Pe scurt
Panelul analizează 11 gene asociate cu bolile pulmonare chistice moștenite, în care în plămâni apar mici pungi de aer (chisturi) care se pot sparge, iar aerul ajunge între plămân și peretele toracelui (pneumotorax). Este pentru adulții cu chisturi multiple în plămâni sau cu pneumotorax repetat ori în familie, mai ales când au și alte semne, de exemplu mici umflături pe pielea feței sau tumori ale rinichilor.
Ce analizează
Cea mai cunoscută boală pulmonară chistică moștenită este sindromul Birt-Hogg-Dubé, cauzat de variante în gena FLCN. Conform GeneReviews, chisturile pulmonare apar la 70–85% dintre persoanele cu sindromul, iar pneumotoraxul, adesea primul semn, apare în medie la 30 de ani la femei și la 38 de ani la bărbați. Sindromul poate cauza și mici formațiuni tumorale benigne ale pielii, pe față și pe gât (fibrofoliculoame), și tumori ale rinichilor. O altă boală cu chisturi pulmonare, limfangioleiomiomatoza (LAM), apare mai ales la femei, fie singură, în forma sporadică, care nu se moștenește, fie în scleroza tuberoasă, o boală moștenită care afectează și pielea, creierul și rinichii.
Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) porțiunile din ADN care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii, numiți împreună exom) și analizează din ele cele 11 gene ale panelului. Caută:
- schimbări ale unui singur nucleotid, adică ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme);
- mici fragmente de ADN în plus sau lipsă, de cel mult 20 de nucleotide (inserții și deleții mici);
- fragmente de ADN lipsă sau în plus, de la o parte dintr-un exon până la gene întregi (deleții și duplicații, CNV).
Pentru cine este
- chisturi multiple în ambii plămâni, văzute la tomografie, fără o cauză cunoscută;
- pneumotorax repetat sau pneumotorax la mai multe rude;
- mici umflături ale pielii pe față, pe nas sau pe gât, împreună cu chisturi pulmonare sau cu pneumotorax;
- tumori ale rinichilor la tine sau în familie, mai ales multiple sau la ambii rinichi, împreună cu chisturi pulmonare;
- femeie cu chisturi pulmonare și semne de scleroză tuberoasă.
Conform ghidului Societății Europene de Respirație (ERS) din 2010, analiza genetică de rutină nu este recomandată în forma sporadică de LAM, fără alte semne de scleroză tuberoasă. Medicul genetician verifică la consultație dacă lista de gene a panelului cuprinde genele formei suspectate.
Ce poate arăta rezultatul
- Pozitiv. S-a găsit o variantă care explică chisturile (patogenă sau probabil patogenă). Diagnosticul schimbă urmărirea. În sindromul Birt-Hogg-Dubé, conform ghidului rețelei europene ERN GENTURIS din 2024, riscul de pneumotorax de-a lungul vieții este de 24–48%, iar cel de cancer de rinichi, de 15–30%, așa că ghidul recomandă controlul rinichilor toată viața, de preferat prin rezonanță magnetică, de la 20 de ani, la 1–2 ani; medicul curant stabilește intervalele. Sindromul se transmite dominant: fiecare copil al unei persoane cu varianta are o șansă de 50% să o moștenească, iar rudele adulte pot face testul țintit pentru ea.
- Negativ. În genele analizate nu s-a găsit o cauză, ceea ce nu exclude o cauză genetică. Dacă suspiciunea rămâne, un pas următor posibil, pe care îl discutăm la consultație, este secvențierea întregului genom (WGS).
- Variantă cu semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se clarifică, nu se folosește pentru decizii medicale; uneori o clarifică testarea altor rude, iar cu timpul poate fi reclasificată.
Ce nu poate detecta
- forma sporadică de LAM, în care modificările genetice există doar în celulele leziunilor din plămân, nu și în sânge (variante somatice);
- cauzele negenetice ale chisturilor pulmonare și ale pneumotoraxului;
- modificările aflate adânc în porțiunile dintre exoni (introni) și cele din regiunile de la capetele genei care nu se traduc în proteină (regiuni netranslatate, UTR);
- uneori, variantele prezente doar în unele celule (mozaicism), cele din gene cu „copii” aproape identice în genom (pseudogene) și cele din porțiuni în care aceeași „literă” se repetă de multe ori sau predomină „literele” G și C: ele pot scăpa sau pot fi citite greșit;
- de regulă, dacă două variante din aceeași genă se află pe aceeași copie a genei sau pe copii diferite (una de la mamă, una de la tată);
- delețiile și duplicațiile, când calitatea probei nu permite căutarea lor; raportul spune când nu au putut fi evaluate;
- variantele din genele care nu sunt în panel și cauzele genetice încă necunoscute;
- de obicei, dacă și când vor apărea pneumotoraxul sau tumorile: aceeași variantă se poate manifesta diferit în aceeași familie.
Cum se face
Proba este de sânge sau de salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se poate folosi și o probă de sânge uscat pe un card sau ADN deja extras. Rezultatul este gata în aproximativ 25 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultația de genetică medicală dinainte de test costă 420 de lei, se plătește după consultație și se scade din prețul testului; consultația de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) a regiunilor codante ale genomului (exom), cu analiza țintită a genelor panelului
- Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții, de cel mult 20 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV), de la o parte de exon până la gene întregi, căutate prin compararea adâncimii de citire
- Gene (11): lista completă la cerere
- Probă: sânge periferic sau salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se pot folosi și picătură de sânge uscat sau ADN extras
- Durată: 25 de zile lucrătoare
Context clinic
- Sindromul Birt-Hogg-Dubé: chisturi pulmonare la 70–85%, pneumotorax spontan recurent la 24–48%, carcinom renal la 15–30% (risc de-a lungul vieții); prevalența tumorilor renale la purtătorii unei variante FLCN, între 19% și 35%. Incidența pneumotoraxului este de 32 de ori mai mare decât în populația generală; testarea FLCN se recomandă la suspiciunea de Birt-Hogg-Dubé, pentru confirmare și pentru screeningul familiei.
- Supravegherea pentru carcinomul renal (ERN GENTURIS 2024): de la 20 de ani, la 1–2 ani, toată viața, de preferat prin RMN; ecografia doar când RMN nu este disponibil. După 2–3 RMN consecutive normale, fără istoric familial de tumori renale, la 2 ani.
- LAM: forma sporadică afectează aproximativ 1 din 400.000 de femei adulte; în scleroza tuberoasă, LAM apare la 30–40% dintre femeile adulte. Ghidul ERS din 2010 recomandă screeningul LAM la femeile cu scleroză tuberoasă prin CT toracic de înaltă rezoluție la 18 ani și, dacă e negativ, din nou la 30–40 de ani; analiza genetică de rutină în LAM sporadică nu aduce beneficii. În LAM sporadică, variantele TSC există doar în leziunile neoplazice.
- Diagnostic diferențial negenetic al bolii chistice difuze: histiocitoza cu celule Langerhans, pneumonia interstițială limfocitară, amiloidoza. Pentru o suspiciune largă de fibroză sau pneumotorax familial există și panelul de 65 de gene (HT-0627); pentru scleroza tuberoasă, HT-0484.
Întrebări frecvente
Am avut un pneumotorax. Ar trebui să fac testul?
Un singur pneumotorax, fără alte semne, are de obicei alte cauze. Testul are sens mai ales când pneumotoraxul se repetă sau apare la mai multe rude, când tomografia arată chisturi multiple ori când ai mici umflături pe pielea feței sau tumori de rinichi în familie; decizia se ia la consultație.
Copiii mei trebuie testați?
Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), un copil fără simptome poate fi testat când prevenția sau tratamentul pot începe în copilărie; altfel, testarea pentru o boală care apare la vârsta adultă și cea a statutului de purtător se amână, de regulă, până când copilul poate decide singur. În sindromul Birt-Hogg-Dubé, controlul rinichilor începe la 20 de ani, iar copiii adulți pot face testul țintit după consultația de genetică medicală.
Teste înrudite
Alte teste din aceeași subgrupă
Surse
- GeneReviews: Birt-Hogg-Dubé Syndrome (Sattler EC, Steinlein OK, actualizat decembrie 2024), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1522/
- ERN GENTURIS: Geilswijk M și colab., ERN GENTURIS clinical practice guidelines for the diagnosis, surveillance and management of people with Birt-Hogg-Dubé syndrome, Eur J Hum Genet 2024;32(12):1542-1550, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11607457/
- Gupta N și colab.: Diffuse Cystic Lung Disease. Part I, Am J Respir Crit Care Med 2015;191(12):1354-1366, https://doi.org/10.1164/rccm.201411-2094CI
- Gupta N și colab.: Diffuse Cystic Lung Disease. Part II, Am J Respir Crit Care Med 2015;192(1):17-29, https://doi.org/10.1164/rccm.201411-2096CI
- ERS: Johnson SR și colab., European Respiratory Society guidelines for the diagnosis and management of lymphangioleiomyomatosis, Eur Respir J 2010;35(1):14-26, https://doi.org/10.1183/09031936.00076209
- GeneReviews: Tuberous Sclerosis Complex (Northrup H, Koenig MK, Pearson DA, Au KS, actualizat august 2024), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1220/
- Richards S et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, ACMG/AMP (Genet Med, 2015), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
- ESHG. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics (Eur J Hum Genet, 2009), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
