Pe scurt
Testul citește aproape toate genele (secvențierea exomului) și le interpretează pentru sindromul Alport, o boală moștenită a rinichilor care se manifestă prin sânge în urină și scăderea treptată a funcției rinichilor, uneori cu pierdere de auz și modificări ale ochilor. Cuprinde toate cele 6 gene cunoscute pentru afecțiune. Este pentru persoanele cu sânge sau proteine în urină persistente ori cu boală de rinichi în familie; medicul genetician stabilește, la consultație, dacă este testul potrivit.
Ce analizează
Testul citește, în aproape toate genele, porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii, care împreună formează exomul), precum și ADN-ul mitocondrial. Interpretarea pornește de la afecțiunea pentru care se face testul: medicul genetician transmite semnele și istoricul familiei, iar raportul cuprinde variantele legate de această afecțiune, cu care persoana s-a născut, fie moștenite, fie apărute pentru prima dată la ea. Fiecare variantă se clasifică după criterii internaționale, de la fără efect (benignă) la cauzatoare de boală (patogenă). Separat, raportul poate cuprinde statutul de purtător pentru bolile recesive și descoperirile secundare din lista de gene ACMG: variante legate de alte afecțiuni, fără legătură cu motivul testării, pentru care există prevenție sau tratament. Le alegi la consimțământ, după discuția cu medicul genetician; pentru un copil, aleg părinții.
Exomul include toate cele 6 gene cunoscute pentru afecțiune.
Ce raportează:
- schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante de un singur nucleotid, SNV), în toate genele care conțin instrucțiuni pentru proteine
- mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții și deleții mici, indeluri), în aceleași gene
- fragmente mai mari de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV), pe care testul le vede doar în parte
- schimbări ale cromozomilor: un cromozom lipsă sau în plus (monosomii, trisomii), ambele copii ale unui cromozom moștenite de la același părinte (disomie uniparentală) sau un set întreg de cromozomi în plus (triploidie)
- variante ale ADN-ului mitocondrial
- variante cunoscute care cauzează boli, din afara porțiunilor care conțin instrucțiuni pentru proteine (variante necodante)
- o variantă de un singur nucleotid prezentă doar într-o parte dintre celule (mozaicism), de la o fracție alelică de peste 5%
Pentru cine este
- sânge în urină persistent, vizibil sau doar la analize, mai ales cu rude care au hematurie sau boală de rinichi;
- proteine în urină persistente sau sindrom nefrotic care nu răspunde la corticoizi, suspectat a fi moștenit;
- boală cronică de rinichi de cauză necunoscută, la o persoană tânără sau la mai mulți membri ai familiei;
- boală de rinichi împreună cu scăderea auzului sau cu modificări ale cristalinului.
Ce poate arăta rezultatul
- Pozitiv în COL4A5: sindrom Alport legat de cromozomul X. Conform GeneReviews, în lipsa tratamentului, la majoritatea bărbaților boala progresează până la insuficiență renală, iar la femei evoluția este de obicei mai lentă: insuficiența renală, când apare, vine mult mai târziu, la vârsta adultă. Femeile cu variantă au nevoie și ele de urmărire, chiar dacă sunt numite adesea „purtătoare”.
- Pozitiv în COL4A3 sau COL4A4: cu două variante, forma recesivă, de obicei severă; cu o singură variantă, forma dominantă, cu evoluție variabilă. Conform ghidului de experți din 2022, testarea rudelor de gradul întâi este recomandată și în acest caz. Rudele pot face testul țintit pentru varianta găsită în familie.
- Ce urmează: un diagnostic genetic permite începerea din timp a tratamentului care întârzie scăderea funcției renale, stabilit de medicul nefrolog, și controale regulate ale auzului și ale ochilor.
- Negativ: nu s-a găsit o cauză în genele analizate, ceea ce nu exclude boala: diagnosticul se poate sprijini și pe biopsia renală sau pe criterii clinice. Dacă suspiciunea de cauză genetică rămâne, pasul următor pe care îl discutăm de obicei la consultație este secvențierea întregului genom (WGS).
- Variantă de semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Nu se folosește singură pentru decizii și poate fi reclasificată în timp, uneori după testarea rudelor.
Ce nu poate detecta
- Testul nu este potrivit pentru modificările apărute doar într-o tumoră (variante somatice), pentru demență, bolile psihiatrice sau bolile neurodegenerative care încep târziu și nici pentru probe recoltate în sarcină (prenatale).
- Nu vede fragmentele de cromozom care și-au schimbat locul (translocațiile), moștenirea doar a unei porțiuni de cromozom de la un singur părinte (disomia uniparentală parțială), semnele chimice care pornesc sau opresc genele (metilarea), schimbul de secvență între gene foarte asemănătoare (conversiile genice), variantele prezente în foarte puține celule (mozaicism sub 5%) și variantele prezente într-o mică parte din ADN-ul mitocondrial (heteroplasmie sub 5%).
- Nu vede secvențele scurte repetate de prea multe ori (expansiunile de repetiții); pentru ele se face un test țintit.
- Interpretarea se sprijină pe informațiile clinice și pe istoricul familial transmise: dacă acestea sunt incomplete sau greșite, și interpretarea poate fi.
- Pe măsură ce bazele de date cu variante cresc, o variantă raportată poate fi reclasificată.
- O variantă poate să nu fie recunoscută drept cauza bolii, pentru că funcția unor gene și efectul unor variante nu sunt încă bine cunoscute.
Ca orice exom, testul nu vede sigur:
- majoritatea variantelor din afara exonilor, de exemplu din regiunile care reglează genele;
- unele porțiuni lipsă sau în plus (deleții și duplicații), mai ales cele mici, de un singur exon;
- genele cu „copii” aproape identice în altă parte a genomului;
- de obicei, dacă și când vor apărea semnele sau cât de severe vor fi: aceeași variantă se poate manifesta diferit în aceeași familie.
Cum se face
Proba poate fi un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), sânge, câteva picături de sânge uscate pe un card (DBS), salivă sau ADN deja extras într-un laborator calificat. Rezultatul este gata în aproximativ 20 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențierea exomului prin secvențiere de nouă generație (NGS), după îmbogățirea exonilor genelor care codifică proteine și a ADN-ului mitocondrial; acoperire medie de cel puțin 100×, cu 99,7% din regiunile țintă acoperite de cel puțin 20 de ori; raportul cuprinde variantele legate de indicația pentru care s-a cerut testul
- Variante raportate: variante de un singur nucleotid (SNV), în toate genele care codifică proteine; mici inserții și deleții (indeluri), în toate genele care codifică proteine; deleții și duplicații mai mari (CNV), cu detecție limitată; anomalii cromozomiale: monosomii, trisomii, disomie uniparentală, triploidie; variante ale ADN-ului mitocondrial; variante necodante cunoscute ca producătoare de boală; mozaicism pentru variantele de un singur nucleotid, de la o fracție alelică de peste 5%
- Gene (6)
- CD151
- COL4A3
- COL4A4
- COL4A5
- COQ6
- MYH9
- Probă: frotiu bucal, sânge, picătură de sânge uscată pe card (DBS), salivă sau ADN deja extras într-un laborator calificat
- Durată: 20 de zile lucrătoare
Context clinic
- MYH9 (boala legată de MYH9, cu trombocite mari și puține), CD151 și COQ6 sunt incluse pentru diagnosticul diferențial.
- Diagnosticul diferențial, în afara listei de gene a testului: glomeruloscleroza focală și segmentară (HT-0439) și bolile complementului (HT-0434).
Întrebări frecvente
Nu neapărat, pentru că sângele în urină are multe cauze, cele mai multe nemoștenite. Testul are sens când sângele în urină (hematuria) persistă, mai ales dacă în familie sunt rude cu boală de rinichi sau cu pierdere de auz. Decizia se ia la consultație, împreună cu medicul nefrolog.
Depinde de rezultatul tău genetic. Ghidul internațional de experți din 2022 recomandă ca persoanele cu o singură variantă care cauzează boala în COL4A3 sau COL4A4, la fel ca femeile cu o variantă în COL4A5, să nu doneze un rinichi, din cauza riscului propriu de afectare a rinichilor, care poate crește după donare. Ghidul european ERKNet, ERA și ESPN din 2024 le consideră donatori doar ca ultimă soluție: donarea nu este recomandată sub 40 de ani sau, la orice vârstă, dacă există semne de afectare a rinichilor (albumină în urină, funcție renală scăzută, leziuni la biopsie); peste 40 de ani, decizia se ia individual, după o evaluare care poate include biopsia renală. Ambele ghiduri recomandă testarea genetică a rudelor care vor să doneze. Discutăm situația ta la consultație, împreună cu echipa de transplant.
Teste înrudite
Surse
- GeneReviews: Alport Syndrome (Nozu K, Yamamura T, Horinouchi T; actualizat 2025), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1207/
- Savige J și colab.: Guidelines for Genetic Testing and Management of Alport Syndrome, Clin J Am Soc Nephrol 2022;17(1):143-154, https://doi.org/10.2215/CJN.04230321
- Savige J și colab.: Expert consensus guidelines for the genetic diagnosis of Alport syndrome, Pediatr Nephrol 2019;34(7):1175-1189, https://doi.org/10.1007/s00467-018-3985-4
- GeneReviews: MYH9-Related Disease (Savoia A, Pecci A; actualizat 2021), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK2689/
- MedlinePlus Genetics: What are the different types of genetic tests?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/testing/types/
- MedlinePlus Genetics: What are whole exome sequencing and whole genome sequencing?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/testing/sequencing/
- Richards S et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, ACMG/AMP (Genet Med, 2015), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
- Manickam K et al. Exome and genome sequencing for pediatric patients with congenital anomalies or intellectual disability: an evidence-based clinical guideline of the ACMG (Genet Med, 2021), https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34211152/
- Lee K et al. ACMG SF v3.3 list for reporting of secondary findings in clinical exome and genome sequencing, ACMG (Genet Med, 2025), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12318660/
- ESHG. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics (Eur J Hum Genet, 2009), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
- ERKNet, ERA și ESPN, Torra R și colab.: Diagnosis, management and treatment of the Alport syndrome, 2024 guideline, Nephrol Dial Transplant 2025, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12209846/
- KDIGO, Lentine KL și colab.: Clinical Practice Guideline on the Evaluation and Care of Living Kidney Donors, Transplantation 2017, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5540357/
