Test de sânge pentru cancer (MCED): ce s-a dovedit și ce nu
- Autor
- Dr. Anca Neacșu
- Publicat
- Actualizat
- Actualizat la
- Timp de citire
- 12 min de citit
Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Poate ai auzit de un test de sânge care ar putea descoperi mai multe cancere înainte de simptome și te întrebi dacă merită să-l faci.
Pe scurt
Un test de sânge pentru cancer de acest fel se numește test de depistare precoce a mai multor cancere (MCED, din engleză multi-cancer early detection): caută în sânge semne ale mai multor tipuri de cancer deodată, la oameni fără simptome.
În studiile mari, testul studiat, numit Galleri, a semnalat aproximativ unul din trei cancere apărute în anul de după recoltare, iar la aproximativ 4–5 din 10 rezultate pozitive investigațiile nu au găsit un cancer. Primul studiu randomizat mare, făcut în Anglia pe peste 142.000 de oameni, nu a arătat, după trei runde, mai puține cancere descoperite în stadiile III sau IV. Nu se știe încă dacă testul scade numărul deceselor prin cancer.
La 12 noiembrie 2026, niciun astfel de test nu era autorizat de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), iar nicio societate medicală nu îl recomanda pentru screening. Nu se află nici printre testele recomandate de Uniunea Europeană, nici în programul de screening din România. Screeningurile recomandate pentru vârsta ta rămân cele de urmat. Dacă în familie au fost mai multe cancere, merită aflat dacă există un risc moștenit: la această întrebare răspunde alt test, ales la consultație. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre cancerul în familie.
Ce este un test de sânge pentru mai multe cancere (MCED)
Un test MCED caută, cu o singură analiză de sânge, mai multe tipuri de cancer, inclusiv unele pe care testele de screening existente nu le caută.
Ce caută în sânge
Celulele canceroase pot elibera în sânge substanțe, ca fragmente de ADN, care pot sugera un cancer. În funcție de test, analiza măsoară modificări ale secvenței ADN-ului sau a ARN-ului, tipare de metilare, felul în care este fragmentat ADN-ul sau nivelul unor proteine.
Metilarea e unul dintre felurile în care celula pornește sau oprește o genă: mici grupări chimice atașate de ADN, fără să-i schimbe secvența. Poți citi mai multe detalii în articolul despre epigenetică.
Testul din studiile mari caută în ADN-ul liber din sânge tipare de metilare specifice cancerului și e destinat adulților de la 50 de ani.
Semnalul de origine
Un rezultat pozitiv înseamnă că testul a găsit un semnal care sugerează un cancer: e o predicție, nu un diagnostic. Unele teste indică și organul din care ar putea veni semnalul, ca să ghideze investigațiile.
Diagnosticul se pune tot prin investigații: imagistică, biopsie de țesut și/sau intervenție chirurgicală. Niciun test nu caută toate cancerele.
Ce au arătat studiile până acum
Datele vin mai ales din două studii mari cu același test, publicate în septembrie 2026: studiul randomizat NHS-Galleri, din Anglia, și studiul PATHFINDER 2, din SUA și Canada, la adulți de 50 de ani sau mai mult.
Câte cancere găsește și în ce stadiu
Conform analizei Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) pe cele două studii, prezentată pe 23 septembrie 2026, testul a găsit aproximativ unul din trei cancere apărute în cele 12 luni de după recoltare (31,6–35,0%).
Cancerele din stadiile I și II, descoperite atunci când pot fi mai ușor de tratat, au fost găsite mai rar: 24,9% în PATHFINDER 2 și 20,5% în NHS-Galleri. Testul a găsit 37–47% dintre cancerele pentru care ghidurile nu recomandă un screening și aproximativ un sfert dintre cele care au un screening recomandat (sân, colorectal, plămân, col uterin, prostată).
Rezultatele pozitive și investigațiile care urmează
În NHS-Galleri, cu versiunea testului folosită în studiu, la fiecare dintre cele trei runde anuale, aproximativ 1 din 100 de participanți a primit un rezultat pozitiv. Dintre ei, au avut un cancer 58,0% în prima rundă și 45,8% în a treia, iar în PATHFINDER 2, 60,3%. Altfel spus, la aproximativ 4–5 din 10 rezultate pozitive, investigațiile nu au găsit un cancer.
După un rezultat pozitiv urmează investigații, care pot include imagistică, proceduri invazive și biopsii. Tipul și ordinea lor nu se cunosc încă, la fel ca pasul următor atunci când investigațiile nu arată un cancer. În PATHFINDER 2, au avut o procedură invazivă în timpul investigațiilor 46,3% dintre participanții la care nu s-a găsit un cancer (rezultat fals pozitiv) și 88,6% dintre cei la care s-a găsit. Până la analiza publicată nu s-au raportat efecte adverse grave legate de studiu.
Nu se știe încă dacă testul găsește doar cancere care au nevoie de tratament sau și cancere care cresc încet și s-ar putea să nu afecteze niciodată sănătatea.
Primul studiu randomizat mare, în Anglia
Studiul NHS-Galleri, publicat în revista New England Journal of Medicine pe 22 septembrie 2026, a inclus 142.250 de persoane între 50 și 77 de ani. La jumătate dintre ele, sângele recoltat anual, de până la trei ori, a fost testat pe lângă îngrijirea obișnuită; la cealaltă jumătate, grupul de comparație, sângele a fost doar păstrat, fără să fie testat.
Studiul a urmărit în primul rând dacă în grupul testat sunt descoperite mai puține cancere avansate, în stadiile III sau IV, la 12 tipuri de cancer stabilite dinainte. După trei runde, această scădere nu a apărut. Sub 1% dintre participanți au avut efecte adverse legate de studiu, niciunul grav.
La cancerele în stadiul IV, urmărite în al doilea rând, grupul testat a avut ceva mai puține cazuri, dar diferența e la limita la care poate fi și întâmplătoare. Autorii spun că urmărirea trebuie continuată pentru a vedea cum evoluează rezultatele.
Ce nu se știe încă
Conform Institutului Național al Cancerului din SUA (NCI), niciun studiu clinic definitiv nu a arătat până acum că folosirea acestor teste pentru screening scade numărul deceselor prin cancer, iar pentru a cântări beneficiile și riscurile sunt necesare studii randomizate.
Ce este aprobat și ce este încă cercetare
Starea de mai jos este cea de la 12 noiembrie 2026.
În Statele Unite
Conform Institutului Național al Cancerului din SUA (NCI), niciun test de acest fel nu este autorizat de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA). Unele companii le oferă medicilor și publicului ca teste dezvoltate și folosite într-un singur laborator, pentru care reglementarea americană nu cere dovada unui beneficiu clinic, cum ar fi un diagnostic mai precoce. Nicio societate medicală și nici grupul american de experți pentru servicii preventive (USPSTF) nu au recomandat folosirea lor pentru screening.
Pe 23 septembrie 2026, un comitet consultativ al FDA a discutat cererea de aprobare a primului test de acest fel. Comitetul a votat 10 la 0 pentru siguranță, 6 la 4 pentru eficacitate și 7 la 2, cu o abținere, că beneficiile depășesc riscurile. A spus și că testul nu trebuie să înlocuiască screeningurile recomandate de ghiduri.
Votul unui comitet consultativ este o recomandare, pe care FDA nu e obligată s-o urmeze. Unii membri au legat votul „da” de scoaterea cuvântului „precoce” din indicație și de studii după aprobare.
În Uniunea Europeană și în România
Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 2022 cere ca testele noi de screening să intre în asistența medicală de rutină numai după ce studii randomizate și controlate au adus dovezi științifice concludente de eficacitate. Testele de sânge pentru mai multe cancere nu se află printre testele pe care le recomandă.
Conform recomandărilor Societății Europene de Oncologie Medicală (ESMO) din 2022, screeningul persoanelor fără simptome cu teste pe ADN tumoral circulant este încă în cercetare și nu se recomandă de rutină. În România, programul național de screening organizat nu cuprinde astfel de teste.
Screeningurile care au dovezi rămân valabile
Conform Institutului Național al Cancerului din SUA (NCI), screeningurile standard pentru cancer sunt recomandate indiferent dacă faci sau nu un test de sânge pentru mai multe cancere.
Ce recomandă Uniunea Europeană
Recomandarea Consiliului din 2022 prevede:
- Cancerul de sân: mamografie pentru femeile între 50 și 69 de ani; sunt sugerate și limitele de 45 și de 74 de ani
- Cancerul de col uterin: testarea pentru papilomavirusul uman (HPV), ca test preferat, pentru femeile între 30 și 65 de ani, la un interval de cinci ani sau mai mult
- Cancerul colorectal: testul imunochimic fecal cantitativ (FIT), dintr-o probă de scaun, ca test preferat pentru persoanele între 50 și 74 de ani, pe baza căruia se face trimiterea la colonoscopie
Pentru cancerul pulmonar (tomografie cu doză redusă de iradiere, începând cu fumătorii și foștii fumători care au fumat intens) și pentru cel de prostată (testarea antigenului prostatic specific, PSA, urmată de rezonanță magnetică, RMN), recomandarea cere ca țările să evalueze pas cu pas programele.
Programele de screening din România
Conform normelor aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 964/2022, programul național de screening organizat are subprograme pentru cancerul de col uterin, de sân și colorectal. Subprogramul pentru cancerul de col uterin se adresează femeilor între 25 și 64 de ani, fără simptome, prin testul Babeș-Papanicolau. Subprogramele pentru cancerul de sân și pentru cel colorectal se desfășoară în regim pilot, din fonduri externe nerambursabile.
Merită să întrebi medicul de familie ce program de screening e disponibil în județul tău.
Trei teste diferite: depistarea, riscul ereditar și biopsia lichidă
Toate trei se pot face dintr-o probă de sânge, dar răspund la întrebări diferite.
Testul pentru riscul cu care te-ai născut
Testul de depistare caută moleculele eliberate de celulele unei tumori. Testul pentru riscul ereditar caută variantele moștenite din gene, prezente și în celulele sănătoase. Se estimează că aceste variante moștenite contribuie la aproximativ 5–10% din toate cancerele. Cu un istoric familial bogat în cancere, merită totuși aflat dacă există o astfel de variantă.
Testul ereditar arată dacă ai o predispoziție pentru anumite cancere, care contează pentru monitorizarea ta și pentru rude, dar nu spune dacă și când va apărea un cancer. Un test de depistare nu arată riscul moștenit. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testarea genetică oncologică.
Biopsia lichidă, când cancerul e deja diagnosticat
Biopsia lichidă analizează ADN-ul tumoral circulant, adică fragmentele de ADN pe care tumora le eliberează în sânge. Se folosește la persoanele cu o tumoră solidă deja diagnosticată, când medicul oncolog caută o țintă de tratament. Nu arată riscul moștenit de cancer și nu se folosește de rutină pentru depistarea cancerului la persoanele fără simptome. Poți citi mai multe detalii în articolul despre biopsia lichidă.
Dacă în familie au fost mai multe cancere
Dacă mai multe rude au avut cancer, merită aflat dacă în familie se transmite o predispoziție. Cancerul în sine nu se transmite de la părinți la copii, dar o modificare genetică ce crește riscul de cancer se poate moșteni.
În practica dr. Anca Neacșu, evaluarea pornește de la istoric: un cancer apărut mai devreme decât e obișnuit pentru tipul lui, mai multe cancere la aceeași persoană ori un istoric familial bogat în cancere, uneori cu un anumit tipar. Semnele din istoricul familial sunt descrise în articolul despre cancerul ereditar.
Testarea începe, când se poate, cu ruda care a avut cancer. Testul îl alegem împreună la consultație. Panelurile pentru riscul ereditar sunt descrise pe pagina testului genetic pentru cancere ereditare.
Dacă se găsește o mutație care crește riscul, controalele încep mai devreme sau se fac mai des, după genă. Vârstele și intervalele lor sunt descrise în articolele despre sindromul Lynch și despre mutațiile BRCA1 și BRCA2.
Rudele de gradul I ale unei persoane la care s-a găsit o mutație au fiecare o șansă de 50% s-o fi moștenit și pot face apoi testul țintit pentru ea.
Următorul pas: ai rude care au avut cancer și te întrebi dacă ai un risc moștenit? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician se uită la istoricul tău medical și familial, îți spune dacă un test pentru riscul ereditar e potrivit pentru tine și care, iar după rezultat îți explică ce controale sau măsuri de prevenție au sens și dacă e nevoie de alte teste. Despre panelurile pentru riscul ereditar găsești mai multe pe pagina testului genetic pentru cancere ereditare. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.
Referințe
- Consiliul Uniunii Europene. Recomandarea Consiliului privind screeningul pentru depistarea cancerului, care înlocuiește Recomandarea 2003/878/CE (decembrie 2022; documentul 14770/22). https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14770-2022-INIT/ro/pdf
- Pascual J, et al. ESMO recommendations on the use of circulating tumour DNA assays for patients with cancer: a report from the ESMO Precision Medicine Working Group. Ann Oncol. 2022;33(8):750-768. https://doi.org/10.1016/j.annonc.2022.05.520
- National Cancer Institute (NCI). Questions and Answers about Multi-Cancer Detection Tests. Accesat pe 12 noiembrie 2026. https://prevention.cancer.gov/research-areas/networks-consortia-programs/csrn/q-a-about-mcd-tests
- U.S. Food and Drug Administration. 24 Hour Summary, Molecular and Clinical Genetics Panel, 23 septembrie 2026. https://www.fda.gov/media/195032/download
- U.S. Food and Drug Administration. FDA Presentation (Galleri, PMA), Molecular and Clinical Genetics Panel, 23 septembrie 2026. https://www.fda.gov/media/195033/download
- U.S. Food and Drug Administration. September 23, 2026: Molecular and Clinical Genetics Panel of the Medical Devices Advisory Committee Meeting Announcement. https://www.fda.gov/advisory-committees/advisory-committee-calendar/september-23-2026-molecular-and-clinical-genetics-panel-medical-devices-advisory-committee-meeting
- Sasieni P, et al. Effect of Screening with Multicancer Early-Detection Test on Late-Stage Cancer Diagnosis. N Engl J Med. 2026;395:1374-1386. https://doi.org/10.1056/NEJMoa2505723
- Neal RD, Dolly S, et al. Performance of a multi-cancer early detection test in the randomized controlled NHS-Galleri trial. Nat Med. 2026;32(10):3770-3780. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13668664/
- Nabavizadeh N, McDonnell C, et al. Performance and safety of a multi-cancer early detection test: the PATHFINDER 2 study. Nat Med. 2026;32(10):3760-3769. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13668646/
- Ordinul ministrului sănătății nr. 964/2022, normele tehnice ale programelor naționale de sănătate publică (forma consolidată), anexa 7. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/280350