Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie‑uri pentru funcționarea site‑ului și, cu acordul tău, pentru statistici și reclame. Detalii

Helixomic

Cariotipul: ce arată, când se face la cuplu și ce nu poate vedea

Publicat
Actualizat
Actualizat la
Timp de citire
13 min de citit

Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

O tehniciană de laborator privește la microscop, lângă un stativ cu lame de sticlă

Poate vi s-a recomandat „cariotipul de cuplu” sau aveți deja un rezultat cu o formulă ca 46,XX și vreți să știți ce înseamnă.

Pe scurt: ce este cariotipul de cuplu

Cariotipul este analiza la microscop a tuturor cromozomilor din celule de sânge. Arată cromozomii în plus sau lipsă și schimbările mari de structură, inclusiv rearanjamentele echilibrate (fragmente care și-au schimbat locul sau orientarea, fără material genetic lipsă sau în plus), dar nu vede porțiunile prea mici pentru microscop și nici variantele din gene. Pentru că un rearanjament echilibrat poate fi la oricare dintre voi, cariotipul de cuplu înseamnă câte un cariotip pentru fiecare partener.

După pierderi de sarcină repetate, ghidul european (ESHRE) prevede cariotipul după o evaluare individuală a riscului, iar cel american (ASRM) îl recomandă și când sarcinile pierdute nu au fost analizate. Se recomandă și bărbaților fără spermatozoizi în ejaculat, când cauza nu e cunoscută, sau cu sub 10 milioane pe mililitru, și femeilor cu insuficiență ovariană prematură care nu e cauzată de un tratament. După pierderi repetate, rezultatul este normal la cele mai multe cupluri. Dacă unul dintre voi are un rearanjament echilibrat, riscul unei noi pierderi e mai mare, dar șansele cumulate de a avea un copil, în mai multe sarcini, rămân bune, iar rezultatul contează pentru sarcinile viitoare și pentru rude. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre infertilitate și pierderi de sarcină repetate.

Ce este cariotipul

Cum se face analiza: cromozomii colorați în benzi (benzi G)

Cromozomii se văd distinct doar în celulele care se divid, de aceea celulele din probă cresc pentru scurt timp în laborator. Apoi cromozomii sunt colorați în benzi și analizați unul câte unul, în mai multe celule. Metoda se numește cariotip cu benzi G.

Conform consensului publicat în 2010 de Consorțiul Internațional pentru Standardizarea Microarray-ului Citogenomic (ISCA), cariotipul cu benzi G poate vedea uneori dezechilibre de doar 3 milioane de perechi de nucleotide (3 Mb), dar le poate scăpa adesea pe cele de 5–10 milioane (5–10 Mb), în funcție de regiunea cromozomului și de condițiile analizei.

La cuplu, cariotipul din sânge este cel constituțional: arată cromozomii cu care persoana s-a născut, cei care contează și pentru rude. Cariotipul din măduva osoasă caută, în schimb, modificări apărute doar în celulele unei boli.

Din ce probă: sânge, țesut sau, în sarcină, lichid amniotic

Proba pentru cariotipul de cuplu este sângele periferic, recoltat pe heparină de litiu. O modificare prezentă doar într-un anumit țesut poate lipsi din proba de sânge. Când medicul genetician suspectează așa ceva, poate recomanda o analiză pe alt țesut, de exemplu cariotipul din culturi de fibroblaste (celule ale țesutului conjunctiv).

În sarcină, cariotipul se poate face pe o probă obținută prin biopsie de vilozități coriale (țesut din placentă) sau prin amniocenteză (lichid amniotic, în care se găsesc celule de proveniență fetală), ca parte a testării genetice de diagnostic. Poți citi mai multe detalii în articolul NIPT sau amniocenteză?

Cum se citește formula: 46,XX, 46,XY sau 47,XXY

La o femeie, formula obișnuită este 46,XX, iar la un bărbat, 46,XY. În sindromul Klinefelter, ea devine 47,XXY: cromozomul X în plus ridică numărul de cromozomi la 47. Două formule despărțite de o bară arată un mozaic, adică două linii de celule: 45,X/46,XX înseamnă că unele celule au un singur cromozom X, iar altele au doi.

Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic. Medicul genetician vă explică formula la consultația de interpretare.

Ce poate și ce nu poate arăta cariotipul

Cromozomi în plus sau lipsă

O boală cromozomială poate fi de număr, când un cromozom întreg e în plus sau lipsește dintr-o pereche, ori de structură, când o porțiune de cromozom lipsește, e în plus sau e rearanjată. Sindromul Down (trisomia 21) înseamnă trei copii ale cromozomului 21, iar în sindromul Turner al doilea cromozom X lipsește complet sau parțial.

Translocații și inversiuni, echilibrate sau neechilibrate

Într-o translocație, un fragment de cromozom și-a schimbat locul; într-o inversiune, și-a schimbat orientarea. Când nu lipsește și nu e în plus material genetic, rearanjamentul este echilibrat.

Persoana cu un rearanjament echilibrat este, de obicei, sănătoasă, dar poate avea pierderi de sarcină sau un copil cu o formă neechilibrată, cu material genetic lipsă sau în plus.

Mozaicismul, în anumite limite

Uneori, o modificare a cromozomilor există doar într-o parte dintre celule: acesta este mozaicismul. Cariotipul poate arăta mozaicismul, iar numărul de celule analizate contează. De obicei, cariotipul nu vede însă o modificare prezentă doar într-o mică parte dintre celule (mozaicism de nivel scăzut) sau în celule care nu se divid în cultură.

Ce nu vede: porțiunile prea mici și variantele din gene

Cariotipul nu poate arăta porțiunile lipsă sau în plus prea mici pentru microscop (microdeleții și microduplicații). Un exemplu este deleția 22q11.2: cariotipul convențional nu o vede, pentru că e prea mică, cu excepția rarelor cazuri cu o translocație. Poți citi mai multe detalii în articolul despre sindromul DiGeorge.

Cariotipul nu vede nici variantele din gene și modificările de metilare. De aceea, un rezultat fără modificări nu exclude o boală genetică sau o predispoziție la ea: fiecare test analizează doar unele cauze genetice cunoscute.

Cariotip, microarray sau secvențiere: ce vede fiecare

  • Cariotipul: numărul cromozomilor și schimbările mari de structură, inclusiv rearanjamentele echilibrate.
  • Microarray-ul cromozomial (CMA), numit și cariotip molecular: porțiuni lipsă sau în plus mult mai mici, dar nu și rearanjamentele echilibrate.
  • Secvențierea, de la un panel de gene la exom și genom: variantele din gene.

Nici panelul din testul genetic pentru infertilitate nu raportează rearanjamentele echilibrate, pe care le arată cariotipul. Iar screeningul genetic de purtător e alt test: caută variante în gene și nu analizează cromozomii.

Abonează-te pentru a beneficia de expertiza dr. Anca Neacșu direct în inboxul tău.

Îți vom trimite săptămânal informații despre sănătate și longevitate susținute de cercetări medicale de încredere și verificate de dr. Anca Neacșu.

Când se face cariotipul de cuplu

Decizia se ia individual, la consultație.

După pierderi de sarcină repetate

Societatea Americană de Medicină Reproductivă (ASRM) recomandă să li se ofere părinților testarea pentru rearanjamente echilibrate când nu există o analiză a cromozomilor sarcinilor pierdute sau când analiza a găsit un rearanjament neechilibrat.

Conform Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE), cariotipul părinților se poate face după o evaluare individuală a riscului. Poate fi recomandat, de exemplu, după nașterea unui copil cu malformații, când în familie există anomalii cromozomiale neechilibrate sau când în țesutul unei sarcini pierdute s-a găsit o translocație. Când femeia are peste 39 de ani, au fost mai puțin de trei pierderi și nu există istoric în familie, șansa ca unul dintre parteneri să poarte o translocație e foarte mică.

La infertilitatea masculină

Conform ghidului australian pentru infertilitatea masculină, cariotipul se oferă bărbaților cu azoospermie (fără spermatozoizi în ejaculat) fără o cauză cunoscută și celor cu mai puțin de 10 milioane de spermatozoizi pe mililitru. Cariotipul nu se face de rutină în azoospermia obstructivă, pentru că producția de spermatozoizi ar trebui să fie normală.

Conform Academiei Europene de Andrologie (EAA), sindromul Klinefelter, cea mai frecventă boală cromozomială la bărbați, apare la 10–15% dintre bărbații cu azoospermie neobstructivă. Microdelețiile cromozomului Y, prea mici pentru microscop, se caută printr-o analiză separată. Poți citi mai multe detalii în articolul despre azoospermie.

La insuficiența ovariană prematură

Insuficiența ovariană prematură înseamnă pierderea activității ovarelor înainte de 40 de ani. Conform ghidului ESHRE din 2024, analiza cromozomilor se recomandă tuturor femeilor cu insuficiență ovariană prematură care nu e cauzată de un tratament.

Același ghid recomandă și testul pentru premutația genei FMR1, gena sindromului X fragil, ca test separat: panelurile de gene și secvențierea de nouă generație (NGS) nu sunt utile pentru a detecta premutația. Poți citi mai multe detalii în articolul despre sindromul X fragil.

Înainte de FIV și după eșecuri repetate de implantare

Înainte de fertilizarea in vitro (FIV), întrebarea este dacă există unul dintre motivele de mai sus. Pentru cuplurile care nu reușesc să obțină o sarcină și la care nu s-a găsit o cauză (infertilitate neexplicată), ghidul ESHRE din 2023 nu recomandă, în prezent, teste genetice. Recomandarea nu privește pierderile de sarcină repetate.

După eșecuri repetate de implantare, recomandările ESHRE din 2023 spun că, deși anomaliile cromozomiale ale părinților sunt rare, cariotipul ambilor parteneri poate fi luat în considerare. Dacă se găsește o anomalie, se recomandă consiliere genetică și, unde e cazul, testarea genetică a embrionilor (PGT). Tratamentul de fertilitate rămâne la medicul specialist în fertilitate.

Când în familie există un rearanjament cunoscut

Un rearanjament cromozomial găsit la o rudă este una dintre situațiile în care cariotipul rămâne testul potrivit: ceilalți membri ai familiei pot afla astfel dacă îl poartă și ei. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testarea genetică în cascadă.

Ce înseamnă rezultatul pentru cuplu

Rezultatul este normal

Un rezultat normal înseamnă că, în celulele analizate, cromozomii au număr și structură obișnuite. După pierderi de sarcină repetate, este rezultatul celor mai multe cupluri. Conform Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE), cariotipul unuia dintre părinți a fost anormal la aproximativ 1,9% dintre cuplurile trimise la testare după pierderi repetate, într-un studiu mare. Când se găsește totuși un rearanjament, el schimbă opțiunile pentru o sarcină viitoare și privește și rudele. Un rezultat normal nu exclude însă modificările prea mici pentru microscop, variantele din gene sau o cauză care nu ține de genetică. Discutați planul de mai departe cu medicul ginecolog sau cu medicul specialist în fertilitate.

Unul dintre voi are un rearanjament echilibrat

Riscul unei noi pierderi de sarcină e mai mare, dar, conform ESHRE, șansele cumulate de a avea un copil rămân bune, la fel și șansele unui copil sănătos. Cariotipul nu poate spune dinainte dacă o sarcină următoare va primi forma neechilibrată. Riscul depinde de cromozomii implicați, de tipul și mărimea rearanjamentului și de părintele care îl poartă, mama sau tatăl. Ghidul ESHRE recomandă consiliere genetică tuturor cuplurilor cu un cariotip anormal, al sarcinii sau al unuia dintre părinți.

Discutați opțiunile pentru o sarcină viitoare la consultație și, pentru fertilizarea in vitro, cu medicul de fertilitate:

  • o sarcină obținută natural, cu sau fără un test genetic de diagnostic în timpul sarcinii, prin biopsie de vilozități coriale sau amniocenteză;
  • testarea genetică a embrionilor înainte de transfer (PGT-SR), prin fertilizare in vitro;
  • donarea de gameți.

Testarea embrionilor verifică dacă un embrion a primit forma neechilibrată a rearanjamentului. Conform ESHRE, ea poate reduce pierderile de sarcină, dar nu crește rata nașterilor și nici nu scurtează timpul până la sarcină. Alegerea dintre aceste opțiuni vă aparține, după consiliere. La consultație se discută riscul transmiterii și testele prenatale potrivite.

O modificare a cromozomilor sexuali

Cariotipul poate arăta și un cromozom sexual în plus sau lipsă, de exemplu un sindrom Klinefelter la bărbat sau un sindrom Turner în mozaic la femeie. Poți citi mai multe detalii în articolul despre sindromul Turner.

Din practica dr. Anca Neacșu:

Văd uneori femei venite pentru infertilitate sau pentru insuficiență ovariană prematură, fără alte semne, la care cariotipul arată un sindrom Turner în mozaic: al doilea cromozom X lipsește doar dintr-o parte dintre celule. Când găsesc un sindrom Turner la o femeie adultă, o trimit la evaluare ginecologică pentru fertilitate, la endocrinolog și la cardiolog, pentru o posibilă malformație a inimii și pentru urmărirea atentă a aortei în timpul sarcinii.

Ce înseamnă pentru rude

Un rearanjament cu care persoana s-a născut contează și pentru rude: unele boli cromozomiale pot fi moștenite de la un părinte neafectat sau mai ușor afectat, iar rezultatul ajută la consilierea genetică a rudelor aflate la risc. La un copil, testarea statutului de purtător se amână, de regulă, până când poate decide singur, conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG).

Cariotipul la copil

Suspiciunea unui sindrom cromozomial: Down, Turner, Klinefelter

După naștere, pentru sindroamele cu un cromozom în plus sau în minus (Down, Turner, Klinefelter), testul de bază este cariotipul din sânge periferic. Consensul internațional din 2010 a pus microarray-ul în locul cariotipului ca prim test la persoanele cu întârziere în dezvoltare, dizabilitate intelectuală, tulburare din spectrul autist sau malformații congenitale multiple, dar a păstrat cariotipul pentru sindroamele cromozomiale evidente, ca sindromul Down.

Cariotipul arată și forma: deosebește o trisomie liberă de una legată de o translocație. Când trisomia e legată de o translocație, părinții și alte rude pot face apoi cariotipul. Poți citi mai multe detalii în articolul despre sindroamele genetice.

Întârzierea în dezvoltare: de obicei, alte teste vin întâi

Conform Academiei Americane de Pediatrie (AAP), pentru întârzierea globală în dezvoltare sau dizabilitatea intelectuală primul test recomandat, în majoritatea situațiilor, este exomul sau genomul, împreună cu microarray-ul, iar genomul este de preferat. Cariotipul apare abia în al treilea nivel al evaluării, pentru rearanjamentele echilibrate.

Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație. Poate fi un test țintit, cariotipul molecular sau genomul. Când copilul nu are semne specifice unui anumit sindrom sau unei anumite categorii de afecțiuni, medicul recomandă de obicei direct secvențierea întregului genom (WGS), pentru o șansă mai mare de diagnostic din prima. Terapiile și intervenția timpurie încep cu sau fără un diagnostic genetic, iar căutarea cauzei merge în paralel. Poți citi mai multe detalii în articolul despre întârzierea în dezvoltare.

Cum decurge procesul

Proba și termenul

Cariotipul are nevoie de celule vii, care să se poată divide, de aceea proba de sânge se trimite proaspătă, necongelată, cât mai curând după recoltare. Rezultatul este gata în aproximativ 11 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Uneori celulele nu cresc în cultură, iar testul se repetă sau se alege altă metodă.

Consultația de genetică medicală

La consultație e util să aduceți scrisorile medicale, investigațiile și testele genetice de până acum, ale amândurora.

Următorul pas: vi s-a recomandat cariotipul de cuplu sau aveți deja un rezultat? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician analizează istoricul personal și familial al amândurora și vă spune dacă un test genetic are sens și care. Dacă aveți deja rezultatul, vă explică semnificația lui, pașii următori de investigare sau monitorizare, dacă sunt necesare alte teste genetice și la ce specialist mergeți pentru tratament. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului. La cuplu, cei 420 de lei sunt pe consultație, nu pe persoană, și se scad o singură dată. La un cariotip de cuplu, prețul e pe persoană, deci se plătește pentru fiecare partener.

Referințe

  1. ESHRE Guideline Group on RPL, Bender Atik R, Christiansen OB, et al. ESHRE guideline: recurrent pregnancy loss: an update in 2022. Hum Reprod Open. 2023;2023(1):hoad002. https://doi.org/10.1093/hropen/hoad002
  2. Practice Committee of the American Society for Reproductive Medicine. Recurrent pregnancy loss: a committee opinion. Fertil Steril. 2026;125:1023-1041. https://doi.org/10.1016/j.fertnstert.2026.03.001
  3. Katz DJ, O’Donnell L, McLachlan RI, Moss TJ, et al. The first Australian evidence-based guidelines on male infertility. Med J Aust. 2025;223(11):653-663. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12683300/
  4. Zitzmann M, Aksglaede L, Corona G, et al. European Academy of Andrology guidelines on Klinefelter Syndrome. Andrology. 2021;9(1):145-167. https://doi.org/10.1111/andr.12909
  5. Panay N, Anderson RA, et al. Evidence-based guideline: premature ovarian insufficiency. Hum Reprod Open. 2024;2024(4):hoae065. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11631070/
  6. Romualdi D, et al. Evidence-based guideline: unexplained infertility. Hum Reprod. 2023;38(10):1881-1890. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10546081/
  7. Cimadomo D, et al. ESHRE good practice recommendations on recurrent implantation failure. Hum Reprod Open. 2023;2023(3):hoad023. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10270320/
  8. Miller DT, Adam MP, Aradhya S, et al. Consensus statement: chromosomal microarray is a first-tier clinical diagnostic test for individuals with developmental disabilities or congenital anomalies. Am J Hum Genet. 2010;86(5):749-764. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2869000/
  9. Rodan LH, Stoler J, Chen E, Geleske T; AAP Council on Genetics. Genetic Evaluation of the Child With Intellectual Disability or Global Developmental Delay: Clinical Report. Pediatrics. 2025;156(1):e2025072219. https://doi.org/10.1542/peds.2025-072219
  10. Borry P, et al. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics. Eur J Hum Genet. 2009;17(6):720-721. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/

Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Nu găsești ce cauți? Contactează-ne – îți răspundem cu plăcere.

Trebuie să facem amândoi cariotipul?

Da, după pierderi de sarcină repetate sau eșecuri repetate de implantare, cariotipul se face la amândoi partenerii, pentru că un rearanjament echilibrat poate fi la oricare dintre voi. Un copil sănătos, chiar dintr-o relație anterioară, nu exclude un rearanjament echilibrat, pentru că purtătorii pot avea și copii sănătoși. Se decide individual, la consultație, dacă și când faceți testul.

Cariotipul nostru arată dacă un copil va fi sănătos?

Cariotipul arată cromozomii voștri, nu pe cei ai unei sarcini viitoare. Un rezultat normal nu exclude o cauză pe care analiza nu o vede, iar la un purtător de rearanjament echilibrat cariotipul nu poate spune dinainte dacă o sarcină următoare va primi forma neechilibrată.

Prin ce diferă cariotipul de microarray (cariotipul molecular)?

Cariotipul convențional vede tot setul de cromozomi, inclusiv rearanjamentele echilibrate. Microarray-ul, numit și cariotip molecular, vede porțiuni lipsă sau în plus mult mai mici, dar nu și rearanjamentele echilibrate. Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație.

Se poate face cariotipul din salivă?

Nu, pentru că are nevoie de celule vii, care să se poată divide, așa că proba este de sânge. Poți citi mai multe detalii în articolul despre recoltarea corectă a probei pentru un test genetic.

Când merită o consultație de genetică medicală?

Merită când vi s-a recomandat cariotipul de cuplu, după pierderi de sarcină repetate, la o spermogramă fără spermatozoizi sau cu foarte puțini, la insuficiența ovariană prematură, când în familie există un rearanjament cromozomial sau când aveți un rezultat de cariotip primit fără explicație. Evaluarea genetică documentează istoricul medical personal și familial al pacientului, examinează clinic pacientul (la consultația față în față) și în urma ei, medicul genetician poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic. Consultațiile sunt făcute de medicii din echipa de genetică medicală Helixomic, fondată de dr. Anca Neacșu. Se fac online, din țară sau din străinătate, ori față în față, la Clinica Luna din București.

Ai nevoie de o consultație genetică?

Programează o discuție cu dr. Anca Neacșu pentru a înțelege ce test genetic se potrivește nevoilor tale.