Panel genetic pentru boli renale

Pe scurt

Testul analizează deodată 379 de gene legate de bolile moștenite ale rinichilor (un panel genetic), de la malformații și boli cu chisturi la bolile filtrelor rinichiului (glomerulii) și ale tubilor. Poate fi potrivit când boala de rinichi a apărut devreme, se repetă în familie sau nu are o cauză clară, iar semnele nu indică un singur grup de boli. Medicul genetician stabilește, la consultație, dacă este testul potrivit.

Ce analizează

Rinichiul filtrează sângele prin glomeruli, niște ghemuri de vase foarte fine, apoi tubii recuperează ce e util și elimină restul. O modificare genetică poate atinge oricare dintre aceste etape, încă din viața intrauterină sau abia la vârsta adultă.

Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) 379 de gene și caută în ele schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții sau deleții) și fragmente mai mari lipsă sau în plus (variații ale numărului de copii, CNV). Genele acoperă, printre altele:

• bolile chistice: boala polichistică renală (PKD1, PKD2, PKHD1), nefronoftiza și alte ciliopatii, sindromul Bardet-Biedl;
• bolile glomerulilor: sindromul Alport (COL4A3, COL4A4, COL4A5) și sindromul nefrotic ereditar (NPHS1, NPHS2, WT1);
• bolile tubilor: sindroamele Bartter și Gitelman, acidozele tubulare, diabetul insipid nefrogen, boala Dent, cistinoza;
• malformațiile rinichilor și ale căilor urinare (PAX2, HNF1B, EYA1);
• sindromul hemolitic uremic atipic și glomerulopatia C3 (CFH, CFI, CD46, C3);
• boala renală tubulointerstițială autozomal dominantă (UMOD, MUC1, REN);
• calculii renali ereditari (hiperoxaluria, cistinuria) și boala Fabry (GLA).

Pentru cine este

• copil sau adult tânăr cu boală cronică de rinichi fără o cauză clară;
• mai multe rude cu boală de rinichi, dializă sau transplant;
• chisturi renale multiple, sânge în urină persistent cu pierdere de auz sau proteine multe în urină care nu răspund la cortizon;
• tulburări ale sărurilor din sânge (potasiu, magneziu, bicarbonat) sau calculi renali repetați din copilărie;
• persoană cu boală de rinichi de cauză necunoscută care se pregătește de transplant, mai ales de la o rudă.

Conform conferinței KDIGO din 2022, medicilor care tratează boala cronică de rinichi li se recomandă să „gândească genetic”: istoricul familial, vârsta la debut, semnele din afara rinichiului și, la nevoie, testarea genetică.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv. O variantă care cauzează sau probabil cauzează boala (patogenă sau probabil patogenă) dă un nume bolii. Diagnosticul poate schimba încadrarea făcută după biopsie, poate evita investigații inutile, orientează tratamentul și supravegherea și arată ce rude pot face testul țintit pentru varianta găsită. Conform recomandărilor europene din 2022, secvențierea găsește o cauză genetică la aproximativ 30% dintre copiii cu boală cronică de rinichi și la 6–30% dintre adulți.
• Negativ. În genele analizate nu s-a găsit o variantă care să explice boala. Rezultatul nu exclude o boală ereditară. Dacă suspiciunea de cauză genetică rămâne, pasul următor pe care îl discutăm de obicei la consultație este secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Cu cât sunt analizate mai multe gene, cu atât e mai probabil să apară astfel de variante neclare. Nu se folosesc singure pentru decizii; testarea rudelor ajută la încadrare.

Ce nu poate detecta

• inserția de o singură „literă” din regiunea repetitivă a genei MUC1, care cauzează o formă de boală a țesutului din jurul tubilor rinichiului (boală tubulointerstițială); ea nu se vede prin secvențierea de nouă generație și se caută printr-un test dedicat;
• variantele din genele care nu sunt în panel;
• unele variante legate de boală, care pot rămâne neidentificate din cauza limitelor actuale ale tehnologiei de testare și ale cunoștințelor medicale.

Cum se face

Proba este de sânge venos, recoltat pe EDTA într-un centru partener; se acceptă și frotiu bucal, salivă sau ADN extras. Te ajută să aduci la consultație buletinele de analize, ecografiile și, dacă există, rezultatul biopsiei renale. Rezultatul vine, de obicei, în 32 de zile lucrătoare de la sosirea probei în laborator. Prețul include consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS), panel de gene, cu analiza CNV
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli); variații ale numărului de copii (CNV)
• Gene (379): caută în lista genelor
• Probă: sânge periferic pe EDTA (cel puțin 3 ml, cel puțin 1 ml la copii), ADN (cel puțin 20 µl, la 50 ng/µl), frotiu bucal sau salivă (conform instrucțiunilor kitului)
• Durată: 32 de zile lucrătoare