sau ADN deja extras. Rezultatul este gata în aproximativ 25 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultația de genetică medicală dinainte de test costă 420 de lei, se plătește după consultație și se scade din prețul testului; consultația de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) a regiunilor codante ale genomului (exom), cu analiza țintită a genei SERPINA1
- Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții, de cel mult 20 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV), de la o parte de exon până la gene întregi, căutate prin compararea adâncimii de citire
- Gene (1)
- SERPINA1
- Probă: sânge periferic sau salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se pot folosi și picătură de sânge uscat sau ADN extras
- Durată: 25 de zile lucrătoare
Context clinic
- Conform ERS 2017, OMS recomandă testarea pentru deficitul de alfa-1 antitripsină a tuturor pacienților cu BPOC sau cu astm cu debut la vârsta adultă. Detecția țintită se adresează pacienților cu BPOC cu debut precoce (sub 40 de ani), emfizem panlobular bazal, istoric familial de BPOC sau de deficit, icter perinatal, ciroză, vasculită sau paniculită.
- Dozarea cantitativă a alfa-1 antitripsinei serice este primul test; deficitul se confirmă prin teste calitative (fenotipare sau genotipare) (ERS 2017). PI*ZZ este de departe cea mai frecventă formă severă.
- Terapia de augmentare intravenoasă cu alfa-1 antitripsină reduce progresia emfizemului evaluată prin densitometrie CT în deficitul sever; nu există dovezi de eficacitate la PI*SZ, PI*MZ sau la fumătorii activi (ERS 2017).
- Debutul bolii respiratorii la fumătorii cu deficit este caracteristic între 40 și 50 de ani; colestaza neonatală este cea mai frecventă manifestare hepatică, iar ciroza adultului poate apărea fără antecedente hepatice în copilărie (GeneReviews). Testarea fraților adulți ai persoanelor cu orice genotip anormal este recomandată (GeneReviews, după Sandhaus 2016).
Întrebări frecvente
Am un nivel scăzut de alfa-1 antitripsină. De ce mai am nevoie de testul genetic?
Pentru că nivelul arată că proteina e puțină, iar testul genetic arată de ce: ce variante ai și dacă sunt pe ambele copii ale genei. Combinația de variante ajută medicul pneumolog să estimeze cât de severă e lipsa proteinei și să decidă tratamentul, iar rudele pot face apoi testul țintit.
Rezultatul meu contează pentru copiii mei?
Da, pentru că fiecare copil primește una dintre cele două copii ale genei tale: dacă ai două variante, fiecare copil va fi cel puțin purtător, iar riscul ca el să aibă deficitul depinde și de celălalt părinte. Copiii adulți pot face testul țintit după consultația de genetică medicală.
Teste înrudite
Alte teste din aceeași subgrupă
Surse
- ERS: Miravitlles M și colab., European Respiratory Society statement: diagnosis and treatment of pulmonary disease in α1-antitrypsin deficiency, Eur Respir J 2017;50(5):1700610, https://doi.org/10.1183/13993003.00610-2017
- GeneReviews: Alpha-1 Antitrypsin Deficiency (Stoller JK, Hupertz V, Aboussouan LS, actualizat iunie 2023), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1519/
- Richards S et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, ACMG/AMP (Genet Med, 2015), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
