Pe scurt
Panelul analizează 9 gene asociate cu formele moștenite de proteinoză alveolară pulmonară, o boală în care sacii mici de aer ai plămânilor (alveolele) se umplu cu surfactant, substanța care în mod normal îi căptușește, iar respirația devine grea. Este pentru copiii și adulții cu proteinoză alveolară la care analiza de sânge pentru forma autoimună este negativă, mai ales când boala a apărut în copilărie sau la mai multe rude.
Ce analizează
Surfactantul se produce și se curăță continuu din alveole; celulele de apărare din plămâni (macrofagele) fac curățarea, cu ajutorul unei substanțe numite GM-CSF. Conform unei analize din 2022, forma autoimună, în care organismul face anticorpi împotriva GM-CSF, reprezintă aproximativ 90% dintre cazuri; ea nu este moștenită și se diagnostichează printr-o analiză de sânge. Formele moștenite sunt rare: forma ereditară, cauzată de variante în genele receptorului GM-CSF, care apare mai ales la copii, formele în care surfactantul se produce anormal de la naștere și unele forme care însoțesc alte boli, de exemplu deficitul GATA2, care afectează și sângele, și apărarea împotriva infecțiilor.
Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) porțiunile din ADN care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii, numiți împreună exom) și analizează din ele cele 9 gene ale panelului. Caută:
- schimbări ale unui singur nucleotid, adică ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme);
- mici fragmente de ADN în plus sau lipsă, de cel mult 20 de nucleotide (inserții și deleții mici);
- fragmente de ADN lipsă sau în plus, de la o parte dintr-un exon până la gene întregi (deleții și duplicații, CNV).
Pentru cine este
- proteinoză alveolară confirmată, cu analiza de sânge negativă pentru anticorpii anti-GM-CSF;
- copil cu proteinoză alveolară, cu lipsă de aer care se agravează treptat sau cu creștere încetinită;
- nou-născut cu insuficiență respiratorie severă, fără o cauză obișnuită;
- proteinoză alveolară cu infecții neobișnuite sau cu valori scăzute ale unor celule din sânge;
- familie în care mai multe persoane au avut proteinoză alveolară.
Conform ghidului Societății Europene de Respirație (ERS) din 2024, analiza anticorpilor anti-GM-CSF se recomandă oricărei persoane cu proteinoză alveolară suspectată sau confirmată. Medicul genetician verifică la consultație dacă lista de gene a panelului cuprinde genele formei suspectate.
Ce poate arăta rezultatul
- Pozitiv. S-a găsit o variantă care explică boala (patogenă sau probabil patogenă). Rezultatul identifică forma de proteinoză, iar de ea depind tratamentul și controalele, pe care le stabilește medicul pneumolog; în deficitul GATA2, de exemplu, se urmăresc și sângele, și infecțiile. Modul de transmitere depinde de genă: în forma cauzată de genele receptorului GM-CSF, ambii părinți sunt de obicei purtători, iar riscul este de 25% la fiecare sarcină; alte forme se transmit dominant sau apar pentru prima dată la persoana afectată (de novo). Pentru o boală care începe în copilărie, opțiunile pentru o sarcină viitoare includ testarea genetică în sarcină și testarea embrionilor (PGT), pe care familia le discută cu medicul genetician și cu medicul obstetrician sau cu medicul specialist în fertilitate.
- Negativ. În genele analizate nu s-a găsit o cauză, ceea ce nu exclude o formă moștenită. Dacă suspiciunea rămâne, un pas următor posibil, pe care îl discutăm la consultație, este secvențierea întregului genom (WGS).
- Variantă cu semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se clarifică, nu se folosește pentru decizii medicale; uneori o clarifică testarea părinților sau a altor rude, iar cu timpul poate fi reclasificată.
Ce nu poate detecta
- forma autoimună, cea mai frecventă, care se diagnostichează prin analiza de sânge pentru anticorpii anti-GM-CSF;
- formele secundare care nu țin de gene, de exemplu cele din unele boli ale sângelui sau după inhalarea unor pulberi;
- modificările aflate adânc în porțiunile dintre exoni (introni) și cele din regiunile de la capetele genei care nu se traduc în proteină (regiuni netranslatate, UTR);
- uneori, variantele prezente doar în unele celule (mozaicism), cele din gene cu „copii” aproape identice în genom (pseudogene) și cele din porțiuni în care aceeași „literă” se repetă de multe ori sau predomină „literele” G și C: ele pot scăpa sau pot fi citite greșit;
- de regulă, dacă două variante din aceeași genă se află pe aceeași copie a genei sau pe copii diferite (una de la mamă, una de la tată);
- delețiile și duplicațiile, când calitatea probei nu permite căutarea lor; raportul spune când nu au putut fi evaluate;
- variantele din genele care nu sunt în panel și cauzele genetice încă necunoscute.
Cum se face
Proba este de sânge sau de salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se poate folosi și o probă de sânge uscat pe un card sau ADN deja extras. Rezultatul este gata în aproximativ 25 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultația de genetică medicală dinainte de test costă 420 de lei, se plătește după consultație și se scade din prețul testului; consultația de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) a regiunilor codante ale genomului (exom), cu analiza țintită a genelor panelului
- Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții, de cel mult 20 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV), de la o parte de exon până la gene întregi, căutate prin compararea adâncimii de citire
- Gene (9): lista completă la cerere
- Probă: sânge periferic sau salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se pot folosi și picătură de sânge uscat sau ADN extras
- Durată: 25 de zile lucrătoare
Context clinic
- ERS 2024: testarea anticorpilor anti-GM-CSF este recomandată pentru toți pacienții cu sindrom PAP suspectat sau confirmat (recomandare puternică); diagnosticul unei boli anume care cauzează PAP cere testarea anticorpilor și/sau analiza genetică. Clasificarea: PAP ereditară prin variante în receptorul GM-CSF (CSF2RA, CSF2RB) sau în STAT5B; PAP secundară, inclusiv în deficitul GATA2; variante în MARS1; boala congenitală a surfactantului (SFTPB, SFTPC, ABCA3, NKX2-1).
- Forma autoimună reprezintă aproximativ 90% (McCarthy 2022) sau peste 90% (Trapnell 2019) din cazuri.
- Transmitere: CSF2RA și CSF2RB, autozomal recesiv, mai ales la copii; MARS1, autozomal recesiv; GATA2, autozomal dominant, frecvent de novo (Borie 2024).
- Lavajul pulmonar total bilateral este recomandat în PAP autoimună cu afectarea schimburilor gazoase și cu simptome sau afectare funcțională; pentru celelalte tipuri, ERS 2024 nu face nicio recomandare, din lipsă de date. În forma CSF2RA, lavajul pulmonar total a fost folosit cu succes la copii (Suzuki 2010).
Întrebări frecvente
Analiza de anticorpi a ieșit negativă. Ce urmează?
Când anticorpii anti-GM-CSF lipsesc, medicul pneumolog caută o formă secundară sau una moștenită; testul genetic este unul dintre pași, împreună cu analizele sângelui și istoricul expunerilor. Medicul genetician analizează istoricul personal și familial și îți spune dacă un test genetic are sens și care.
Boala se poate transmite copiilor?
Depinde de formă: forma autoimună, cea mai frecventă, nu se moștenește, iar în formele moștenite riscul depinde de genă și de modul de transmitere. După rezultat, medicul genetician îți explică riscul concret pentru familia ta.
Teste înrudite
Alte teste din aceeași subgrupă
Surse
- ERS: McCarthy C și colab., European Respiratory Society guidelines for the diagnosis and management of pulmonary alveolar proteinosis, Eur Respir J 2024;64(5):2400725, https://doi.org/10.1183/13993003.00725-2024
- McCarthy C, Carey BC, Trapnell BC: Autoimmune Pulmonary Alveolar Proteinosis, Am J Respir Crit Care Med 2022;205(9):1016-1035, https://doi.org/10.1164/rccm.202112-2742SO
- Trapnell BC și colab.: Pulmonary alveolar proteinosis, Nat Rev Dis Primers 2019;5(1):16, https://doi.org/10.1038/s41572-019-0066-3
- Borie R și colab.: Rare genetic interstitial lung diseases: a pictorial essay, Eur Respir Rev 2024;33(174):240101, https://doi.org/10.1183/16000617.0101-2024
- Suzuki T și colab.: Hereditary Pulmonary Alveolar Proteinosis: Pathogenesis, Presentation, Diagnosis, and Therapy, Am J Respir Crit Care Med 2010;182(10):1292-1304, https://doi.org/10.1164/rccm.201002-0271OC
- Richards S et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, ACMG/AMP (Genet Med, 2015), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
