Panel genetic pentru cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept

Pe scurt

Panel genetic pentru bolile mușchiului inimii (cardiomiopatii), care îi pot afecta capacitatea de a pompa sângele, de exemplu cardiomiopatia dilatativă sau cea hipertrofică. Analizează 98 de gene.

Printre ele sunt genele cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept, o boală moștenită a mușchiului inimii care poate cauza tulburări de ritm (aritmii); testul este pentru persoanele cu această boală, diagnosticată sau suspectată, și pentru familiile lor.

Ce analizează

Un panel genetic analizează deodată mai multe gene care pot cauza aceleași semne sau aceeași problemă de sănătate. Secvențierea de nouă generație (NGS) citește în paralel ADN-ul acestor gene, mai ales porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii). Testul caută variantele cu care persoana s-a născut, fie moștenite, fie apărute pentru prima dată la ea. Fiecare variantă se clasifică după criterii internaționale, de la fără efect (benignă) la cauzatoare de boală (patogenă), și se interpretează împreună cu istoricul personal și al familiei.

Testul analizează 98 de gene.

Ce raportează:

• schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme, SNV)
• mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții și deleții, indeli), de până la 30 de „litere” (perechi de baze)
• fragmente de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV); cele găsite se confirmă printr-o metodă independentă

Pentru cine este

• un diagnostic de cardiomiopatie aritmogenă sau o suspiciune puternică, stabilită de cardiolog prin rezonanță magnetică (RMN), ecografie și electrocardiogramă;
• palpitații, leșin sau aritmii ventriculare cu originea în ventriculul drept, la o persoană tânără sau la un sportiv, când cardiologul suspectează boala;
• o cardiomiopatie cu aritmii importante, la care cardiologul nu poate deosebi forma aritmogenă de alte cardiomiopatii;
• o rudă cu cardiomiopatie aritmogenă sau o moarte subită la vârstă tânără, cu boala găsită la autopsie; de regulă se testează întâi persoana bolnavă sau ADN-ul păstrat de la ruda decedată, iar rudele pot face apoi un test țintit.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv. Conform consensului internațional din 2022, o variantă care cauzează boala (patogenă) este un criteriu major de diagnostic și poate confirma boala chiar când semnele sunt la limită. Gena găsită contează și în discuția despre un defibrilator implantabil. Rudele de gradul întâi pot face un test țintit. La copiii fără simptome, consensul din 2022 recomandă testul țintit de regulă de la 10–12 ani, iar ghidul european din 2023 (ESC) îl admite la orice vârstă, când varianta familiei este sigură. Momentul îl stabilim împreună, la consultație.
• Negativ. În genele analizate nu s-a găsit o cauză, ceea ce nu exclude boala: la o parte dintre pacienți, genele cunoscute nu explică cauza. Rudele apropiate rămân în urmărire cardiologică. Dacă suspiciunea de cauză genetică rămâne, pasul următor pe care îl discutăm de obicei la consultație este o analiză extinsă, secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Apare destul de des, pentru că variantele rare din genele desmozomilor (structurile care leagă între ele celulele mușchiului inimii) se găsesc și la persoane sănătoase. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii sau pentru testarea rudelor; uneori o lămurește testarea rudelor afectate.

Purtătorilor li se recomandă controale regulate. Conform aceluiași consens, la purtătorii de variante desmozomale sportul de competiție sau de intensitate mare crește riscul de aritmii și grăbește boala; activitatea potrivită se discută cu medicul cardiolog.

Ce nu poate detecta

• Testul nu detectează toate modificările genetice din genele analizate.
• Unele regiuni pot fi citite incomplet: secvențele repetitive, regiunile foarte asemănătoare cu alte porțiuni ale genomului (omologie mare: duplicații segmentare, pseudogene) și cele cu o proporție foarte mare sau foarte mică de „litere” G și C (conținut GC extrem).
• O modificare prezentă doar într-un procent mic de celule (mozaicism) poate să nu fie detectată.
• Statutul de purtător pentru bolile recesive nu se raportează.
• Variantele de semnificație incertă, despre care nu se știe încă dacă au vreun efect, se raportează doar când există argumente că ar putea cauza boala.
• Un rezultat negativ nu exclude variante cauzatoare de boală (patogene) în regiunile pe care testul nu le analizează sau pe care le citește insuficient.

Ca orice panel, testul nu poate arăta:

• variantele din genele care nu sunt incluse în panel și cauzele genetice încă necunoscute;
• modificările apărute în timpul vieții doar într-un țesut, de exemplu într-o tumoră (variante somatice);
• de obicei, dacă și când vor apărea semnele sau cât de severe vor fi: aceeași variantă se poate manifesta diferit în aceeași familie.

Cum se face

Proba este un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), recoltat de medic după instrucțiunile primite. Rezultatul este gata în aproximativ 10–20 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) după îmbogățirea regiunilor de interes prin hibridizare în soluție (captură țintită); vizează toți exonii codanți (transcripte MANE și/sau canonice) și 10 perechi de baze din intronii adiacenți
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli), de până la 30 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV); cele pozitive se confirmă printr-o metodă independentă
• Gene (98): caută în lista genelor
• Probă: frotiu bucal (recoltat de medic după instrucțiunile primite)
• Durată: 10–20 de zile lucrătoare

Context clinic

• Genele de primă linie (consensul din 2022): PKP2, DSP, DSG2, DSC2, JUP, TMEM43, PLN, FLNC, DES, LMNA. FLNC, DSP, LMNA, DES și PLN contează în discuția despre un defibrilator implantabil.