Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie-uri necesare pentru funcționarea site-ului și, cu acordul tău, cookie-uri care ne ajută să înțelegem cum este folosit site-ul și să măsurăm campaniile. Poți schimba alegerea oricând din „Setări cookie”, în subsolul paginii. Detalii în Politica de cookies și în Politica de confidențialitate.

Helixomic
Programări și informații: +40 377 703 506

Infertilitate

Panel genetic pentru astenozoospermie

Pe scurt

Testul citește aproape toate genele care conțin instrucțiuni pentru proteine (secvențierea exomului) și le interpretează pentru spermatozoizii cu mobilitate scăzută (astenozoospermie). Este pentru bărbații cu infertilitate la care spermograma arată acest lucru; medicul genetician stabilește, la consultație, dacă este testul potrivit.

Ce analizează

Testul citește, în aproape toate genele, porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii, care împreună formează exomul), precum și ADN-ul mitocondrial. Interpretarea pornește de la afecțiunea pentru care se face testul: medicul genetician transmite semnele și istoricul familiei, iar raportul cuprinde variantele legate de această afecțiune, cu care persoana s-a născut, fie moștenite, fie apărute pentru prima dată la ea. Fiecare variantă se clasifică după criterii internaționale, de la fără efect (benignă) la cauzatoare de boală (patogenă). Separat, raportul poate cuprinde statutul de purtător pentru bolile recesive și descoperirile secundare din lista de gene ACMG: variante legate de alte afecțiuni, fără legătură cu motivul testării, pentru care există prevenție sau tratament. Le alegi la consimțământ, după discuția cu medicul genetician; pentru un copil, aleg părinții.

Ce raportează:

  • schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante de un singur nucleotid, SNV), în toate genele care conțin instrucțiuni pentru proteine
  • mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții și deleții mici, indeluri), în aceleași gene
  • fragmente mai mari de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV), pe care testul le vede doar în parte
  • schimbări ale cromozomilor: un cromozom lipsă sau în plus (monosomii, trisomii), ambele copii ale unui cromozom moștenite de la același părinte (disomie uniparentală) sau un set întreg de cromozomi în plus (triploidie)
  • variante ale ADN-ului mitocondrial
  • variante cunoscute care cauzează boli, din afara porțiunilor care conțin instrucțiuni pentru proteine (variante necodante)
  • o variantă de un singur nucleotid prezentă doar într-o parte dintre celule (mozaicism), de la o fracție alelică de peste 5%

Pentru cine este

Când spermatozoizii se mișcă prea slab sau nu înaintează (astenozoospermie), problema poate fi la coada lor, construită asemănător cu firișoarele care curăță căile respiratorii (cilii). De aceea, unele cauze genetice afectează și cilii, cu nas înfundat, tuse și infecții respiratorii repetate încă din copilărie (diskinezie ciliară primară), iar altele doar spermatozoizii. Ghidurile nu au încă o recomandare de testare genetică de rutină aici, dar, conform ghidurilor Asociației Europene de Urologie (EAU), exomul găsește tot mai des o cauză la defectele cozii și ale funcției spermatozoizilor.

  • Bărbat la care spermogramele repetate arată spermatozoizi care se mișcă prea slab sau nu înaintează.
  • Bărbat cu spermatozoizi puțin mobili care are, încă din copilărie, nasul înfundat, tuse cronică sau bronșite repetate.
  • Bărbat cu organele interne așezate în oglindă (situs inversus) și dificultăți în a avea copii.

Ce poate arăta rezultatul

  • Pozitiv: s-a găsit, într-una dintre genele analizate, o variantă care cauzează sau probabil cauzează boala (patogenă sau probabil patogenă). În funcție de genă, rezultatul poate confirma diagnosticul sau poate arăta un risc crescut, nu o certitudine. Poate ajuta și la alegerea controalelor și a tratamentului.
  • Negativ: în genele analizate nu s-a găsit o variantă care să explice situația. Rezultatul nu exclude o cauză genetică în alte gene sau de un tip pe care testul nu îl vede și nici o cauză negenetică. Pasul următor îl stabilim împreună, la consultație.
  • Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii medicale. Uneori o lămurește testarea părinților sau a altor rude, iar cu timpul poate fi reclasificată.

Ce nu poate detecta

  • Testul nu este potrivit pentru modificările apărute doar într-o tumoră (variante somatice), pentru demență, bolile psihiatrice sau bolile neurodegenerative care încep târziu și nici pentru probe recoltate în sarcină (prenatale).
  • Nu vede fragmentele de cromozom care și-au schimbat locul (translocațiile), moștenirea doar a unei porțiuni de cromozom de la un singur părinte (disomia uniparentală parțială), semnele chimice care pornesc sau opresc genele (metilarea), schimbul de secvență între gene foarte asemănătoare (conversiile genice), variantele prezente în foarte puține celule (mozaicism sub 5%) și variantele prezente într-o mică parte din ADN-ul mitocondrial (heteroplasmie sub 5%).
  • Nu vede secvențele scurte repetate de prea multe ori (expansiunile de repetiții); pentru ele se face un test țintit.
  • Interpretarea se sprijină pe informațiile clinice și pe istoricul familial transmise: dacă acestea sunt incomplete sau greșite, și interpretarea poate fi.
  • Pe măsură ce bazele de date cu variante cresc, o variantă raportată poate fi reclasificată.
  • O variantă poate să nu fie recunoscută drept cauza bolii, pentru că funcția unor gene și efectul unor variante nu sunt încă bine cunoscute.

Ca orice exom, testul nu vede sigur:

  • majoritatea variantelor din afara exonilor, de exemplu din regiunile care reglează genele;
  • unele porțiuni lipsă sau în plus (deleții și duplicații), mai ales cele mici, de un singur exon;
  • genele cu „copii” aproape identice în altă parte a genomului;
  • de obicei, dacă și când vor apărea semnele sau cât de severe vor fi: aceeași variantă se poate manifesta diferit în aceeași familie.

Cum se face

Proba poate fi un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), sânge, câteva picături de sânge uscate pe un card (DBS), salivă sau ADN deja extras într-un laborator calificat. Rezultatul este gata în aproximativ 20 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

  • Metodă: secvențierea exomului prin secvențiere de nouă generație (NGS), după îmbogățirea exonilor genelor care codifică proteine și a ADN-ului mitocondrial; acoperire medie de cel puțin 100×, cu 99,7% din regiunile țintă acoperite de cel puțin 20 de ori; raportul cuprinde variantele legate de indicația pentru care s-a cerut testul
  • Variante raportate: variante de un singur nucleotid (SNV), în toate genele care codifică proteine; mici inserții și deleții (indeluri), în toate genele care codifică proteine; deleții și duplicații mai mari (CNV), cu detecție limitată; anomalii cromozomiale: monosomii, trisomii, disomie uniparentală, triploidie; variante ale ADN-ului mitocondrial; variante necodante cunoscute ca producătoare de boală; mozaicism pentru variantele de un singur nucleotid, de la o fracție alelică de peste 5%
  • Probă: frotiu bucal, sânge, picătură de sânge uscată pe card (DBS), salivă sau ADN deja extras într-un laborator calificat
  • Durată: 20 de zile lucrătoare

Context clinic

  • Conform Sironen 2020, diskinezia ciliară primară are variante cauzale descrise în peste 40 de gene, iar aproximativ 70% dintre pacienți au o variantă într-o genă cunoscută; efectul fiecărei gene asupra fertilității masculine este încă puțin documentat. Alte gene ale axonemei, de exemplu DNAH17, cauzează infertilitate izolată, fără afectarea cililor respiratori.
  • ICSI: conform Sironen 2020, în diskinezia ciliară primară s-au raportat nașteri vii în 28% dintre cazuri, la o rată de fertilizare de 80%; în anomaliile morfologice multiple ale flagelului (MMAF), prognosticul a fost bun pentru DNAH1, CFAP43 și CFAP44, iar pentru CEP135 nu s-a obținut sarcină.

Întrebări frecvente

Surse

  1. MedlinePlus Genetics: What are the different types of genetic tests?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/testing/types/
  2. MedlinePlus Genetics: What do the results of genetic tests mean?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/testing/interpretingresults/
  3. Richards S et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, ACMG/AMP (Genet Med, 2015), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
  4. ESHG. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics (Eur J Hum Genet, 2009), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
  5. MedlinePlus Genetics: What are whole exome sequencing and whole genome sequencing?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/testing/sequencing/
  6. Manickam K et al. Exome and genome sequencing for pediatric patients with congenital anomalies or intellectual disability: an evidence-based clinical guideline of the ACMG (Genet Med, 2021), https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34211152/
  7. Lee K et al. ACMG SF v3.3 list for reporting of secondary findings in clinical exome and genome sequencing, ACMG (Genet Med, 2025), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12318660/
  8. EAU Guidelines on Sexual and Reproductive Health, capitolul Male Infertility (2026), https://uroweb.org/guidelines/sexual-and-reproductive-health/chapter/male-infertility
  9. MedlinePlus Genetics: Primary ciliary dyskinesia, https://medlineplus.gov/genetics/condition/primary-ciliary-dyskinesia/
  10. Sironen A et al. Sperm defects in primary ciliary dyskinesia and related causes of male infertility (Cell Mol Life Sci, 2020), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7256033/
  11. Houston BJ et al. A systematic review of the validated monogenic causes of human male infertility: 2020 update and a discussion of emerging gene-disease relationships (Hum Reprod Update, 2021), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8730311/

Nu știi ce test ți se potrivește?

Medicul genetician alege testul împreună cu tine, după simptome și istoricul familiei.

Dr. Anca Neacșu, medic specialist genetică medicală