Ecografia morfologică a arătat o problemă: ce înseamnă și ce teste genetice urmează
- Autor
- Dr. Anca Neacșu
- Publicat
- Actualizat
- Actualizat la
- Timp de citire
- 11 min de citit
Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Medicul ți-a spus la morfologia fetală că a văzut ceva la făt: un semn minor, cum ar fi un os nazal mic, sau o malformație a unui organ? Mai departe vom discuta despre ce poate însemna, ce teste genetice se pot face și cât timp ai.
Pe scurt: ce înseamnă rezultatul ecografiei și ce urmează
Ce s-a văzut la ecografia morfologică nu este un diagnostic, iar pasul următor depinde de ce fel de semn este. Un semn minor izolat, cum ar fi un punct luminos în inimă, poate fi o variantă normală și se citește împreună cu screeningul pe care l-ai făcut deja. O malformație, mai ales una majoră sau mai multe, ridică întrebarea unei cauze genetice și este unul dintre motivele pentru care se discută un test genetic de diagnostic.
Un test prenatal neinvaziv (NIPT) cu risc scăzut nu exclude o cauză genetică a unei anomalii văzute la ecografie. Medicul genetician îți explică ce poate însemna ce s-a văzut și ce teste există, iar fiecare test este o opțiune, pe care o alegi după consiliere. Testele din sarcină au ferestre de timp, așa că merită să ceri consultația din timp. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre sarcină și riscuri genetice.
Ce caută ecografia morfologică?
Prima ecografie morfologică este cea de la 11–13 săptămâni, la care se poate găsi deja o parte importantă dintre anomaliile structurale. Tot atunci se măsoară translucența nucală, care intră în calculul riscului de la dublul test.
Ecografia morfologică din trimestrul al doilea se face de obicei între 18 și 24 de săptămâni. Medicul verifică atunci anatomia fătului, dar și mărimea lui, placenta și cantitatea de lichid amniotic. Conform Societății Internaționale de Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie (ISUOG), un ecografist cu experiență poate găsi la această ecografie cele mai multe anomalii structurale importante, deși ratele de detecție diferă mult între centre și între medici. Unele malformații nu se văd sau apar abia mai târziu în sarcină.
Testul prenatal neinvaziv (NIPT) nu vede malformațiile, așa că ecografia morfologică rămâne recomandată și după un NIPT normal.
Un semn minor sau o malformație: ce a văzut ecografia?
Semnele minore (markerii ecografici)
Semnele minore, numite și markeri ecografici, sunt mici modificări văzute în trimestrul al doilea care, de cele mai multe ori, nu sunt o malformație și pot fi variante normale. Contează pentru că se asociază cu un risc mai mare de aneuploidie, adică de număr anormal de cromozomi. Conform Societății de Medicină Materno-Fetală (SMFM), cele mai frecvente semne minore sunt:
- Inima: un punct luminos (focar ecogen intracardiac)
- Abdomenul: un intestin care apare mai luminos la ecografie (intestin hiperecogen) sau rinichi ușor dilatați (dilatarea căilor urinare)
- Oasele: osul coapsei (femurul) sau al brațului (humerusul) mai scurt
- Fața și ceafa: osul nazal absent sau mic, pielea de la ceafă mai groasă (pliu nucal îngroșat)
- Creierul și cordonul ombilical: mici chisturi într-o zonă a creierului (chisturi de plex coroid), o singură arteră în cordonul ombilical
Un semn este „izolat” când, la o ecografie detaliată, nu se găsește nicio malformație, nicio problemă de creștere și niciun alt semn minor. Conform SMFM, după un rezultat negativ la screeningul din sânge sau la testul prenatal neinvaziv (NIPT), un semn minor izolat nu este, singur, un motiv pentru un test genetic de diagnostic.
Fără un screening făcut înainte, la un punct luminos în inimă, un intestin hiperecogen, rinichi ușor dilatați sau un os lung mai scurt, SMFM recomandă o discuție despre probabilitatea trisomiei 21 și despre opțiunile de screening neinvaziv. La un os nazal absent sau mic ori la un pliu nucal îngroșat, opțiunile includ și amniocenteza, în funcție de situație. La chisturile de plex coroid, discuția privește probabilitatea trisomiei 18. La o singură arteră în cordonul ombilical, SMFM nu recomandă o evaluare pentru aneuploidie, fie că screeningul a ieșit cu risc scăzut, fie că nu a fost făcut.
Când ecografia arată mai multe semne minore sau și o malformație, evaluarea se face individual.
Unele semne cer o urmărire care nu ține de genetică, de exemplu o ecografie în trimestrul al treilea pentru creșterea fătului, stabilită de medicul obstetrician.
Malformațiile (anomaliile structurale)
O malformație este o anomalie a formei sau a structurii unui organ, de exemplu a inimii, a creierului, a peretelui abdominal sau a membrelor. Poate fi una singură sau pot fi mai multe, la organe diferite. Spre deosebire de un semn minor, o malformație majoră face necesară discuția despre cauzele posibile, pentru că se poate asocia cu o modificare a cromozomilor.
O anomalie structurală poate face preferabilă testarea pe o probă obținută invaziv în locul unui test neinvaziv.
Ce cauze genetice pot sta în spatele unei anomalii?
Testarea de diagnostic poate găsi aneuploidii, ca trisomia 21, deleții și duplicații, precum deleția 22q11.2 (sindromul DiGeorge), și mutații monogenice, precum acondroplazia.
Modificările cromozomilor
Cauza poate fi un număr anormal de cromozomi, ca în trisomia 21 (sindromul Down) sau în trisomiile 18 și 13 (sindroamele Edwards și Patau). Poate fi și o porțiune lipsă sau în plus dintr-un cromozom, prea mică pentru cariotipul convențional, cum este deleția 22q11.2, pe care o vede cariotipul molecular (microarray).
Într-un studiu publicat în 2012, la feții cu o anomalie structurală și cariotip normal, microarray-ul a găsit deleții sau duplicații relevante clinic la 6,0% dintre ei.
Modificări într-o singură genă
Alteori cauza este o modificare într-o singură genă, pe care analiza cromozomilor nu o vede. Într-un studiu din Marea Britanie din 2019, la 610 feți cu anomalii structurale la care nu se găsiseră aneuploidii sau deleții și duplicații, analiza exomului a găsit o cauză genetică la 8,5% dintre ei. Rata de diagnostic a fost de 15,4% la feții cu anomalii la mai multe organe.
De ce un NIPT cu risc scăzut nu exclude o cauză genetică
Testul prenatal neinvaziv (NIPT) este un screening foarte eficient pentru aneuploidiile frecvente, dar o malformație se poate asocia cu o gamă mai largă de modificări cromozomiale rare, pe care NIPT nu le acoperă pe toate. Dacă ecografia arată o anomalie, inclusiv o translucență nucală mare, un NIPT cu risc scăzut nu exclude o cauză genetică a ei; în funcție de informațiile de la testarea NIPT și detaliile ecografice, medicul genetician va recomanda testarea de diagnostic potrivită.
Ce urmează după ecografie?
Ecografia detaliată și ecografia inimii fătului
Când se suspectează o anomalie, de obicei urmează o ecografie mai detaliată sau trimiterea la un centru specializat. Dacă anomalia e văzută la ecografia de la 11–13 săptămâni, trimiterea la evaluare se face repede, fără să se aștepte ecografia din trimestrul al doilea.
Conform Asociației Americane a Inimii (AHA), o ecografie specializată a inimii fătului (ecocardiografie fetală) se face la toți feții cu o malformație în afara inimii, cu excepția celor cu risc mic, bine documentate ca izolate.
Consultația de genetică medicală
Medicul genetician pornește de la istoricul tău medical și familial, inclusiv de la sarcinile anterioare, de la rezultatele de screening și de la ecografii, iar în urma evaluării poate recomanda teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic. Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație.
Monitorizarea sarcinii rămâne la medicul obstetrician, iar un medic specializat face amniocenteza sau biopsia de vilozități coriale.
Ce teste genetice se fac pe proba din sarcină?
Biopsia de vilozități coriale sau amniocenteza
Biopsia de vilozități coriale prelevează, cu un ac introdus prin abdomen, o probă mică de țesut din placentă și se face de obicei în săptămânile 11–13. Atunci când ecografia arată deja o anomalie, biopsia de vilozități coriale poate fi efectuată și oferă un rezultat mai timpuriu.
Uneori placenta are o modificare pe care fătul nu o are, o situație numită mozaicism limitat la placentă, iar atunci se recomandă testarea unei alte probe. Amniocenteza prelevează lichid amniotic, în care se găsesc celule de proveniență fetală, și se oferă de la 16 săptămâni de sarcină.
Conform ghidului Colegiului Regal al Obstetricienilor și Ginecologilor (RCOG), riscul suplimentar de pierdere a sarcinii după o amniocenteză sau o biopsie de vilozități coriale făcută de un operator instruit este probabil sub 0,5%.
QF-PCR și cariotipul molecular (microarray)
Pe aceeași probă se pot face QF-PCR, cariotipul convențional, molecular sau analiza genelor. QF-PCR este un test rapid pentru cromozomii 21, 13, 18, X și Y, cu rezultat în 1–2 zile. Testele rapide pentru cromozomi se fac înaintea secvențierii.
Cariotipul molecular se folosește mai ales când ecografia arată anomalii structurale. Vede aneuploidiile la fel de bine ca cariotipul convențional, dar nu vede rearanjamentele echilibrate (translocații) și triploidiile, adică un set întreg de cromozomi în plus.
Analiza exomului și panelurile de gene
Când ecografia arată o anomalie majoră sau anomalii la mai multe organe, iar analiza cromozomilor nu a găsit o cauză, medicul genetician poate recomanda analiza exomului pe proba din sarcină. Analiza exomului în sarcină se oferă doar în caz de anomalii fetale sau de istoric familial sugestiv pentru o boală. Conform recomandărilor Societății Europene de Genetică Umană (ESHG) și ale Societății Internaționale de Diagnostic Prenatal (ISPD), secvențierea genomică nu se recomandă ca test de screening în sarcinile fără anomalii la ecografie.
Testarea trio, cu probele ambilor părinți, este strategia preferată, pentru că are o rată de diagnostic mai mare și un rezultat mai rapid. Când semnele de la ecografie privesc un anumit grup de boli, se poate alege un panel de gene, de exemplu panelul pentru boli osoase și displazii scheletice sau cel pentru sindromul Noonan și RASopatii.
Rezultatul poate cuprinde și o variantă cu semnificație incertă. Primești descoperirile incidentale recomandate de Colegiul American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG) doar dacă le alegi la consimțământ, după consiliere.
Ce nu poate arăta testarea
Testarea genetică prenatală nu poate găsi toate anomaliile sau problemele unui făt. Rata de diagnostic a secvențierii depinde mult de tipul anomaliei, iar unele semne ale unei boli genetice apar abia în trimestrul al treilea. Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic.
Cât timp ai și cât durează rezultatele?
Fiecare test are fereastra lui, așa că merită să ceri consultația din timp după ecografie.
- Biopsia de vilozități coriale: de obicei în săptămânile 11–13
- Amniocenteza: de la 16 săptămâni
- Rezultatul rapid (QF-PCR): în 1–2 zile
- Cariotipul convențional sau molecular: în circa 2–3 săptămâni
- Secvențierea pe proba din sarcină: cel mai des, în circa 3 săptămâni
Cât durează în total depinde de săptămâna de sarcină în care s-a văzut anomalia și de proba aleasă.
Cum te ajută medicul genetician?
După rezultat, medicul genetician îți explică ce a găsit analiza, ce înseamnă pentru sarcina ta, care sunt pașii următori de investigare sau monitorizare, dacă sunt necesare alte teste genetice și, mai ales, dacă sunt necesare anumite terapii.
Ce aduci la consultație
- Raportul ecografiei: cu ce s-a văzut și în ce săptămână
- Rezultatele de screening: dublul test sau testul prenatal neinvaziv (NIPT), dacă le-ai făcut
- Istoricul familiei: bolile genetice sau malformațiile din familie și sarcinile tale anterioare
Ce înseamnă pentru o sarcină viitoare
Un diagnostic genetic permite o estimare mai exactă a evoluției și a riscului de recurență într-o sarcină viitoare. Pentru o boală care debutează în copilărie, opțiunile pentru o sarcină viitoare includ diagnosticul prenatal și testarea genetică a embrionilor, pe care le discuți cu medicul genetician și cu medicul de fertilitate sau cu medicul obstetrician.
Următorul pas: ecografia morfologică a arătat un semn minor sau o malformație? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician analizează istoricul personal și familial, îți explică ce înseamnă rezultatul ecografiei, ce teste există și ce urmează. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului. La cuplu, cei 420 de lei sunt pe consultație, nu pe persoană, și se scad o singură dată.
Referințe
- Salomon LJ, et al.; ISUOG. ISUOG Practice Guidelines (updated): performance of the routine mid-trimester fetal ultrasound scan. Ultrasound Obstet Gynecol. 2022;59(6):840-856. https://doi.org/10.1002/uog.24888
- Bilardo CM, et al.; ISUOG. ISUOG Practice Guidelines (updated): performance of 11-14-week ultrasound scan. Ultrasound Obstet Gynecol. 2023;61(1):127-143. https://doi.org/10.1002/uog.26106
- Society for Maternal-Fetal Medicine; Prabhu M, et al. Consult Series #57: Evaluation and management of isolated soft ultrasound markers for aneuploidy in the second trimester. Am J Obstet Gynecol. 2021;225(4):B2-B15. https://doi.org/10.1016/j.ajog.2021.06.079
- Deans ZC, et al. Global Recommendations for the Use of Diagnostic Genomic Sequencing in the Prenatal Setting on Behalf of the ESHG and ISPD. Prenat Diagn. 2026;46(11):1683-1702. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13659256/
- Navaratnam K, Alfirevic Z; RCOG. Amniocentesis and Chorionic Villus Sampling. Green-top Guideline No. 8. BJOG. 2022;129(1):e1-e15. https://www.rcog.org.uk/guidance/browse-all-guidance/green-top-guidelines/amniocentesis-and-chorionic-villus-sampling-green-top-guideline-no-8/
- Wapner RJ, et al. Chromosomal microarray versus karyotyping for prenatal diagnosis. N Engl J Med. 2012;367(23):2175-2184. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3549418/
- Lord J, et al. Prenatal exome sequencing analysis in fetal structural anomalies detected by ultrasonography (PAGE): a cohort study. Lancet. 2019;393(10173):747-757. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6386638/
- Donofrio MT, et al. Diagnosis and Treatment of Fetal Cardiac Disease: A Scientific Statement From the American Heart Association. Circulation. 2014;129(21):2183-2242. https://doi.org/10.1161/01.cir.0000437597.44550.5d
- American College of Obstetricians and Gynecologists. Practice Bulletin No. 162: Prenatal Diagnostic Testing for Genetic Disorders. Obstet Gynecol. 2016;127(5):e108-e122. https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/practice-bulletin/articles/2016/05/prenatal-diagnostic-testing-for-genetic-disorders