Panel genetic pentru tahicardie ventriculară polimorfă catecolaminergică și aritmii ventriculare idiopatice

Pe scurt

Panelul analizează 42 de gene legate de aritmii, adică de bătăi ale inimii neregulate, prea rapide sau prea lente, cauzate de funcționarea defectuoasă a impulsurilor electrice care le coordonează, de exemplu fibrilația atrială, sindromul Brugada, sindromul QT lung sau sindromul QT scurt. Printre ele sunt genele tahicardiei ventriculare polimorfe catecolaminergice (CPVT), o aritmie care apare la efort sau la emoții puternice. Este pentru persoanele cu leșin sau aritmii la efort ori la emoții, cu inima normală la ecografie, și pentru familiile lor.

Ce analizează

Un panel genetic analizează deodată mai multe gene care pot cauza aceleași semne sau aceeași problemă de sănătate. Secvențierea de nouă generație (NGS) citește în paralel ADN-ul acestor gene, mai ales porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii). Testul caută variantele cu care persoana s-a născut, fie moștenite, fie apărute pentru prima dată la ea. Fiecare variantă se clasifică după criterii internaționale, de la fără efect (benignă) la cauzatoare de boală (patogenă), și se interpretează împreună cu istoricul personal și al familiei.

Testul analizează 42 de gene.

Ce raportează:

• schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme, SNV)
• mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții și deleții, indeli), de până la 30 de „litere” (perechi de baze)
• fragmente de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV); cele găsite se confirmă printr-o metodă independentă

Pentru cine este

• leșin, convulsii sau stop cardiac în timpul efortului ori al unei emoții puternice, cu inima normală la ecografie;
• aritmii ventriculare care apar sau se agravează la testul de efort;
• o oprire a inimii (stop cardiac) după care persoana a fost resuscitată, fără o cauză găsită după investigații (fibrilație ventriculară idiopatică), apărut la efort sau la emoții, la care medicul suspectează CPVT;
• semne de CPVT și, în familie, o rudă cu CPVT sau o moarte subită inexplicabilă la efort, la vârstă tânără, când varianta familiei nu este cunoscută.

Testul potrivit se alege la consultația de genetică medicală, după evaluarea cardiologică.

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv. O variantă care cauzează boala (patogenă) confirmă diagnosticul. Conform consensului internațional din 2022, o variantă se găsește la aproximativ 60% dintre pacienții cu un răspuns tipic la testul de efort și mult mai rar când tabloul este atipic. Rudelor li se recomandă testul țintit indiferent de simptome, pentru că și un purtător fără simptome poate avea nevoie de tratament; copiii pot fi testați de la naștere.
• Negativ. În genele analizate nu s-a găsit o cauză, ceea ce nu exclude CPVT; tratamentul se stabilește după tabloul clinic. După un stop cardiac neexplicat, medicul genetician poate discuta un panel cardiovascular larg (HT-0514 sau HT-0515), cu genele altor aritmii și ale cardiomiopatiilor.
• Variantă de semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Apare des în RYR2, o genă foarte mare în care și oamenii sănătoși au uneori variante rare fără efect. Nu se folosește singură pentru decizii; se cântărește împreună cu rezultatele testului de efort și cu istoricul familiei.

Ce nu poate detecta

• Testul nu detectează toate modificările genetice din genele analizate.
• Unele regiuni pot fi citite incomplet: secvențele repetitive, regiunile foarte asemănătoare cu alte porțiuni ale genomului (omologie mare: duplicații segmentare, pseudogene) și cele cu o proporție foarte mare sau foarte mică de „litere” G și C (conținut GC extrem).
• O modificare prezentă doar într-un procent mic de celule (mozaicism) poate să nu fie detectată.
• Statutul de purtător pentru bolile recesive nu se raportează.
• Variantele de semnificație incertă, despre care nu se știe încă dacă au vreun efect, se raportează doar când există argumente că ar putea cauza boala.
• Un rezultat negativ nu exclude variante cauzatoare de boală (patogene) în regiunile pe care testul nu le analizează sau pe care le citește insuficient.

Ca orice panel, testul nu poate arăta:

• variantele din genele care nu sunt incluse în panel și cauzele genetice încă necunoscute;
• modificările apărute în timpul vieții doar într-un țesut, de exemplu într-o tumoră (variante somatice);
• de obicei, dacă și când vor apărea semnele sau cât de severe vor fi: aceeași variantă se poate manifesta diferit în aceeași familie.

Cum se face

Proba este un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), recoltat de medic după instrucțiunile primite. Rezultatul este gata în aproximativ 10–20 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) după îmbogățirea regiunilor de interes prin hibridizare în soluție (captură țintită); vizează toți exonii codanți (transcripte MANE și/sau canonice) și 10 perechi de baze din intronii adiacenți
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli), de până la 30 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV); cele pozitive se confirmă printr-o metodă independentă
• Gene (42)

  • ABCC9
  • AKAP9
  • ANK2
  • CACNA1C
  • CACNA2D1
  • CACNB2
  • CALM1
  • CALM2
  • CALM3
  • CASQ2
  • CAV3
  • GJA5
  • GNAI2
  • GPD1L
  • HCN4
  • KCNA5
  • KCNAB2
  • KCND3
  • KCNE1
  • KCNE2
  • KCNE3
  • KCNH2
  • KCNJ2
  • KCNJ5
  • KCNJ8
  • KCNQ1
  • LMNA
  • MYL4
  • NPPA
  • RYR2
  • SCN10A
  • SCN1B
  • SCN2B
  • SCN3B
  • SCN4B
  • SCN5A
  • SNTA1
  • TBX5
  • TECRL
  • TNNI3
  • TRDN
  • TRPM4
• Probă: frotiu bucal (recoltat de medic după instrucțiunile primite)
• Durată: 10–20 de zile lucrătoare

Context clinic

• KCNJ2 este inclusă pentru sindromul Andersen-Tawil, din diagnosticul diferențial al CPVT.
• Panelul include și KCNQ1, KCNH2 și SCN5A, dar nu și genele cardiomiopatiei aritmogene (de exemplu PKP2). După un stop cardiac neexplicat fără fenotip de CPVT, consensul din 2022 propune genele canalopatiilor și ale cardiomiopatiilor și nu recomandă exom sau genom fără o ipoteză.