Pe scurt
Panelul analizează 22 de gene asociate cu bolile pulmonare interstițiale ale sugarului și copilului, boli rare în care este afectat țesutul plămânului din jurul sacilor mici de aer (alveolele), iar oxigenul trece greu în sânge. Este pentru nou-născuții, sugarii și copiii cu respirație rapidă și nevoie de oxigen, fără o cauză obișnuită, și pentru familiile în care mai multe persoane au avut o astfel de boală.
Ce analizează
La copiii mici, o parte dintre aceste boli sunt moștenite. Cele mai cunoscute sunt tulburările surfactantului, substanța care căptușește alveolele și le împiedică să se închidă la expirație; tulburările variază de la o boală severă, cu insuficiență respiratorie imediat după naștere, până la o boală cronică ce apare în copilărie sau chiar la adult. Alte cauze genetice țin de dezvoltarea plămânului și a vaselor lui, de exemplu displazia capilară alveolară, sau de sindromul creier-plămân-tiroidă, care asociază boala pulmonară cu o tiroidă care funcționează prea slab de la naștere (hipotiroidism congenital) și cu tonus muscular scăzut.
Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) porțiunile din ADN care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii, numiți împreună exom) și analizează din ele cele 22 de gene ale panelului. Caută:
- schimbări ale unui singur nucleotid, adică ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme);
- mici fragmente de ADN în plus sau lipsă, de cel mult 20 de nucleotide (inserții și deleții mici);
- fragmente de ADN lipsă sau în plus, de la o parte dintr-un exon până la gene întregi (deleții și duplicații, CNV).
Pentru cine este
- nou-născut cu insuficiență respiratorie severă, fără o cauză obișnuită, de exemplu o infecție sau nașterea prematură;
- sugar sau copil cu respirație rapidă, nevoie de oxigen și modificări difuze pe tomografia plămânilor, care persistă;
- boală pulmonară a nou-născutului împreună cu hipotiroidism congenital și tonus muscular scăzut;
- nou-născut cu insuficiență respiratorie și tensiune mare în arterele plămânilor (hipertensiune pulmonară) care nu răspunde la tratament;
- familie cu boală pulmonară interstițială la copii sau la adulți.
Conform ghidului Societății Americane de Toracologie (ATS) din 2013, la un nou-născut cu boală severă sau rapid progresivă ori cu antecedente familiale se recomandă testarea genetică pentru tulburările surfactantului. Medicul genetician verifică la consultație dacă lista de gene a panelului cuprinde genele formei suspectate.
Ce poate arăta rezultatul
- Pozitiv. S-a găsit o variantă care explică boala (patogenă sau probabil patogenă). Rezultatul identifică forma bolii, ajută la estimarea evoluției, care diferă mult de la o formă la alta, și la planificarea tratamentului și a urmăririi; uneori face inutilă o biopsie a plămânului. Tratamentul de susținere, de exemplu oxigenul și nutriția, începe fără să aștepte rezultatul.
- Negativ. În genele analizate nu s-a găsit o cauză, ceea ce nu exclude o cauză genetică. Unele cauze sunt deleții din afara genelor, pe care panelul nu le vede. Dacă suspiciunea rămâne, un pas următor posibil, pe care îl discutăm la consultație, este secvențierea întregului genom (WGS), care poate vedea și astfel de deleții.
- Variantă cu semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se clarifică, nu se folosește pentru decizii medicale; uneori o clarifică testarea părinților, iar cu timpul poate fi reclasificată.
Ce nu poate detecta
- delețiile aflate în afara genelor, în zonele care le reglează activitatea: conform unei analize din 2026, în displazia capilară alveolară s-au găsit deleții ale regiunilor de reglare din fața genei FOXF1;
- cauzele care nu sunt genetice, de exemplu infecțiile sau aspirația repetată de lichide în plămâni;
- modificările aflate adânc în porțiunile dintre exoni (introni) și cele din regiunile de la capetele genei care nu se traduc în proteină (regiuni netranslatate, UTR);
- uneori, variantele prezente doar în unele celule (mozaicism), cele din gene cu „copii” aproape identice în genom (pseudogene) și cele din porțiuni în care aceeași „literă” se repetă de multe ori sau predomină „literele” G și C: ele pot scăpa sau pot fi citite greșit;
- de regulă, dacă două variante din aceeași genă se află pe aceeași copie a genei sau pe copii diferite (una de la mamă, una de la tată); testarea părinților poate clarifica acest lucru;
- delețiile și duplicațiile, când calitatea probei nu permite căutarea lor; raportul spune când nu au putut fi evaluate;
- variantele din genele care nu sunt în panel și cauzele genetice încă necunoscute.
Cum se face
Proba este de sânge sau de salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se poate folosi și o probă de sânge uscat pe un card sau ADN deja extras. Rezultatul este gata în aproximativ 25 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultația de genetică medicală dinainte de test costă 420 de lei, se plătește după consultație și se scade din prețul testului; consultația de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) a regiunilor codante ale genomului (exom), cu analiza țintită a genelor panelului
- Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții, de cel mult 20 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV), de la o parte de exon până la gene întregi, căutate prin compararea adâncimii de citire
- Gene (22): lista completă la cerere
- Probă: sânge periferic sau salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se pot folosi și picătură de sânge uscat sau ADN extras
- Durată: 25 de zile lucrătoare
Context clinic
- ATS 2013 (recomandări puternice): la nou-născuții cu sindrom chILD și boală severă, rapid progresivă sau istoric familial de boală pulmonară interstițială, testarea pentru SFTPB, SFTPC și ABCA3; la sindrom chILD cu hipotiroidism congenital și hipotonie, testarea NKX2-1. Recomandare slabă: testarea FOXF1 (deleții sau variante) la insuficiență respiratorie cu hipertensiune pulmonară refractară. Testarea genetică a evitat biopsia la unii pacienți, dar mulți au în continuare nevoie de ea.
- Transmitere: deficitul SP-B și deficitul ABCA3, autozomal recesive (variantele bialelice cu pierdere completă de funcție cauzează deficit sever de surfactant și sindrom de detresă respiratorie neonatală); SFTPC și NKX2-1, autozomal dominante sau de novo.
- Displazia capilară alveolară cu malalinierea venelor pulmonare: variante punctiforme sau deleții genomice care implică FOXF1 (16q24.1) la majoritatea pacienților; intervalul amplificator specific plămânului se află la aproximativ 270 kb în amonte. Majoritatea variantelor apar de novo pe alela maternă, cu risc de recurență de 1–5%; delețiile regiunilor necodante justifică o testare largă, care include CNV, de exemplu genomul. TBX4 și FGF10 cauzează displazie acinară și alveolară congenitală, cu fenotip variabil.
- NKX2-1: sindromul creier-plămân-tiroidă; până la 49% dintre persoanele afectate au manifestări pulmonare.
Întrebări frecvente
Copilul are nevoie de oxigen de la naștere. Testul poate înlocui biopsia plămânului?
Uneori: conform ghidului ATS, testarea genetică a făcut biopsia inutilă la unii copii, dar mulți au în continuare nevoie de ea. Medicul pneumolog pediatru și medicul genetician stabilesc împreună ordinea investigațiilor.
Boala poate apărea și la un alt copil al nostru?
Depinde de cauză: în formele recesive, ambii părinți sunt purtători, iar riscul este de 25% la fiecare sarcină; în formele apărute pentru prima dată la copil (de novo), riscul este de obicei mic. Pentru că boala începe în copilărie, opțiunile pentru o sarcină viitoare includ testarea genetică în sarcină și testarea embrionilor (PGT), pe care le discutați cu medicul genetician și cu medicul obstetrician sau cu medicul specialist în fertilitate.
Teste înrudite
Alte teste din aceeași subgrupă
Surse
- ATS: Kurland G și colab., An Official American Thoracic Society Clinical Practice Guideline: Classification, Evaluation, and Management of Childhood Interstitial Lung Disease in Infancy, Am J Respir Crit Care Med 2013;188(3):376-394, https://doi.org/10.1164/rccm.201305-0923ST
- Nogee LM: Genetic causes of surfactant protein abnormalities, Curr Opin Pediatr 2019;31(3):330-339, https://doi.org/10.1097/MOP.0000000000000751
- Wambach JA, Cole FS, Nogee LM: Evaluation and Management of Genetic Respiratory Disorders Presenting as Hypoxemic Respiratory Failure in the Newborn Infant, Clin Perinatol 2026;53(2):381-401, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13353067/
- Vincent M și colab.: Clinical, Histopathological, and Molecular Diagnostics in Lethal Lung Developmental Disorders, Am J Respir Crit Care Med 2019;200(9):1093-1101, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6888654/
- GeneReviews: NKX2-1-Related Disorders (Patel NJ, Jankovic J, actualizat iunie 2023), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK185066/
- Richards S et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, ACMG/AMP (Genet Med, 2015), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
