Spermograma anormală: ce înseamnă oligo-, asteno- și teratozoospermia și când are sens un test genetic
- Autor
- Dr. Anca Neacșu
- Publicat
- Actualizat
- Actualizat la
- Timp de citire
- 15 min de citit
Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Pe buletinul de analize scrie oligozoospermie, astenozoospermie sau teratozoospermie? Poate clinica de fertilizare ți-a recomandat și „cariotip și microdeleții Y”. E firesc să te întrebi ce înseamnă, dacă poate fi genetic și ce contează pentru un copil.
Pe scurt: ce înseamnă o spermogramă anormală
O spermogramă anormală înseamnă că unul sau mai mulți parametri sunt sub limita de referință: numărul spermatozoizilor (oligozoospermie), mobilitatea lor (astenozoospermie) sau forma lor (teratozoospermie). Conform ghidului australian pentru infertilitatea masculină din 2025, infertilitatea afectează aproximativ un cuplu din șase, iar un factor masculin poate contribui la 50% dintre cazuri.
Un rezultat sub limită nu pune, singur, diagnosticul de infertilitate, iar spermograma se repetă. O cauză genetică devine mai probabilă când spermatozoizii sunt foarte puțini, când au coada anormală și aproape nu se mișcă sau când toți au același defect de formă.
Pe lângă a doua spermogramă, ghidul australian recomandă, unde e posibil, evaluarea la un medic specializat în reproducerea masculină (urolog sau androlog). Când spermatozoizii sunt foarte puțini, analizele genetice caută în primul rând o modificare a cromozomilor, prin cariotip, și o microdeleție a cromozomului Y. Testul genetic se alege la consultație, după investigațiile de bază. Unele rezultate, ca anomaliile cromozomilor, pot avea consecințe pentru copii. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre infertilitate și pierderi de sarcină repetate.
Ce înseamnă termenii din rezultatul spermogramei?
Limitele de referință ale OMS: ce înseamnă „sub limită”
Limitele din manualul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2021 vin de la bărbați ale căror partenere au rămas însărcinate pe cale naturală în cel mult un an. Limita este percentila 5: doar 5% dintre acești bărbați au avut valori mai mici. Limitele inferioare sunt:
- Volumul ejaculatului: 1,4 ml
- Concentrația: 16 milioane de spermatozoizi pe mililitru
- Numărul total: 39 de milioane de spermatozoizi pe ejaculat
- Mobilitatea totală: 42% dintre spermatozoizi se mișcă
- Mobilitatea progresivă: 30% dintre spermatozoizi înaintează
- Formele normale: 4% dintre spermatozoizi
Conform manualului OMS, aceste limite nu despart bărbații fertili de cei infertili. Rezultatele lor se suprapun mult, iar unele cupluri obțin o sarcină pe cale naturală deși spermograma are probleme.
Oligozoospermia: puțini spermatozoizi
Oligozoospermia înseamnă că numărul sau concentrația spermatozoizilor e sub limita de referință. Sub 5 milioane de spermatozoizi pe mililitru, medicii vorbesc de oligozoospermie severă, iar când nu se găsește niciun spermatozoid, de azoospermie. Termenul „oligospermie”, folosit uneori ca sinonim, desemnează de fapt un volum mic al ejaculatului, numit azi hipospermie.
Astenozoospermia: spermatozoizi care se mișcă slab
Astenozoospermia înseamnă că procentul de spermatozoizi mobili e sub limita de referință. Defectele cozii duc la o mobilitate redusă sau absentă.
Teratozoospermia: spermatozoizi cu formă anormală
Teratozoospermia înseamnă că procentul spermatozoizilor cu formă normală e sub limita de referință, de 4% după manualul OMS din 2021. De obicei, defectele de formă sunt amestecate. În forme rare, toți spermatozoizii au același defect (teratozoospermie monomorfă).
Oligoastenoteratozoospermia (OAT): toate trei odată
Oligoastenoteratozoospermia (OAT) înseamnă că numărul total al spermatozoizilor, procentul celor cu mișcare progresivă și procentul formelor normale sunt toate sub limita de referință. În cele mai multe cazuri de OAT, cauza rămâne necunoscută.
De ce se repetă spermograma și ce investigații urmează?
Spermograma se face de cel puțin două ori, pentru că valorile variază mult de la o probă la alta, chiar la același bărbat.
A doua spermogramă
După o spermogramă anormală, intervalul până la următoarea diferă între ghiduri. Ghidul australian recomandă a doua spermogramă la aproximativ 6 săptămâni sau mai târziu, dacă e nevoie. Ghidul Institutului Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire din Marea Britanie (NICE), din 2026, o recomandă ideal la 3 luni, ca să se poată încheia un ciclu de formare a spermatozoizilor, iar când spermatozoizii lipsesc sau sunt foarte puțini, cât mai repede. Medicul stabilește intervalul potrivit pentru tine.
Înainte de recoltare se recomandă o abstinență de 2–7 zile. Rezultatul poate fi influențat și de o febră sau de un tratament din ultimele 2–3 luni care afectează producția de spermatozoizi.
Evaluarea la medicul urolog sau androlog
O spermogramă anormală confirmată arată că și bărbatul contribuie la infertilitatea cuplului, dar nu arată cauza. Conform ghidului australian, bărbații cu parametri anormali sunt evaluați, unde e posibil, de un medic specializat în reproducerea masculină (urolog sau androlog).
Evaluarea cuprinde istoricul detaliat, examinarea scrotului și a testiculelor și dozările hormonale, între care testosteronul, hormonul foliculostimulant (FSH) și hormonul luteinizant (LH). În paralel, și partenera își face evaluarea fertilității.
Ce cauze care nu sunt genetice pot modifica spermograma?
Conform ghidului australian, chiar după o investigație completă, cauza infertilității masculine rămâne necunoscută în 77% dintre cazuri. Printre cauzele și factorii cunoscuți sunt:
- Venele dilatate din scrot (varicocelul): apar la o treime dintre bărbații infertili, dar rolul lor în infertilitate e disputat
- Infecțiile genitale și urinare: tratarea lor poate îmbunătăți calitatea spermei, fără să crească neapărat șansa unei sarcini
- Testiculele necoborâte în copilărie (criptorhidia), torsiunea sau un traumatism testicular
- Chimioterapia, radioterapia și unele medicamente care afectează testiculele, inclusiv steroizii anabolizanți
- Temperatura crescută a scrotului
- Vârsta: calitatea spermei scade cu vârsta
- Stilul de viață: obezitatea, activitatea fizică redusă, fumatul și consumul mare de alcool se asociază cu o calitate mai slabă a spermei
Conform ghidului australian, o greutate sănătoasă, mișcarea regulată, renunțarea la fumat și mai puțin alcool pot îmbunătăți calitatea spermei și șansa unei sarcini.
Testosteronul luat din afară oprește semnalul hormonal care pornește producția de spermatozoizi, așa că ghidul australian recomandă să nu fie prescris bărbaților care vor un copil acum sau în curând. Dacă iei deja testosteron, discuți decizia cu medicul care ți l-a prescris.
Când poate fi genetică o spermogramă anormală?
La cei mai mulți bărbați cu o spermogramă anormală nu se găsește o cauză genetică: conform unei analize sistematice din 2022, aproximativ 4% dintre bărbații infertili primesc azi un diagnostic genetic. Ce se testează în cazul tău se stabilește la consultație.
Foarte puțini spermatozoizi: cromozomii și cromozomul Y
Când spermatozoizii sunt foarte puțini, analizele caută în primul rând o modificare a cromozomilor și o microdeleție a cromozomului Y. Modificarea cromozomilor este cel mai des sindromul Klinefelter (un cromozom X în plus) sau o translocație (un fragment de cromozom care și-a schimbat locul). Microdeleția Y înseamnă lipsa unei porțiuni din regiunile factorului de azoospermie (AZF) ale cromozomului Y; după sindromul Klinefelter, microdelețiile AZF sunt a doua cauză genetică a infertilității masculine. Conform ghidului australian, ele apar la 5% dintre bărbații cu oligozoospermie severă și la aproximativ 0,8% dintre cei cu 1–5 milioane de spermatozoizi pe mililitru.
Pragurile pentru aceste analize diferă între ghiduri:
- Ghidul australian (2025): cariotip sub 10 milioane pe mililitru; analiza microdelețiilor Y se poate oferi sub 5 milioane și e obligatorie sub 1 milion, la oligozoospermia fără o cauză cunoscută
- Ghidul Academiei Europene de Andrologie (EAA, 2018): cariotip și analiza microdelețiilor Y de la 5 milioane pe mililitru în jos
- Ghidul Institutului Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire din Marea Britanie (NICE, 2026): analiza microdelețiilor Y sub 1 milion pe mililitru, fără o cauză cunoscută; cariotipul se ia în calcul când concentrația rămâne sub 5 milioane
Spermatozoizi aproape imobili sau cu coada anormală
Coada spermatozoidului e construită asemănător cu cilii, firișoarele care curăță căile respiratorii, așa că unele cauze genetice afectează doar spermatozoizii, iar altele și cilii:
- Anomaliile morfologice multiple ale flagelului (MMAF): mulți spermatozoizi au coada scurtă, încolăcită, absentă sau de grosime neregulată. Conform analizei sistematice din 2022, secvențierea de nouă generație (NGS) poate găsi cauza la până la aproximativ jumătate dintre pacienți.
- Diskinezia ciliară primară (DCP): o boală genetică a cililor, cu secreții nazale cronice și infecții repetate ale urechilor, nasului și plămânilor. Jumătate dintre pacienți au organele așezate în oglindă (situs inversus), iar bărbații sunt adesea infertili. Conform ghidului Societății Europene de Boli Respiratorii (ERS) și al Societății Americane de Toracologie (ATS) din 2025, testarea genetică cuprinzătoare găsește cauza la peste 70% dintre persoanele cu DCP. Fișa testului: panelul pentru diskinezia ciliară primară.
Toți spermatozoizii cu același defect de formă
Conform unei recenzii din 2015, cele două forme de teratozoospermie monomorfă reprezintă sub 1% din infertilitatea masculină:
- Macrozoospermia: spermatozoizii au capul mare și mai multe cozi, iar peste 90% dintre ei au un număr anormal de cromozomi. Cauza ține de gena AURKC.
- Globozoospermia: capul e rotund și nu are acrozom, vârful care îl ajută să pătrundă în ovul. E legată de genele SPATA16, PICK1 și DPY19L2.
Când defectele sunt amestecate, forma anormală are rareori o cauză genetică, iar analiza genetică are sens mai ales când toți spermatozoizii au același defect. Pragurile pentru cariotip și pentru microdelețiile Y țin de numărul spermatozoizilor, nu de forma lor.
Alte semne care fac mai probabilă o cauză genetică
- Un frate cu aceeași problemă sau părinți rude între ei: sugerează o cauză transmisă recesiv
- Pubertate întârziată sau hormoni sexuali scăzuți, cu hormonul luteinizant (LH) și hormonul foliculostimulant (FSH) care nu cresc: pot indica un hipogonadism hipogonadotrop congenital, cu peste 60 de gene cunoscute, la care testarea genetică e potrivită. Fișa testului: panelul pentru hipogonadism hipogonadotrop, inclusiv sindromul Kallmann
- Suspiciunea unei obstrucții congenitale incomplete a căilor genitale: ghidul EAA recomandă atunci analiza genei CFTR, gena fibrozei chistice
- Pierderi de sarcină repetate în cuplu: ghidul australian recomandă atunci și cariotipul bărbatului
Când testul genetic nu e, de regulă, primul pas
Ghidurile recomandă testarea genetică mai ales când spermatozoizii lipsesc sau sunt foarte puțini, sub pragurile de mai sus, iar pentru celelalte anomalii ale spermei nu recomandă teste genetice. De aceea, testul genetic nu este, de regulă, primul pas după o singură spermogramă sau la o oligozoospermie peste aceste praguri, o formă ori o mobilitate sub limită, fără alte semne. Când spermogramele repetate ies normale și nici la parteneră nu se găsește o cauză (infertilitate neexplicată), Societatea Europeană de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) nu recomandă în prezent teste genetice. Decizia rămâne individuală și se ia la consultație.
Ce test genetic se alege și ce poate arăta?
Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație. Primul test poate fi unul țintit, cum e cariotipul sau analiza microdelețiilor cromozomului Y, un panel de gene pentru infertilitate ori o analiză mai extinsă, cum sunt exomul și genomul.
Cariotipul și analiza microdelețiilor cromozomului Y
Cariotipul este analiza la microscop a tuturor cromozomilor din celule de sânge: arată cromozomii în plus sau lipsă și schimbările mari de structură, inclusiv rearanjamentele echilibrate, dar nu vede porțiunile prea mici pentru microscop și nici variantele din gene. Poți citi mai multe detalii în articolul despre cariotipul de cuplu.
Regiunile factorului de azoospermie (AZF) ale cromozomului Y sunt greu de analizat prin secvențiere, iar fără o validare dedicată pot apărea erori de diagnostic. De aceea, microdelețiile Y se caută cu un test țintit: analiza microdelețiilor cromozomului Y (regiunile AZF) se face printr-o metodă care caută delețiile și duplicațiile (MLPA). Cariotipul și un panel de gene nu se înlocuiesc: panelul nu vede translocațiile echilibrate.
Panelurile de gene, după rezultatul spermogramei
În catalog, panelul se alege după spermogramă: există paneluri pentru oligozoospermie, astenozoospermie, teratozoospermie și oligoastenoteratozoospermie. Ele analizează exomul, citit prin secvențiere de nouă generație (NGS), iar raportul cuprinde variantele legate de indicația pentru care s-a cerut testul.
Panelul pentru infertilitate masculină, 196 de gene, citește deodată gene ale producerii spermatozoizilor, ale formei și mișcării lor și ale canalelor care îi transportă. Toate sunt în lista Testele pentru infertilitate, iar testele pentru cuplu sunt descrise pe pagina testului genetic pentru infertilitate feminină și masculină.
În forma severă de oligoastenoteratozoospermie (OAT), testarea genetică găsește un defect în puține cazuri, dar, când îl găsește, arată riscul genetic înainte de reproducerea asistată.
Când se ajunge la genom
Dacă un panel iese negativ și suspiciunea unei cauze genetice rămâne, secvențierea întregului genom (WGS) e un posibil pas următor, discutat la consultație. Unde genomul nu vede bine, ca în regiunile foarte repetitive, testul țintit vine întâi.
Ce nu poate arăta testul
Conform analizei sistematice din 2022, la bărbații infertili, 60–70% dintre cazuri rămân fără un diagnostic clar și sunt încadrate ca neexplicate. Cifra de 77% din ghidul australian, de mai sus, numără cazurile în care nu se găsește o cauză anume, chiar după o investigație completă. Fiecare test analizează doar unele cauze genetice cunoscute, iar un rezultat negativ nu exclude o cauză genetică. Testul poate găsi și o variantă cu semnificație incertă (VUS), despre care nu se știe încă dacă produce boala; o VUS nu se folosește în decizii medicale. Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic.
Ce schimbă rezultatul pentru FIV și ICSI?
Injectarea unui singur spermatozoid direct în ovul (ICSI) se face în cadrul unei fertilizări in vitro (FIV). Conform ghidului australian, când numărul total de spermatozoizi mobili e mic, confirmat prin spermograme repetate, inseminarea intrauterină poate avea șanse mai mici, iar FIV, cu sau fără ICSI, e probabil mai eficientă.
Cauza genetică poate schimba așteptările de la tratament:
- Microdelețiile Y: conform ghidului de bună practică al Academiei Europene de Andrologie (EAA) și al Rețelei Europene pentru Calitate în Genetica Moleculară (EMQN), din 2023, rezultatele reproducerii asistate nu sunt afectate semnificativ, cu excepția ratei de fertilizare
- Macrozoospermia și globozoospermia: autorii recenziei din 2015 consideră rezultatele ICSI foarte dezamăgitoare, iar la globozoospermie fertilizarea poate eșua chiar cu ICSI; găsirea cauzei genetice ajută la precizarea diagnosticului și a tratamentului
- Anomaliile morfologice multiple ale flagelului (MMAF): rezultatul ICSI diferă după gena implicată
Discuți opțiunile de reproducere asistată cu medicul de fertilitate; în decizie contează și vârsta partenerei.
Poate trece cauza genetică la copil?
Depinde de cauză. Ghidul australian recomandă consiliere genetică sau o evaluare la un medic genetician pentru orice cuplu la care s-a găsit o modificare genetică, mai ales înaintea reproducerii asistate.
Microdeleția cromozomului Y și fiii
Cromozomul Y trece de la tată doar la fii. Dacă un bărbat cu microdeleție Y devine tată prin injectarea unui spermatozoid în ovul (ICSI), toți fiii vor moșteni deleția și vor avea un risc mare de producție scăzută de spermatozoizi la vârsta adultă. Fiicele primesc de la tată cromozomul X, nu Y, deci nu moștenesc deleția.
Genele moștenite recesiv și testarea partenerei
Cele mai multe legături confirmate între o genă și infertilitatea masculină sunt autozomal recesive: problema apare când o persoană are două copii modificate ale genei, câte una de la fiecare părinte, iar un purtător, cu o singură copie modificată, e de regulă sănătos.
Testarea partenerei se discută la consultație, după gena găsită. În cazul genei CFTR și al genelor diskineziei ciliare primare, contează dacă și partenera este purtătoare: dacă amândoi sunteți purtători pentru aceeași genă, la fiecare sarcină copilul are o șansă de 25% să aibă boala. Poți citi mai multe detalii despre screeningul de purtător în articolul despre testele genetice înainte de sarcină.
Un rearanjament al cromozomilor
O translocație la bărbat poate duce la o pierdere de sarcină timpurie sau, mai rar, la un copil cu o anomalie a cromozomilor. Opțiunile pentru o sarcină viitoare includ testarea genetică a embrionilor (PGT), în cadrul unei fertilizări in vitro (FIV), și diagnosticul prenatal. Discuți aceste opțiuni cu medicul de fertilitate și cu medicul genetician, iar decizia îți aparține. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testarea genetică a embrionilor.
Sindromul Klinefelter
Sindromul Klinefelter nu se moștenește de la părinți și nu crește riscul de transmitere la copii.
Cum te ajută medicul genetician
Înainte de test
Medicul genetician pornește de la istoricul tău medical și familial și de la investigațiile pe care le ai deja (spermogramele, dozările hormonale, ecografiile), iar în urma evaluării poate recomanda teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic. E util să aduci scrisorile medicale, investigațiile și testele genetice de până acum, iar partenera poate veni la aceeași consultație.
După rezultat
Medicul genetician îți explică semnificația rezultatului, pașii următori de investigare sau monitorizare, dacă sunt necesare alte teste genetice și la ce specialist mergi pentru tratament. Tratamentul infertilității rămâne la medicul care se ocupă de fertilitatea ta: ginecologul, urologul sau medicul de la centrul de fertilizare.
Următorul pas: ai o spermogramă cu valori sub limită și te pregătești pentru FIV sau aștepți de mult timp o sarcină? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician analizează istoricul personal și familial și investigațiile pe care le ai deja, apoi îți spune ce analize genetice au sens pentru tine și pentru parteneră și ce înseamnă rezultatul pentru un copil. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului. La cuplu, cei 420 de lei sunt pe consultație, nu pe persoană, și se scad o singură dată.
Referințe
- Katz DJ, O’Donnell L, McLachlan RI, Moss TJ, et al. The first Australian evidence-based guidelines on male infertility. Med J Aust. 2025;223(11):653-663. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12683300/
- World Health Organization. WHO laboratory manual for the examination and processing of human semen. Ediția a 6-a. Geneva: WHO; 2021. https://www.who.int/publications/i/item/9789240030787
- National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Fertility problems: assessment and treatment. NICE guideline NG257. 2026. https://www.nice.org.uk/guidance/NG257/chapter/investigation-of-fertility-problems-and-management-strategies
- Colpi GM, Francavilla S, Haidl G, et al. European Academy of Andrology guideline: Management of oligo-astheno-teratozoospermia. Andrology. 2018;6(4):513-524. https://doi.org/10.1111/andr.12502
- Krausz C, Navarro-Costa P, Wilke M, Tüttelmann F. EAA/EMQN best practice guidelines for molecular diagnosis of Y-chromosomal microdeletions: state of the art 2023. Andrology. 2024;12(3):487-504. https://doi.org/10.1111/andr.13514
- Houston BJ, Riera-Escamilla A, Wyrwoll MJ, et al. A systematic review of the validated monogenic causes of human male infertility: 2020 update and a discussion of emerging gene-disease relationships. Hum Reprod Update. 2022;28(1):15-29. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8730311/
- De Braekeleer M, Nguyen MH, Morel F, Perrin A. Genetic aspects of monomorphic teratozoospermia: a review. J Assist Reprod Genet. 2015;32(4):615-623. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4380889/
- Sironen A, Shoemark A, Patel M, Loebinger MR, Mitchison HM. Sperm defects in primary ciliary dyskinesia and related causes of male infertility. Cell Mol Life Sci. 2020;77(11):2029-2048. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7256033/
- Shoemark A, Goutaki M, Kinghorn B, et al. European Respiratory Society and American Thoracic Society guidelines for the diagnosis of primary ciliary dyskinesia. Eur Respir J. 2025;66(6):2500745. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13101888/
- The Guideline Group on Unexplained Infertility, Romualdi D, Ata B, et al. Evidence-based guideline: unexplained infertility. Hum Reprod. 2023;38(10):1881-1890. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10546081/