Panel genetic pentru sindromul QT lung

Pe scurt

Panelul analizează 42 de gene legate de aritmii, adică de bătăi ale inimii neregulate, prea rapide sau prea lente, cauzate de funcționarea defectuoasă a impulsurilor electrice care le coordonează, de exemplu fibrilația atrială, sindromul Brugada, sindromul QT lung sau sindromul QT scurt. Printre ele sunt genele sindromului QT lung, o boală moștenită în care inima se reîncarcă electric mai lent între bătăi, ceea ce se vede pe electrocardiogramă ca un interval QT prelungit. Este pentru persoanele cu QT prelungit, mai ales cu leșin sau cu rude afectate, și pentru familiile lor.

Ce analizează

Un panel genetic analizează deodată mai multe gene care pot cauza aceleași semne sau aceeași problemă de sănătate. Secvențierea de nouă generație (NGS) citește în paralel ADN-ul acestor gene, mai ales porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii). Testul caută variantele cu care persoana s-a născut, fie moștenite, fie apărute pentru prima dată la ea. Fiecare variantă se clasifică după criterii internaționale, de la fără efect (benignă) la cauzatoare de boală (patogenă), și se interpretează împreună cu istoricul personal și al familiei.

Testul analizează 42 de gene.

Ce raportează:

• schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme, SNV)
• mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții și deleții, indeli), de până la 30 de „litere” (perechi de baze)
• fragmente de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV); cele găsite se confirmă printr-o metodă independentă

Pentru cine este

• QT prelungit pe mai multe electrocardiograme, cu leșin la efort, la emoții sau la trezirea bruscă din somn;
• un diagnostic de QT lung cu probabilitate mare, stabilit de medicul cardiolog după electrocardiograme, înregistrarea EKG pe 24 de ore (Holter) și test de efort;
• QT prelungit și, în familie, sindrom QT lung, o oprire a inimii (stop cardiac) urmată de resuscitare sau o moarte subită inexplicabilă la vârstă tânără, când varianta familiei nu este cunoscută;
• un sugar sau un copil cu QT foarte lung, cu surditate congenitală sau cu alte semne ale unei forme sindromice;
• o aritmie gravă apărută la o persoană tânără după un medicament care prelungește QT-ul.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv. O variantă care cauzează boala (patogenă) confirmă forma genetică a bolii, iar gena găsită contează. Conform consensului internațional din 2022, varianta ajută la estimarea riscului și la alegerea tratamentului, care diferă după genă. Rudele pot face apoi un test țintit pentru aceeași variantă, iar copiii pot fi testați de la naștere.
• Negativ. În genele analizate nu s-a găsit o cauză, ceea ce nu infirmă un diagnostic pus clinic. Rudele apropiate rămân în urmărire cu electrocardiograme. Dacă suspiciunea de cauză genetică rămâne, pasul următor pe care îl discutăm de obicei la consultație este o analiză extinsă, secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă cauzează boala. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii de tratament sau pentru testarea rudelor; uneori o lămurește testarea altor membri afectați ai familiei.

Ce nu poate detecta

• Testul nu detectează toate modificările genetice din genele analizate.
• Unele regiuni pot fi citite incomplet: secvențele repetitive, regiunile foarte asemănătoare cu alte porțiuni ale genomului (omologie mare: duplicații segmentare, pseudogene) și cele cu o proporție foarte mare sau foarte mică de „litere” G și C (conținut GC extrem).
• O modificare prezentă doar într-un procent mic de celule (mozaicism) poate să nu fie detectată.
• Statutul de purtător pentru bolile recesive nu se raportează.
• Variantele de semnificație incertă, despre care nu se știe încă dacă au vreun efect, se raportează doar când există argumente că ar putea cauza boala.
• Un rezultat negativ nu exclude variante cauzatoare de boală (patogene) în regiunile pe care testul nu le analizează sau pe care le citește insuficient.

Ca orice panel, testul nu poate arăta:

• variantele din genele care nu sunt incluse în panel și cauzele genetice încă necunoscute;
• modificările apărute în timpul vieții doar într-un țesut, de exemplu într-o tumoră (variante somatice);
• de obicei, dacă și când vor apărea semnele sau cât de severe vor fi: aceeași variantă se poate manifesta diferit în aceeași familie.

Cum se face

Proba este un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), recoltat de medic după instrucțiunile primite. Rezultatul este gata în aproximativ 10–20 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) după îmbogățirea regiunilor de interes prin hibridizare în soluție (captură țintită); vizează toți exonii codanți (transcripte MANE și/sau canonice) și 10 perechi de baze din intronii adiacenți
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli), de până la 30 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV); cele pozitive se confirmă printr-o metodă independentă
• Gene (42)

  • ABCC9
  • AKAP9
  • ANK2
  • CACNA1C
  • CACNA2D1
  • CACNB2
  • CALM1
  • CALM2
  • CALM3
  • CASQ2
  • CAV3
  • GJA5
  • GNAI2
  • GPD1L
  • HCN4
  • KCNA5
  • KCNAB2
  • KCND3
  • KCNE1
  • KCNE2
  • KCNE3
  • KCNH2
  • KCNJ2
  • KCNJ5
  • KCNJ8
  • KCNQ1
  • LMNA
  • MYL4
  • NPPA
  • RYR2
  • SCN10A
  • SCN1B
  • SCN2B
  • SCN3B
  • SCN4B
  • SCN5A
  • SNTA1
  • TBX5
  • TECRL
  • TNNI3
  • TRDN
  • TRPM4
• Probă: frotiu bucal (recoltat de medic după instrucțiunile primite)
• Durată: 10–20 de zile lucrătoare

Context clinic

• Tratamentul după genă, conform consensului din 2022: betablocantele în forma KCNQ1, atenția la nivelul potasiului în forma KCNH2.
• Diagnosticul diferențial include QT-ul prelungit al unor sportivi de performanță, care poate dispărea după o pauză de antrenament.