Pe scurt
Panelul caută cauza genetică a unei boli a mușchiului inimii (cardiomiopatie). Este pentru persoanele diagnosticate cu cardiomiopatie, inclusiv atunci când boala apare la mai mulți membri ai familiei. Rezultatul poate preciza forma bolii, poate contribui la evaluarea riscului și arată ce rude pot face apoi un test țintit.
Ce analizează
Multe cardiomiopatii sunt moștenite: o variantă într-o genă importantă pentru celulele mușchiului inimii le poate slăbi structura sau funcția. Panelul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) 98 de gene asociate cu cardiomiopatiile, între care formele dilatativă și hipertrofică. Caută variante punctiforme, mici inserții și deleții și variații ale numărului de copii (CNV), adică fragmente lipsă sau în plus dintr-o genă. Lista include și boli care imită o cardiomiopatie, unele cu tratament propriu.
Pentru cine este
- cardiomiopatie hipertrofică, dilatativă, aritmogenă sau restrictivă, diagnosticată prin ecografie sau prin rezonanță magnetică a inimii (RMN cardiac);
- îngroșare sau dilatare a inimii fără o cauză clară;
- cardiomiopatie la mai multe persoane din familie, când testul se face întâi unei rude afectate, pentru ca restul familiei să poată face apoi un test țintit;
- o îngroșare sau o dilatare la limită a inimii, de exemplu la o persoană cu tensiune arterială mare (hipertensiune), la care medicul cardiolog nu poate stabili dacă este o cardiomiopatie.
Ce poate arăta rezultatul
- Pozitiv. O variantă care cauzează boala (patogenă) confirmă cauza genetică. Conform ghidului european din 2023 (ESC), testarea genetică se recomandă la pacienții cu cardiomiopatie, pentru că poate influența evaluarea riscului și tratamentul; unele variante contează în discuția despre un defibrilator implantabil. Rudele de gradul întâi pot face apoi un test țintit pentru aceeași variantă. La copiii fără simptome, consensul din 2022 recomandă testul țintit de regulă de la 10–12 ani, iar ghidul european din 2023 (ESC) îl admite la orice vârstă, când varianta familiei este sigură. Momentul îl stabilim împreună, la consultație.
- Negativ. În genele analizate nu s-a găsit o cauză, ceea ce nu exclude o cauză genetică. Rudelor de gradul întâi li se recomandă, de regulă, o evaluare clinică, cu electrocardiogramă și imagistică a inimii. Dacă suspiciunea de cauză genetică rămâne, pasul următor pe care îl discutăm de obicei la consultație este o analiză extinsă, secvențierea întregului genom (WGS).
- Variantă de semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii medicale și nici pentru testarea rudelor; uneori o lămurește testarea altor membri afectați din familie.
Ce nu poate detecta
- Variantele din genele neincluse. Panelul cuprinde doar câteva gene ale tulburărilor de ritm moștenite (bolile electrice ale inimii); de exemplu, nu include KCNQ1 și KCNH2, principalele gene ale sindromului QT lung.
- Statutul de purtător pentru bolile recesive, care nu se raportează.
- Variantele din regiunile greu de citit (secvențe repetate sau foarte asemănătoare cu alte gene) și cele prezente doar în unele celule (mozaicism).
- Cauzele negenetice, precum inflamația mușchiului inimii (miocardita) sau boala arterelor inimii (boala coronariană).
Cum se face
Proba este un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), recoltat de medic după instrucțiunile din kit. Rezultatul vine, de regulă, în 10–20 de zile lucrătoare de la primirea probei. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) după îmbogățirea regiunilor de interes prin hibridizare în soluție (captură țintită); vizează toți exonii codanți (transcripte MANE și/sau canonice) și 10 perechi de baze din intronii adiacenți
- Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli), de până la 30 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV); cele pozitive se confirmă printr-o metodă independentă
- Gene (98): caută în lista genelor
- Probă: frotiu bucal (recoltat de medic după instrucțiunile primite)
- Durată: 10–20 de zile lucrătoare
Context clinic
- Bolile care imită o cardiomiopatie, incluse în panel, au tratamente proprii: de exemplu boala Fabry (GLA) și amiloidoza cu transtiretină (TTR).
- Fenotip la limită: ESC 2023 dă ca exemplu hipertensiunea; adaptarea inimii la efort, la sportivi, rămâne în diagnosticul diferențial stabilit de cardiolog.
Lista genelor incluse
98 de gene
Întrebări frecvente
Poate fi util și în această situație: o variantă poate apărea pentru prima dată la tine sau poate exista la rude încă fără simptome. Un rezultat pozitiv le permite rudelor să afle dacă au nevoie de controale.
De obicei nu, pentru că pentru o variantă deja găsită în familie se face un test țintit pentru acea variantă. Raportul fratelui tău ne ajută la consultație, așa că merită să îl aduci.
Dacă nu ai semne de boală, testarea începe, de regulă, cu părintele afectat: un rezultat la tine, fără o variantă cunoscută în familie, e greu de interpretat. Până atunci, controalele cardiologice arată dacă ai nevoie de urmărire. Discutăm la consultație ce e potrivit pentru familia ta.
Surse
- EHRA/HRS/APHRS/LAHRS: Wilde AAM și colab., Expert Consensus Statement on the state of genetic testing for cardiac diseases, Europace 2022;24(8):1307-1367, https://doi.org/10.1093/europace/euac030
- ESC: Arbelo E și colab., 2023 ESC Guidelines for the management of cardiomyopathies, Eur Heart J 2023;44(37):3503-3626, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehad194
- American College of Cardiology: 2023 ESC Guidelines for Management of Cardiomyopathies, Key Points, https://www.acc.org/latest-in-cardiology/ten-points-to-remember/2023/08/30/02/53/2023-esc-guidelines-for-cardiomyopathies-esc-2023
