Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie‑uri pentru funcționarea site‑ului și, cu acordul tău, pentru statistici și reclame. Detalii

Helixomic

Polipoza adenomatoasă familială (FAP), polipoza MUTYH și testul genetic

Publicat
Actualizat
Actualizat la
Timp de citire
14 min de citit

Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Un frate și o soră stau de vorbă pe treptele unei case de la țară, la apus, cu câte o cană de cafea

Pe scurt: polipozele ereditare

Un polip este o mică excrescență a mucoasei intestinului. Când însă la o persoană se adună zeci sau sute de polipi ori polipi de un tip rar, cauza poate fi o variantă moștenită. Cele mai frecvente două polipoze ereditare sunt polipoza adenomatoasă familială (FAP), cauzată de o variantă în gena APC, și polipoza asociată MUTYH (MAP).

FAP se transmite dominant: fiecare copil al unei persoane cu FAP are o șansă de 50% să moștenească varianta. MAP este o boală recesivă: părinții sunt de obicei purtători sănătoși, iar fiecare frate sau soră a unei persoane cu MAP are o șansă de 25% să aibă boala. Testarea genetică pe un panel de gene poate descoperi cauza și, când o găsește, confirmă diagnosticul. Colonoscopiile începute de tânăr și operația făcută la timp pot reduce apariția cancerului, iar rudele pot face un test țintit pentru varianta găsită. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre cancerul în familie.

Când devin polipii o problemă ereditară

Polipii de colon, pe scurt

Polipii pot fi de tip adenom (adenomatoși), ca în polipoza adenomatoasă familială (FAP) și în polipoza asociată MUTYH (MAP), sau de tip hamartom (hamartomatoși), ca în polipoza juvenilă și în sindromul Peutz-Jeghers.

Numărul și tipul polipilor care ridică suspiciunea

Conform ghidului Colegiului American de Gastroenterologie din 2026, la 20 sau mai mulți polipi adenomatoși adunați de-a lungul vieții se recomandă testarea pe un panel de gene, iar la 10–19 testarea este sugerată. Ghidul european din 2024 propune testarea de la peste 20 de adenoame, iar pragul poate coborî la 10 dacă polipii apar înainte de 60 de ani, dacă în familie există polipoză sau cancer colorectal ori dacă apar semne din afara colonului. Contează și polipii de tip hamartom, o rudă cu o polipoză ereditară sau cu o mutație cunoscută și un cancer colorectal apărut înainte de 50 de ani.

Este cancerul de colon ereditar?

În cele mai multe cazuri, nu: conform ghidului european, sindroamele ereditare cu risc înalt explică 3–5% din cancerele colorectale, iar FAP, în jur de 1%. Cea mai frecventă predispoziție genetică pentru cancerul ereditar este sindromul Lynch, numit înainte cancer colorectal ereditar non-polipozic. Despre cancerul din familie în general poți citi mai multe detalii în articolul Este cancerul ereditar?.

Polipoza adenomatoasă familială (FAP)

Gena APC și cum se transmite

Gena APC funcționează ca o frână pentru creșterea celulelor din mucoasa intestinului. Fiecare om are două exemplare ale genei, câte unul de la fiecare părinte, iar în polipoza adenomatoasă familială (FAP) unul dintre ele nu funcționează încă de la naștere. Boala se transmite autozomal dominant. Cei mai mulți au un părinte afectat, dar conform GeneReviews, la până la 25% varianta a apărut pentru prima dată la persoana afectată (de novo).

Forma clasică și forma atenuată

În forma clasică apar sute sau mii de polipi adenomatoși în colon, în medie de la 16 ani. Forma atenuată are mai puțini polipi, în medie 30, iar cancerul colorectal apare mai târziu. Conform ghidului european, fără tratament preventiv, riscul de cancer colorectal în FAP ajunge practic la 100% la 60 de ani; în forma atenuată, conform GeneReviews, riscul de-a lungul vieții este de 70%. Colonoscopiile începute de tânăr și operația făcută la timp pot reduce acest risc.

Semnele din afara colonului

FAP poate cauza și polipi în stomac și în duoden (porțiunea de intestin de după stomac), tumori ale țesutului fibros (tumori desmoide), mici tumori benigne ale oaselor (osteoame), anomalii ale dinților și pete pe retină. Riscul este crescut și pentru cancerul de duoden, de stomac și de tiroidă, iar unele dintre aceste semne pot apărea primele.

Abonează-te pentru a beneficia de expertiza dr. Anca Neacșu direct în inboxul tău.

Îți vom trimite săptămânal informații despre sănătate și longevitate susținute de cercetări medicale de încredere și verificate de dr. Anca Neacșu.

Polipoza asociată MUTYH

O boală recesivă, adesea fără istoric în familie

Polipoza asociată MUTYH (MAP) este a doua cea mai frecventă cauză de polipoză adenomatoasă. Gena MUTYH repară un anumit tip de deteriorare a ADN-ului, produsă de oxidare. Boala, numită și polipoză adenomatoasă familială tip 2, apare când ambele exemplare ale genei sunt modificate, câte unul moștenit de la fiecare părinte. Părinții, cu un singur exemplar modificat, sunt de obicei purtători sănătoși. Fiecare frate sau soră a unei persoane cu MAP are o șansă de 25% să aibă boala și de 50% să fie purtător. De aceea MAP apare adesea fără istoric familial, uneori la mai mulți frați.

Cum arată polipoza MUTYH

De obicei apar între zece și câteva sute de polipi adenomatoși în colon, dar la unele persoane cancerul colorectal apare fără polipoză. Conform GeneReviews, în lipsa unei supravegheri făcute la timp, riscul de cancer colorectal de-a lungul vieții este de 80–90%. Adenoamele din duoden sunt frecvente, iar riscul este crescut și pentru cancerul de duoden, de ovar și de vezică urinară.

Purtătorii unei singure variante MUTYH

Când secvențierea găsește o singură variantă la o persoană cu mulți polipi, a doua poate fi o deleție (o porțiune mai mare lipsă din genă), pe care secvențierea o poate rata. Analiza delețiilor și duplicațiilor MUTYH și GREM1 caută astfel de modificări.

Conform GeneReviews, 1–2% dintre oamenii din nordul Europei, din Australia și din SUA poartă o singură variantă patogenă MUTYH. Purtătorul nu are boala, iar riscul lui de cancer colorectal a fost doar ușor crescut în studiile mari. Conform ghidului american, colonoscopiile lui se stabilesc după istoricul personal și familial de polipi sau de cancer colorectal. Rezultatul contează însă pentru frați și pentru partener.

Alte polipoze ereditare, pe scurt

Polipoza asociată polimerazelor (POLE, POLD1) și alte forme rare

Anumite variante în genele POLE și POLD1 cauzează o polipoză adenomatoasă cu predispoziție la cancer, inclusiv de endometru, transmisă autozomal dominant. Există și forme recesive foarte rare, de exemplu cele legate de genele NTHL1 sau MSH3.

Polipoza juvenilă

În polipoza juvenilă apar polipi de tip hamartom în tubul digestiv; „juvenil” se referă la tipul polipului, nu la vârstă. Boala se transmite autozomal dominant, prin variante în genele SMAD4 sau BMPR1A (fiecare la aproximativ 40% dintre familii). Netratați, polipii pot sângera și pot duce la anemie. Cele mai multe persoane cu o variantă SMAD4 au și telangiectazie hemoragică ereditară, o boală a vaselor de sânge, pentru care ghidul britanic sugerează o evaluare.

Sindromul Peutz-Jeghers

Sindromul Peutz-Jeghers are pete pigmentate pe piele și pe mucoase și polipi de tip hamartom, mai ales în intestinul subțire, și se transmite autozomal dominant, prin variante în gena STK11. La copii, cea mai urgentă complicație este invaginația intestinului subțire (intrarea unei porțiuni de intestin în alta), iar la adult crește riscul pentru mai multe tipuri de cancer. O durere abdominală puternică, apărută brusc, cere evaluare chirurgicală de urgență în acest sindrom.

Când se face testul genetic și ce test se alege

Evaluarea genetică

Medicul genetician face evaluarea genetică înainte de test: analizează istoricul tău personal și familial, te examinează clinic la consultația față în față, dacă este cazul, și îți spune dacă un test genetic are sens și care. Testarea începe, când se poate, cu persoana afectată din familie. Colonoscopiile și îndepărtarea polipilor nu așteaptă rezultatul genetic: gastroenterologul continuă supravegherea, iar testul se face în paralel.

Primul test se alege la consultație

Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație. Opțiunile:

Pachetele sunt pe pagina testului genetic pentru cancere ereditare, iar celelalte teste, în lista testelor pentru cancerul colorectal și digestiv ereditar.

Ce nu poate arăta testul

Testul nu poate spune exact la ce vârstă vor apărea polipii sau câți vor fi. Panelul nu poate detecta o variantă APC prezentă doar într-o mică parte dintre celule (mozaicism de nivel scăzut). Pentru o polipoză rămasă fără explicație, ghidul european recomandă să fie luată în calcul analiza ADN-ului din țesut (testare somatică). Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic. Poți citi mai multe detalii în articolul despre raportul testului genetic.

Ce înseamnă rezultatul testului genetic

Rezultat pozitiv

Un rezultat pozitiv înseamnă că s-a găsit o variantă patogenă sau probabil patogenă; în practica medicală, ambele sunt considerate diagnostice. În formele dominante (APC, POLE, POLD1, SMAD4, BMPR1A, STK11), o singură variantă explică polipii; în polipoza asociată MUTYH (MAP) sunt necesare două, pe exemplare diferite ale genei, ceea ce testarea părinților poate clarifica. La consultația de interpretare, medicul genetician îți explică semnificația rezultatului, pașii următori de investigare sau monitorizare, inclusiv dacă sunt necesare alte teste genetice și, mai ales, dacă sunt necesare anumite terapii.

Rezultat negativ

Dacă în familie se cunoaște o variantă APC și testul arată că nu o ai, nu ai moștenit boala; conform ghidului american, treci atunci la screeningul obișnuit pentru populația generală, iar specialistul confirmă că acest lucru se aplică în cazul tău. Dacă apar simptome sau dacă istoricul tău personal ori cel al familiei se schimbă, merită o nouă evaluare.

Când în familie nu se cunoaște o variantă, un rezultat negativ la o persoană cu polipi nu exclude o polipoză, iar supravegherea continuă după numărul și tipul polipilor. Dacă suspiciunea rămâne, pasul următor discutat la consultație este secvențierea întregului genom (WGS).

Variantă cu semnificație incertă (VUS)

O variantă cu semnificație incertă (VUS) este o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Se urmărește până la reclasificare și nu se folosește în decizii medicale și nici pentru testarea predictivă a rudelor fără simptome; uneori, testarea părinților sau a altor rude afectate ajută la interpretarea ei.

După diagnostic: specialiștii stabilesc supravegherea

Ghidurile dau vârsta primelor controale la persoanele fără simptome, iar specialiștii stabilesc intervalele, după formă și severitate.

Colonoscopiile și momentul operației

Prima colonoscopie:

  • Polipoza adenomatoasă familială (FAP), forma clasică: la 12 ani (ghidul european) sau până la 10–15 ani (ghidul american)
  • FAP, forma atenuată: cel târziu la 18–20 de ani, în ambele ghiduri (în cel european, când și forma din familie e atenuată)
  • Polipoza asociată MUTYH (MAP): de regulă la 18 ani și excepțional mai devreme, după istoricul familiei (ghidul european), sau până la 18–20 de ani (ghidul american)
  • Polipoza juvenilă: de la 15 ani sau mai devreme, dacă apar simptome (ghidul britanic)
  • Sindromul Peutz-Jeghers: de la 8 ani, împreună cu endoscopia digestivă superioară și capsula endoscopică pentru intestinul subțire (ghidul britanic)

Pentru FAP și MAP, ghidul american propune apoi colonoscopii la 1–3 ani, după numărul, mărimea și tipul polipilor; în MAP, ghidul european propune 1–2 ani, adaptat după numărul de polipi. Ghidul european recomandă colonoscopia la orice vârstă, cât mai repede, persoanelor cu simptome care au o variantă APC.

În FAP și în MAP, cât timp polipii pot fi controlați la colonoscopie și nu există alte motive pentru operație, operația poate fi amânată; altfel se discută îndepărtarea colonului (colectomie), în FAP principala măsură care reduce riscul de cancer colorectal. Chirurgul și gastroenterologul stabilesc momentul operației împreună cu tine, iar preferința ta privind tipul operației contează.

Supravegherea altor organe

  • Stomacul și duodenul, prin endoscopie digestivă superioară: de la 20–25 de ani în FAP și în forma atenuată și de la 30–35 de ani în MAP, ori mai devreme, după istoricul familiei (ghidul american); în FAP după 18 ani, dar nu mai târziu de 30, iar în MAP de la 35 de ani (ghidul european); în polipoza juvenilă, de la 18 ani la purtătorii SMAD4 și de la 25 de ani la purtătorii BMPR1A (ghidul britanic)
  • Tiroida, în FAP și în forma atenuată: o primă ecografie de luat în calcul până la 18 ani (ghidul american); când se face, supravegherea cuprinde examenul clinic și ecografia, de la 16 ani la femei și la vârsta adultă la bărbați (ghidul european)

Medicamentele de prevenție

Conform ghidului european, datele nu sunt încă suficiente pentru concluzii definitive despre efectul medicamentelor de prevenție asupra apariției cancerului colorectal. Ghidul american recomandă ca ele să nu înlocuiască operația atunci când aceasta este indicată.

Rudele tale: testarea în cascadă

După ce varianta e găsită la o persoană, rudele ei pot afla dacă au moștenit-o, printr-un test țintit doar pentru acea variantă. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testarea în cascadă.

Cine se testează și în ce ordine

Rudele fără simptome pot face testul (analiza Sanger pentru mutația familială) după ce persoana afectată a fost testată. Dacă persoana afectată nu mai este disponibilă pentru testare, se pornește, când există, de la ADN-ul păstrat de la ea.

În polipozele dominante, ca polipoza adenomatoasă familială (FAP), ghidul european recomandă ca testul să fie oferit tuturor rudelor de gradul I (părinți, frați, copii), apoi din aproape în aproape. În polipoza asociată MUTYH (MAP), testul se oferă întotdeauna fraților.

Copiii

Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), un copil fără simptome poate fi testat când prevenția sau tratamentul pot începe în copilărie; altfel, testarea pentru o boală care apare la vârsta adultă și cea a statutului de purtător se amână, de regulă, până când copilul poate decide singur.

În familiile cu forma clasică de FAP, prevenția începe în copilărie: colonoscopiile încep la 12 ani, iar conform GeneReviews, testul genetic se oferă de obicei copiilor cu risc până la 10 ani. Un copil mai mare poate face testul țintit când se află varianta din familie. Când părintele are FAP clasică, dar testul genetic nu e disponibil sau nu a găsit varianta, colonoscopiile copiilor fără simptome încep tot la 12 ani. În forma atenuată, colonoscopiile încep la sfârșitul adolescenței, așa că testul copiilor poate aștepta până atunci. Părinții stabilesc vârsta testului împreună cu medicul genetician, după istoricul familiei și nevoile copilului.

În MAP, dacă celălalt părinte nu poartă o variantă MUTYH, copiii unei persoane afectate sunt purtători. Partenerul poate face testul MUTYH, ca să se clarifice riscul copiilor, iar decizia pentru copii se ia la consultație.

Dacă plănuiești o sarcină

Dacă plănuiești copii, la consultație discuți riscul transmiterii și testele prenatale potrivite, ideal înainte de sarcină. Când varianta din familie e cunoscută, testarea prenatală și testarea genetică a embrionilor (prin fertilizare in vitro) sunt opțiuni de discutat cu medicul genetician și cu medicul specialist în fertilitate; alegerea îți aparține.

Următorul pas: ai zeci de polipi la colonoscopie sau o rudă cu polipoză? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician analizează istoricul personal și familial și îți spune dacă un test genetic are sens și care. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.

Referințe

  1. Zaffaroni G, et al. Updated European guidelines for clinical management of familial adenomatous polyposis (FAP), MUTYH-associated polyposis (MAP), gastric adenocarcinoma, proximal polyposis of the stomach (GAPPS) and other rare adenomatous polyposis syndromes: a joint EHTG-ESCP revision. Br J Surg. 2024;111(5):znae070. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11081080/
  2. Mankaney G, et al. ACG Clinical Guideline: Diagnosis and Management of Adenomatous Colorectal Polyposis Syndromes. Am J Gastroenterol. 2026;121(9):2086-2120. https://doi.org/10.14309/ajg.0000000000004105
  3. Monahan KJ, et al. Guidelines for the management of hereditary colorectal cancer from the BSG/ACPGBI/UKCGG. Gut. 2020;69(3):411-444. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7034349/
  4. Yen T, Stanich PP, Axell L, Patel SG. APC-Associated Polyposis Conditions. GeneReviews. 1998, actualizat în 2022. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1345/
  5. Nielsen M, Infante E, Brand R. MUTYH Polyposis. GeneReviews. 2012, actualizat în 2021. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK107219/
  6. Wagner A, et al. The Management of Peutz-Jeghers Syndrome: European Hereditary Tumour Group (EHTG) Guideline. J Clin Med. 2021;10(3):473. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7865862/
  7. MacFarland SP, Howe JR. Juvenile Polyposis Syndrome. GeneReviews. 2003, actualizat în 2022. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1469/
  8. European Society of Human Genetics. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the ESHG. Eur J Hum Genet. 2009;17(6):720-721. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/

Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Nu găsești ce cauți? Contactează-ne – îți răspundem cu plăcere.

Am avut polipi la colonoscopie. Înseamnă că am o polipoză ereditară?

Nu neapărat: un polip izolat este frecvent și de obicei nu este, singur, un motiv pentru un test genetic. Mulți polipi adenomatoși, polipii hamartomatoși sau un istoric familial sugestiv sunt motive să discuți testul la consultație.

Ce este gena APC?

APC este gena care frânează creșterea celulelor din mucoasa intestinului. O variantă patogenă în această genă, cu care te-ai născut, cauzează polipoza adenomatoasă familială.

Polipoza adenomatoasă familială are simptome?

La început poate să nu cauzeze simptome, de aceea colonoscopiile se fac și la persoanele fără simptome care au o variantă APC. Ghidul european numește ca semne de alarmă schimbarea tranzitului, sângerarea din rect sau anemia, scaunele mai moi și eliminarea de mucus. Dacă le observi, mergi la medic.

Nimeni din familie n-a avut polipi. Poate fi totuși ereditar?

Da, poate fi: în polipoza asociată MUTYH, părinții sunt de obicei purtători sănătoși, iar boala apare doar la copiii care au moștenit ambele variante. În polipoza adenomatoasă familială, varianta poate apărea pentru prima dată chiar la persoana cu polipi (de novo).

Când merită o consultație de genetică medicală?

Merită la mulți polipi adenomatoși sau de un tip rar, la o polipoză sau o mutație cunoscută în familie ori la un rezultat genetic deja primit (panel, exom sau genom; pozitiv, negativ sau incert). Evaluarea genetică documentează istoricul medical personal și familial al pacientului, la consultația față în față medicul îl și examinează clinic, iar în urma ei medicul genetician poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic. Consultațiile sunt făcute de medicii din echipa de genetică medicală Helixomic, fondată de dr. Anca Neacșu. Se fac online, din țară sau din străinătate, ori față în față, la Clinica Luna din București.

Nu ai nevoie de trimitere de la alt medic.

Ai nevoie de o consultație genetică?

Programează o discuție cu dr. Anca Neacșu pentru a înțelege ce test genetic se potrivește nevoilor tale.