Trombofilia în sarcină: ce înseamnă rezultatul analizelor și ce urmează
- Autor
- Dr. Anca Neacșu
- Publicat
- Actualizat
- Actualizat la
- Timp de citire
- 20 min de citit
Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Poate ți s-a recomandat un „profil de trombofilie” înainte de sarcină sau în primele săptămâni. Poate ai deja buletinul de analize, cu „heterozigot” sau „homozigot” în dreptul unor nume ca Factor V Leiden, PAI-1 sau MTHFR, ori faci injecții cu heparină și vrei să înțelegi de ce.
Pe scurt: trombofilia în sarcină
Trombofilia ereditară înseamnă o tendință moștenită de a face cheaguri de sânge în vene: riscul de tromboză e mai mare, dar tromboza nu apare neapărat. Conform ghidului românesc de obstetrică, marea majoritate a femeilor cu trombofilie fără complicații în sarcinile anterioare au sarcini normale.
Ce spun ghidurile pentru rezultatele frecvente:
- O copie de Factor V Leiden sau de protrombină G20210A, fără tromboze: fără alți factori de risc, ghidurile nu recomandă heparină nici în sarcină, nici după naștere; după naștere, ele diferă când o rudă de gradul I a avut o tromboză
- PAI-1 sau MTHFR, singure: nu au o legătură clinic semnificativă cu tromboza și nu sunt printre situațiile cu heparină din ghiduri
- O proteină S scăzută, măsurată în sarcină: scade în mod normal în sarcină, așa că valoarea poate să nu se confirme la repetarea analizei la momentul potrivit
Dacă e nevoie de heparină, decid medicul obstetrician și medicul hematolog, după tot tabloul tău. La consultația de genetică medicală afli care rânduri din buletinul de analize contează, dacă și când se repetă o analiză din sânge, dacă s-au căutat anticorpii antifosfolipidici, ce să îi întrebi pe medicii tăi și cine din familie are rost să se testeze.
Trombofilia în sarcină: ce riscuri sunt și cât de mari
Dacă ai un rezultat de trombofilie, în sarcină contează două lucruri diferite: riscul unei tromboze la tine și riscul pentru sarcină.
Riscul de tromboză în sarcină și după naștere
Cu o trombofilie ereditară, riscul care crește e cel de tromboembolism venos (TEV), adică de cheaguri în vene: cel mai des o tromboză venoasă profundă (TVP) la picior sau o embolie pulmonară, când un cheag ajunge în plămân. Pentru Factor V Leiden, cifrele sunt:
- Factor V Leiden heterozigot (o copie a variantei): un TEV apare în aproximativ 1% din sarcini și în aproximativ 3% când există și rude care au avut un TEV
- Factor V Leiden homozigot (două copii): un TEV apare în 2,2–4,8% din sarcini
Așadar, la cele mai multe femei cu o copie de Factor V Leiden, sarcina trece fără o tromboză. La gravide în general, riscul de TEV e de 4–6 ori mai mare decât în afara sarcinii și crește și mai mult după naștere, dar rămâne mic: 1–2 cazuri la 1.000. Vârful e în lăuzie, adică în primele săptămâni de după naștere. La deficitul de proteină C, de proteină S sau de antitrombină, la formele homozigote și la combinațiile de variante, ghidul britanic recomandă îndrumarea către un specialist cu experiență.
Trombofilia și pierderile de sarcină
Conform ghidului Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE), între pierderile de sarcină repetate și trombofilia ereditară nu există o asociere sau există cel mult una slabă. Pentru o copie de Factor V Leiden, studiile care au urmărit sarcinile în timp au găsit o diferență mică: 4,2% pierderi la purtătoare, față de 3,2% la femeile fără variantă.
Chiar și după pierderi repetate, cuplurile au, în general, un prognostic bun pentru o naștere vie la sarcina următoare, mai ales când vârsta femeii și numărul pierderilor sunt mici. Poți citi mai multe detalii în articolul despre pierderile de sarcină repetate.
Sindromul antifosfolipidic, o trombofilie dobândită
Sindromul antifosfolipidic (SAFL) nu se moștenește: e o boală autoimună în care anticorpii antifosfolipidici pot duce la tromboze și la complicații în sarcină. Se caută trei tipuri de anticorpi: anticoagulantul lupic, anticorpii anticardiolipină și anticorpii anti-β2-glicoproteina I. Un singur rezultat pozitiv nu ajunge pentru diagnostic: anticorpii trebuie găsiți la cel puțin două recoltări, la minimum 12 săptămâni distanță, alături de criterii clinice.
Pentru femeile cu SAFL care nu au avut o tromboză, dar au avut cel puțin trei avorturi spontane înainte de săptămâna 10 sau o pierdere a sarcinii la sau după săptămâna 10, Alianța Europeană a Asociațiilor de Reumatologie (EULAR) recomandă, pe durata sarcinii, aspirină în doză mică împreună cu heparină în doză de prevenție (profilactică). După naștere, EULAR spune că ar trebui luată în considerare continuarea heparinei încă 6 săptămâni, pentru a reduce riscul de tromboză la mamă. După două pierderi de sarcină, ghidul ESHRE recomandă căutarea anticorpilor antifosfolipidici.
Pentru femeile cu SAFL care au avut o tromboză, recomandarea EULAR pentru sarcină e alta, iar două avertismente de siguranță le privesc. Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) nu recomandă la ele anticoagulantele orale directe (rivaroxaban, apixaban, edoxaban, dabigatran). Pentru cele care iau antivitamine K (de tipul warfarinei), EULAR recomandă trecerea pe heparină imediat ce sarcina e confirmată, ideal înainte de săptămâna a șasea. Schema o stabilesc medicul hematolog și medicul obstetrician.
Semnele unei tromboze în sarcină și după naștere
La Factor V Leiden, principala manifestare e tromboza venoasă, cel mai des la picior, așa că merită să îi cunoști semnele. O tromboză venoasă profundă dă de obicei durere și umflare la un singur picior și, uneori, durere în partea de jos a abdomenului. O embolie pulmonară se poate manifesta prin respirație grea, durere în piept, tuse cu sânge sau colaps.
Dacă apare vreunul dintre aceste semne, în sarcină sau în săptămânile de după naștere, cere ajutor medical imediat: o suspiciune de tromboză se investighează fără întârziere.
Heparina în sarcină: când o recomandă ghidurile și cine decide
Pentru ce se folosește heparina cu greutate moleculară mică
Heparinele cu greutate moleculară mică, dintre care face parte enoxaparina, sunt anticoagulantele de primă alegere pentru prevenirea tromboembolismului venos (TEV) în sarcină și după naștere. Enoxaparina e cunoscută și sub numele comercial Clexane. Se administrează prin injecții sub piele, pe care femeile învață să și le facă singure. Există dovezi că nu traversează placenta, iar în alăptare sunt considerate sigure.
Celelalte anticoagulante sunt rezervate unor situații anume, de exemplu femeilor care nu tolerează heparina. Anticoagulantele orale directe se evită în sarcină și nu sunt recomandate, în prezent, în alăptare. Aspirina nu e recomandată pentru prevenirea trombozei la gravide. Dacă iei aspirină în doză mică, ea poate avea alt rol, de exemplu în sindromul antifosfolipidic, iar medicul care ți-a prescris-o decide orice modificare, inclusiv oprirea ei.
Ce recomandă ghidurile, după tipul de trombofilie
Pentru cazul cel mai frecvent, o copie de Factor V Leiden sau de protrombină fără tromboze în trecut, ghidurile american, britanic și românesc nu recomandă heparină în timpul sarcinii doar pentru acest rezultat. După naștere, fără rude cu tromboze și fără alți factori de risc, nu o recomandă nici atunci; pozițiile lor diferă când o rudă de gradul I a avut un TEV. Pentru femeile care nu au avut o tromboză, ghidul pentru sarcină al Societății Americane de Hematologie (ASH):
- sugerează să nu se facă profilaxie (prevenție cu heparină) în timpul sarcinii la Factor V Leiden sau la protrombina G20210A în formă heterozigotă și la deficitul de proteină C sau de proteină S, indiferent dacă există rude cu TEV
- sugerează profilaxie în timpul sarcinii la deficitul de antitrombină cu rude care au avut un TEV, la Factor V Leiden homozigot și la trombofiliile combinate (de exemplu Factor V Leiden împreună cu protrombina)
- după naștere, sugerează să nu se facă profilaxie la Factor V Leiden sau la protrombina în formă heterozigotă, cu sau fără rude cu TEV, și la deficitele de antitrombină, de proteină C sau de proteină S fără rude cu TEV
- după naștere, recomandă profilaxie la deficitul de antitrombină cu rude care au avut un TEV și o sugerează la deficitul de proteină C sau de proteină S cu rude care au avut un TEV, la formele homozigote și la trombofiliile combinate
„Sugerează” înseamnă aici o recomandare condițională, sprijinită pe dovezi de certitudine foarte scăzută. Pentru femeile care au avut deja un TEV și nu iau anticoagulante pe termen lung, ASH recomandă profilaxie după naștere.
Colegiul Regal al Obstetricienilor și Ginecologilor din Marea Britanie (RCOG) privește Factor V Leiden sau protrombina în formă heterozigotă, fără tromboze în trecut, ca pe o trombofilie cu risc scăzut: un factor de risc printre altele, cum sunt vârsta peste 35 de ani, fumatul sau sarcina multiplă, iar decizia ține de suma lor. Dacă o rudă de gradul I a avut un TEV, ghidul britanic recomandă continuarea profilaxiei 6 săptămâni după naștere, în timp ce ASH sugerează să nu se facă. La deficitul de antitrombină, de proteină C sau de proteină S și la formele homozigote ori combinate, ghidul britanic recomandă 6 săptămâni de profilaxie după naștere, chiar și fără alți factori de risc.
Ghidul Societății de Obstetrică și Ginecologie din România (SOGR) recomandă, la trombofilia cu risc scăzut fără tromboze în antecedente, supraveghere fără anticoagulant în timpul sarcinii, iar după naștere anticoagulant doar dacă există și alți factori de risc. Unde ghidurile nu spun același lucru, decizia ține cont de riscul tău și de preferința ta.
Heparina și pierderile de sarcină
Într-un studiu randomizat la femei cu trombofilie ereditară și cel puțin două pierderi de sarcină, heparina cu greutate moleculară mică nu a crescut rata nașterilor vii față de îngrijirea obișnuită, iar cele mai multe femei au născut un copil viu, cu sau fără tratament. De aceea, ghidul european pentru pierderile de sarcină repetate sugerează să nu se folosească profilaxie antitrombotică, de exemplu cu heparină, la femeile cu trombofilie ereditară și pierderi de sarcină repetate, în afara studiilor de cercetare sau a femeilor care au nevoie de ea pentru prevenirea trombozei. Excepția e sindromul antifosfolipidic, descris mai sus. Dacă faci deja injecții, motivul poate fi altul decât rezultatul de trombofilie: o tromboză în trecut, mai mulți factori de risc adunați sau sindromul antifosfolipidic. Merită să îl întrebi pe medicul care ți le-a prescris pentru ce sunt recomandate în cazul tău. Medicul curant decide orice modificare de tratament, inclusiv oprirea injecțiilor.
Cine decide
Decizia despre heparină o iau medicul obstetrician și medicul hematolog, împreună cu tine. Ei pun în balanță tipul de trombofilie, trombozele pe care le-ai avut tu sau rudele tale, ceilalți factori de risc și riscul de sângerare. Tot ei stabilesc doza și durata. Dacă ai avut o tromboză, ghidul britanic recomandă o discuție înainte de sarcină și un plan de profilaxie făcut din timp.
Cum citești buletinul de analize de trombofilie
Un „profil de trombofilie” adună, de obicei, două feluri de analize, care se citesc diferit.
Analizele genetice și analizele din sânge
Analizele genetice caută variante în ADN. Factor V Leiden poate apărea pe buletinul de analize ca F5 c.1601G>A sau G1691A, iar protrombina ca F2 c.*97G>A, G20210A sau 20210G-A. Fiind analize ADN, se pot interpreta corect și în sarcină.
Analizele din sânge măsoară proteinele care frânează coagularea (proteina C, proteina S și antitrombina) și caută anticorpii antifosfolipidici. Valorile lor se schimbă: pot fi scăzute din cauza altor boli sau a hormonilor și variază de la o recoltare la alta, așa că se interpretează în context.
Heterozigot și homozigot
Fiecare genă are două copii, câte una de la fiecare părinte. „Heterozigot” înseamnă că varianta se află pe una dintre cele două copii, iar „homozigot”, pe ambele. Cuvinte ca „pozitiv”, „mutant” sau „prezentă” spun doar că varianta a fost găsită. Poți citi mai multe detalii în articolul despre genotipul heterozigot și homozigot.
Factor V Leiden
Factor V Leiden este o variantă a genei F5: între 3% și 8% dintre persoanele din Europa și din Statele Unite au o copie. Forma homozigotă e rară, aproximativ 1 la 5.000 de persoane.
O copie crește de 3–8 ori riscul unui prim tromboembolism venos (TEV), însă riscul pe an rămâne mic, în jur de 0,5%. La două copii, riscul e mult mai mare. Riscul tău depinde și de alte lucruri: tromboze la rude, altă trombofilie asociată, sarcina, pilula combinată, greutatea și vârsta.
Protrombina G20210A
Varianta G20210A a genei protrombinei (gena F2) e prezentă la 1–2% dintre europeni. O copie crește de aproximativ 3 ori riscul unei prime tromboze venoase, conform Societății Britanice de Hematologie (BSH). Forma homozigotă și combinația cu Factor V Leiden sunt încadrate de ghidul românesc la trombofiliile cu risc crescut.
Deficitul de proteină C, proteină S sau antitrombină
Înainte de o concluzie contează momentul recoltării. În sarcină, proteina S scade în mod normal: ghidul românesc notează o scădere de 40–60% în majoritatea sarcinilor normale. De aceea, o valoare scăzută găsită în sarcină nu înseamnă neapărat un deficit și poate să nu se confirme când analiza se repetă la momentul potrivit.
Un deficit ereditar confirmat de antitrombină crește de aproximativ 15 ori riscul unei prime tromboze venoase, iar unul de proteină C sau de proteină S de 5–7 ori, potrivit BSH.
Ce înseamnă un rezultat pozitiv
Un rezultat pozitiv la Factor V Leiden sau la protrombină arată o predispoziție: riscul tău e mai mare decât media, dar mulți purtători nu fac niciodată o tromboză. Ce urmează depinde de restul tabloului: ce tip de trombofilie e, dacă ai avut tu sau rudele tale tromboze și în ce situație ești acum, de exemplu o sarcină sau un tratament cu hormoni.
Ce înseamnă un rezultat negativ
Un rezultat negativ la Factor V Leiden și la protrombină arată că aceste variante nu au fost găsite. El nu exclude un deficit de proteină C, de proteină S sau de antitrombină, care se măsoară prin analize din sânge, și nici sindromul antifosfolipidic, care se caută prin anticorpi. Ce urmează, mai ales după pierderi de sarcină sau cu tromboze în familie, se discută cu medicul.
Variantele din profil care nu sunt trombofilie: PAI-1, MTHFR, Factor XIII
Unele profiluri de trombofilie, între care și analiza suplimentară de la Helixomic, cuprind variante pentru care ghidurile nu recomandă testarea, pentru că nu au o legătură clinic semnificativă cu tromboza. Ghidul românesc de obstetrică le mai trece pe PAI-1 și MTHFR în tabelul trombofiliilor cu risc scăzut, dar notează că, potrivit ultimelor studii, ele nu ar modifica riscul de tromboză în sarcină. Dacă le ai deja pe buletinul de analize, iată cum se citesc.
PAI-1 4G/5G, heterozigot sau homozigot
PAI-1 (inhibitorul activatorului plasminogenului 1, gena SERPINE1) are o variantă comună (un polimorfism) numită 4G/5G. Pe buletinul de analize apare ca 5G/5G, 4G/5G (heterozigot) sau 4G/4G (homozigot).
Pentru tromboza venoasă, o meta-analiză amplă (o analiză care adună rezultatele mai multor studii) nu a găsit o legătură în ansamblu; a găsit una doar în unele grupuri de populație, între care persoanele de origine europeană și cele din Asia de Est. Pentru pierderile de sarcină repetate, o meta-analiză din 2024 a găsit, în ansamblu, o asociere la 4G/4G și la 4G/5G. La femeile din Europa, asocierea pentru 4G/5G nu a fost semnificativă.
Ghidurile nu recomandă testarea PAI-1, iar un rezultat 4G/5G sau 4G/4G, singur, nu se află printre situațiile pentru care ele sugerează heparină în sarcină. Ce analize se fac după pierderi de sarcină repetate găsești în articolul despre pierderile de sarcină repetate.
MTHFR C677T și A1298C
Variantele C677T și A1298C ale genei MTHFR sunt cerute des odată cu profilul de trombofilie, dar meta-analizele au arătat că nu există o legătură între ele și tromboza venoasă. Ghidurile nu recomandă testarea genetică a variantelor MTHFR în evaluarea trombofiliei.
După un rezultat MTHFR, analizele utile sunt homocisteina și folații eritrocitari (analize din sânge), iar o eventuală schimbare de supliment se discută la consultație, pe baza lor; detaliile le găsești în ghidul despre mutația MTHFR.
Factor XIII V34L și celelalte variante
Pentru Factor XIII V34L, o meta-analiză a găsit chiar un mic efect protector împotriva trombozei venoase, iar la europeni nu s-a găsit o legătură cu pierderile de sarcină repetate.
Profilurile mai pot cuprinde Factor V R2, ACE, APOB, APOE, MTR, MTRR, AGT, AGTR1 sau GSTP1. Nici ele nu se numără printre trombofiliile ereditare bine definite, care sunt Factor V Leiden, protrombina G20210A și deficitele de proteină C, de proteină S și de antitrombină.
Cine are nevoie de analize de trombofilie
Ghidurile leagă testarea de o întrebare: ar schimba rezultatul ceva în îngrijirea ta?
Ce recomandă ghidurile
Societatea Americană de Hematologie (ASH) sugerează testarea în câteva situații: după un tromboembolism venos (TEV) apărut în sarcină, după naștere sau în timpul folosirii pilulei combinate, pentru a stabili durata tratamentului, și la gravidele cu rude care au o trombofilie cu risc înalt. Aproape toate aceste recomandări se sprijină pe dovezi de certitudine foarte scăzută.
Testarea nu e recomandată de rutină:
- înainte de pilula combinată, la femeile din populația generală; aici ASH are o recomandare puternică
- după pierderi de sarcină repetate, pentru trombofilia ereditară: ghidul european pentru pierderile de sarcină sugerează să nu se facă screening, în afara cercetării sau a femeilor cu factori de risc suplimentari, de exemplu rude cu trombofilie ereditară sau un TEV în antecedente
Separat de trombofilia ereditară, anticorpii antifosfolipidici se caută după două pierderi de sarcină și după un TEV fără o cauză evidentă. La consultația de genetică, testarea pentru trombofilia ereditară poate fi recomandată și după pierderi repetate în trimestrul al doilea: găsești detaliile mai jos, în „Ce observăm în practica clinică”.
La gravidele cu rude care au avut tromboze, ASH sugerează testarea când în familie există o trombofilie cu risc înalt. Ghidul britanic ia în calcul testarea când o rudă de gradul I a avut, înainte de 50 de ani, un TEV fără cauză evidentă sau legat de estrogeni. Ghidul românesc de obstetrică nu recomandă testarea gravidelor sănătoase doar pentru că au rude cu trombofilie sau cu TEV, dar recomandă colaborarea obstetricianului cu hematologul când istoricul personal sau familial de tromboze e important. În această situație, decizia se ia împreună cu medicul, pornind de la ce ar schimba rezultatul.
Ce observăm în practica clinică: La consultație, trimit la testare pacientele cu avorturi spontane repetate în trimestrul al doilea de sarcină, femeile cu multe eșecuri de implantare, pe cele cu istoric personal sau familial de tromboză și pacientele înainte de fertilizarea in vitro (FIV). Aici practica mea e mai largă decât ghidurile, care nu recomandă testarea de rutină după pierderi repetate de sarcină. Nu e o regulă generală: decizia se ia la consultație, pentru fiecare pacientă în parte.
Înainte de test, te ajută o discuție despre ce ar însemna un rezultat pozitiv sau negativ pentru tine și pentru familie.
Când se recoltează analizele
Pentru analizele din sânge, momentul recoltării schimbă rezultatul:
- În sarcină și după naștere: proteina S scade în mod normal în sarcină și în lăuzie, iar antitrombina spre finalul sarcinii și imediat după naștere; când se poate, testarea e preferabilă înainte de sarcină
- După o pierdere de sarcină: ghidul european recomandă amânarea testării pentru trombofilia ereditară până la 6 săptămâni după pierdere
- După o tromboză: proteina C, proteina S și antitrombina se măsoară după 3 luni de tratament anticoagulant
- Sub tratament cu antivitamine K: proteina C și proteina S apar mult scăzute
- Anticorpii antifosfolipidici: testarea lor se evită în sarcină, pentru că rezultatele pot să nu fie de încredere; dacă ești deja însărcinată și nu ai fost testată, medicul tău stabilește cum se procedează
Ce analize genetice există la Helixomic
Pentru trombofilia ereditară există un panel genetic pentru trombofilie și trombocitemie, pe care medicul genetician îl recomandă la consultație când e indicat.
La testul genetic pentru infertilitate feminină și masculină se poate adăuga analiza suplimentară pentru trombofilie și NAIT (trombocitopenia aloimună fetală și neonatală), când medicul consideră utilă evaluarea trombofiliei. Analiza cuprinde Factor V Leiden și protrombina G20210A, dar și MTHFR, PAI-1 4G/5G și Factor XIII V34L, care se citesc ca mai sus. Nu cuprinde deficitele de proteină C, de proteină S sau de antitrombină, care se măsoară prin analize din sânge.
După rezultat: cine te ajută și ce urmează
Medicul genetician, hematologul și obstetricianul
Medicul genetician îți explică ce înseamnă rezultatul și care sunt riscurile pentru tine și pentru rudele tale. Tot la consultație afli pașii următori: alte investigații, monitorizări sau testări pentru membrii familiei. Tratamentul și monitorizarea sarcinii sunt de competența medicului hematolog și a medicului obstetrician. La Helixomic, pacientele cu trombofilie sunt trimise la medicul hematolog, pentru evaluare și pentru consiliere privind tratamentul.
Testarea rudelor
Factor V Leiden și protrombina G20210A se pot transmite de la părinte la copil: fiecare copil al unui purtător heterozigot are 50% șanse să moștenească varianta (transmitere autozomal dominantă). Asta nu înseamnă că toate rudele au nevoie de analize. Societatea Britanică de Hematologie (BSH) nu recomandă testarea de rutină a rudelor de gradul I ale persoanelor care au avut un tromboembolism venos (TEV). Sugerează o testare selectivă a rudelor fără simptome din familiile cu deficit de proteină C, de proteină S sau de antitrombină, atunci când rezultatul le-ar putea schimba îngrijirea sau alegerile.
La o rudă adultă fără tromboze, un rezultat pozitiv nu arată un risc destul de mare pentru un tratament anticoagulant, dar poate conta în evaluarea riscului din situații ca sarcina, așa că riscul genetic se evaluează cel mai bine înainte de o sarcină. Copiii fără simptome cu o copie a variantei Factor V Leiden par să aibă un risc mic de tromboză, în afara unor factori de risc puternici. De aceea, un copil fără simptome poate fi testat când rezultatul îi schimbă îngrijirea din copilărie; altfel, testarea așteaptă, de regulă, până când copilul poate decide singur. Cum decurge, în general, testarea rudelor afli din articolul despre testarea genetică în cascadă.
Contracepția după naștere
După naștere, alegerea contracepției contează, pentru că pilula combinată (cu estrogen) adaugă un risc peste cel al trombofiliei. Conform criteriilor britanice de eligibilitate pentru contracepție (UKMEC 2025), la femeile cu o variantă trombogenă, cele care iau pilula combinată au un risc de tromboză de 2 până la 20 de ori mai mare decât cele care nu o iau.
UKMEC încadrează aceste variante (Factor V Leiden, protrombina, deficitele de proteină C, de proteină S și de antitrombină) în categoria 4 pentru contracepția hormonală combinată, adică un risc inacceptabil pentru sănătate dacă metoda e folosită. Există alternative fără estrogen: steriletul cu cupru (categoria 1), steriletul cu levonorgestrel, implantul și pilula doar cu progestativ (categoria 2). Medicul ginecolog te poate ajuta să alegi metoda potrivită.
Următorul pas: ai un rezultat de trombofilie sau ți s-a recomandat profilul? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician îți explică rezultatul, îți spune dacă mai e nevoie de alte analize și ce înseamnă pentru rudele tale. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.
Referințe
- Bates SM, Rajasekhar A, Middeldorp S, et al. American Society of Hematology 2018 guidelines for management of venous thromboembolism: venous thromboembolism in the context of pregnancy. Blood Advances. 2018;2(22):3317-3359. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6258928/
- Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Reducing the Risk of Venous Thromboembolism during Pregnancy and the Puerperium. Green-top Guideline No. 37a. 2015, cu declarația de poziție din septembrie 2026. https://www.rcog.org.uk/media/qejfhcaj/gtg-37a.pdf
- Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România. Ghidul „Boala tromboembolică în sarcină și lehuzie”, revizia 2019, aprobat prin Ordinul MS nr. 1.241/2019. https://sogr.ro/wp-content/uploads/2019/05/13.-Boala-tromboembolic%C4%83-%C3%AEn-sarcin%C4%83-%C8%99i-lehuzie.pdf
- ESHRE Guideline Group on RPL, Bender Atik R, Christiansen OB, et al. ESHRE guideline: recurrent pregnancy loss: an update in 2022. Human Reproduction Open. 2023;2023(1):hoad002. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9982362/
- American Society of Hematology. American Society of Hematology 2023 guidelines for management of venous thromboembolism: thrombophilia testing. Blood Advances. 2023;7(22):7101-7138. https://ashpublications.org/bloodadvances/article/7/22/7101/495845/American-Society-of-Hematology-2023-guidelines-for
- Arachchillage DJ, et al. Thrombophilia testing: A British Society for Haematology guideline. British Journal of Haematology. 2022. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9542828/
- Pastori D, Menichelli D, Valeriani E, Pignatelli P. Factor V Leiden Thrombophilia. GeneReviews (NCBI), actualizat pe 16 mai 2024. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1368/
- Tektonidou MG, et al. EULAR recommendations for the management of antiphospholipid syndrome in adults. Annals of the Rheumatic Diseases. 2019;78(10):1296-1304. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11034817/
- European Medicines Agency, Pharmacovigilance Risk Assessment Committee (PRAC). New product information wording – Extracts from PRAC recommendations on signals adopted at the 8-11 April 2019 PRAC meeting (EMA/PRAC/219990/2019): anticoagulantele orale directe la pacienții cu sindrom antifosfolipidic. https://www.ema.europa.eu/en/documents/prac-recommendation/new-product-information-wording-extracts-prac-recommendations-signals-adopted-8-11-april-2019-prac_en.pdf
- College of Sexual and Reproductive Healthcare (CoSRH). UK Medical Eligibility Criteria for Contraceptive Use (UKMEC). 2025. https://www.cosrh.org/Common/Uploaded%20files/documents/UKMEC_2025.pdf