Pe scurt
Panelul analizează 22 de gene asociate cu cardiomiopatia restrictivă, o boală în care inima, al cărei mușchi devine rigid, nu se mai umple bine cu sânge între bătăi, deși pereții au de obicei grosime normală. Este pentru copiii și adulții diagnosticați cu cardiomiopatie restrictivă și pentru rudele lor. Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație.
Ce analizează
Cardiomiopatia restrictivă este rară. Conform ghidului european din 2023 (ESC), se transmite cel mai des de la un singur părinte (autozomal dominant), iar cauza poate fi o variantă într-o genă a proteinelor care contractă mușchiul inimii sau care îi susțin structura. Același tablou poate apărea în boli cu tratament specific, precum amiloidoza, boala Fabry sau supraîncărcarea cu fier, pe care cardiologul le caută separat.
Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) porțiunile celor 22 de gene care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii) și zonele imediat vecine (regiunile intronice adiacente). Caută:
- schimbări ale unui singur nucleotid, o „literă” din ADN (variante punctiforme);
- mici fragmente de ADN în plus sau lipsă, de cel mult 20 de nucleotide (inserții și deleții mici);
- fragmente de ADN lipsă sau în plus, de la o parte dintr-un exon până la gene întregi (deleții și duplicații, CNV).
Pentru cine este
- cardiomiopatie restrictivă diagnosticată de cardiolog, prin ecografie sau rezonanță magnetică a inimii;
- copil cu semne de insuficiență cardiacă și atrii foarte mărite, la care ecografia arată un mușchi al inimii rigid;
- cardiomiopatie restrictivă sau moarte subită la vârstă tânără în familie, când varianta familiei nu este cunoscută; testul se face întâi unei rude afectate.
Ce poate arăta rezultatul
- Pozitiv. O variantă patogenă sau probabil patogenă confirmă cauza genetică, poate ajuta la estimarea evoluției și la alegerea tratamentului, iar rudele de gradul întâi pot face un test țintit. Pentru copiii fără simptome, ghidurile diferă: consensul internațional din 2022 recomandă, la alte cardiomiopatii, testul de la 10–12 ani, iar ghidul ESC din 2023 îl admite la orice vârstă, când varianta este patogenă sau probabil patogenă; stabilim momentul împreună, la consultație. Conform aceluiași ghid ESC, cine nu are varianta patogenă a familiei și nici semne de boală poate ieși, de obicei, din urmărire, cu sfatul să revină dacă apar simptome sau informații noi în familie; cardiologul confirmă că acest lucru se aplică și în cazul lui.
- Negativ. Rezultatul nu exclude o cauză genetică, iar rudele de gradul întâi au nevoie, de regulă, de un control cu electrocardiogramă și imagistică a inimii. Dacă suspiciunea rămâne, un posibil pas următor, pe care îl discutăm la consultație, este secvențierea întregului genom (WGS).
- Variantă cu semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect; până când se clarifică, nu se folosește pentru decizii medicale și nici pentru testarea rudelor.
Ce nu poate detecta
- amiloidoza cu transtiretină legată de vârstă și amiloidoza cu lanțuri ușoare, care nu sunt moștenite și se diagnostichează prin alte investigații, de exemplu scintigrafie și analize de sânge și de urină;
- cauzele negenetice ale unei inimi rigide, de exemplu îngroșarea învelișului inimii (pericardita constrictivă);
- modificările aflate adânc în porțiunile dintre exoni (introni) sau la capetele genei care nu se traduc în proteină (UTR); uneori, variantele prezente doar în unele celule (mozaicism), cele din gene cu „copii” aproape identice (pseudogene) și cele din porțiuni greu de citit; de regulă, nici dacă două variante din aceeași genă se află pe aceeași copie a genei;
- delețiile și duplicațiile, când calitatea probei nu permite căutarea lor (raportul o spune), și variantele din genele care nu sunt în panel.
Cum se face
Proba este de sânge sau de salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se poate folosi și o probă de sânge uscat pe un card sau ADN deja extras. Rezultatul este gata în aproximativ 25 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultația de genetică medicală dinainte de test costă 420 de lei, se plătește după consultație și se scade din prețul testului; consultația de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) pe o bibliotecă de captură care acoperă regiunile codante și zonele intronice adiacente ale genelor panelului
- Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții, de cel mult 20 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV), de la o parte de exon până la gene întregi, căutate prin compararea adâncimii de citire
- Gene (22): lista completă la cerere
- Probă: sânge periferic sau salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se pot folosi și picătură de sânge uscat sau ADN extras
- Durată: 25 de zile lucrătoare
Context clinic
- ESC 2023: testarea genetică este recomandată (I B) la pacienții cu cardiomiopatie când permite diagnostic, prognostic, stratificare terapeutică, decizii reproductive sau evaluarea în cascadă a rudelor; cea mai frecventă genă în cardiomiopatia restrictivă este TNNI3, alături de DES, FLNC și BAG3. Testarea în cascadă nu este indicată pentru o VUS.
- Consensul din 2022: testarea poate fi luată în considerare la pacienții cu diagnostic clinic de cardiomiopatie restrictivă; testarea TTR este recomandată când există un diagnostic clinic de amiloidoză cardiacă cu transtiretină. Rata de diagnostic în formele familiale poate ajunge la 60%. Conform ESC 2023, 5% dintre pacienții cu ATTR-CM de peste 70 de ani (10% dintre femei) au forma ereditară.
- Fenocopii cu tratament specific (ESC 2023, figura 19): amiloidoza ATTR, boala Fabry, boala Danon, glicogenozele, PRKAG2, sarcoidoza, supraîncărcarea cu fier (flebotomie). Pentru amiloidoză rămân necesare scintigrafia osoasă și excluderea amiloidozei AL.
- La copii: peste 50% au risc de deces, inclusiv moarte subită, sau de transplant la scurt timp după diagnostic (ESC 2023); în registrul pediatric PCMR, supraviețuirea fără transplant a fost de 48%, 34% și 22% la 1, 2 și 5 ani (Webber 2012). Cateterismul pentru rezistența vasculară pulmonară se recomandă la diagnostic și la 6–12 luni (I B).
Întrebări frecvente
Copilul meu are cardiomiopatie restrictivă. Ce schimbă testul?
La copii, boala are de obicei o evoluție severă: conform ghidului ESC din 2023, peste jumătate au risc de deces sau de transplant de inimă la scurt timp după diagnostic, de aceea urmărirea este atentă de la început. Testul confirmă cauza și poate deosebi boli cu tratament specific. Pentru o boală care debutează în copilărie, familia poate discuta cu medicul genetician și cu medicul obstetrician testarea în sarcină sau testarea embrionilor (PGT) pentru o sarcină viitoare.
Am fost diagnosticat la 50 de ani. Copiii mei ar trebui să facă testul?
Dacă la tine se găsește o variantă patogenă, copiii pot face testul țintit, la momentul stabilit la consultație; până atunci, cardiologul îi poate urmări prin electrocardiogramă și ecografie.
Teste înrudite
Alte teste din aceeași subgrupă
Surse
- ESC: Arbelo E și colab., 2023 ESC Guidelines for the management of cardiomyopathies, Eur Heart J 2023;44(37):3503-3626, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehad194
- EHRA/HRS/APHRS/LAHRS: Wilde AAM și colab., Expert Consensus Statement on the state of genetic testing for cardiac diseases, Europace 2022;24(8):1307-1367, https://doi.org/10.1093/europace/euac030
- Webber SA și colab., Outcomes of restrictive cardiomyopathy in childhood and the influence of phenotype: a report from the Pediatric Cardiomyopathy Registry, Circulation 2012;126(10):1237-1244, https://doi.org/10.1161/CIRCULATIONAHA.112.104638
- GeneReviews: Hereditary Transthyretin Amyloidosis (Sekijima Y, Nakamura K, revizia din mai 2024), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1194/
- Richards S et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, ACMG/AMP (Genet Med, 2015), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
