Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie-uri necesare pentru funcționarea site-ului și, cu acordul tău, cookie-uri care ne ajută să înțelegem cum este folosit site-ul și să măsurăm campaniile. Poți schimba alegerea oricând din „Setări cookie”, în subsolul paginii. Detalii în Politica de cookies și în Politica de confidențialitate.

Helixomic
Programări și informații: +40 377 703 506

Boli cardiovasculare

Panel genetic pentru sindromul QT scurt

Pe scurt

Panelul caută cauza genetică a sindromului QT scurt, o tulburare rară a activității electrice a inimii, care crește riscul de tulburări de ritm (aritmii). Este pentru persoanele cu un interval QT scurt pe electrocardiogramă și semne care susțin diagnosticul, precum și pentru rudele lor. Un rezultat pozitiv sprijină diagnosticul și permite testarea țintită a familiei.

Ce analizează

Intervalul QT arată, pe electrocardiogramă, cât durează până când inima se „reîncarcă” electric după fiecare bătaie. În sindromul QT scurt, variante în genele care controlează trecerea ionilor prin membrana celulelor inimii fac ca această reîncărcare să se încheie prea repede. Panelul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) cele 4 gene cu dovezi validate pentru boală: KCNH2, KCNQ1, KCNJ2 și SLC4A3. Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții sau deleții mici) și fragmente lipsă sau în plus de unul sau mai mulți exoni (deleții sau duplicații).

Pentru cine este

  • QT scurt pe electrocardiograme repetate, cu leșin, palpitații sau fibrilație atrială la o vârstă tânără;
  • o oprire a inimii (stop cardiac) după care persoana a fost resuscitată, fără o boală structurală a inimii, cu QT scurt;
  • o rudă diagnosticată cu sindrom QT scurt sau o moarte subită inexplicabilă la vârstă tânără în familie;
  • un scor de diagnostic sugestiv, stabilit de medicul cardiolog.

Ce poate arăta rezultatul

  • Pozitiv. O variantă care cauzează boala (patogenă) confirmă cauza genetică și cântărește mult când QT-ul este doar la limită. Conform consensului internațional din 2022, rudelor li se recomandă apoi testul țintit pentru aceeași variantă. Boala se transmite de la un singur părinte (autozomal dominant): fiecare copil al unei persoane cu varianta are o șansă de 50% să o moștenească.
  • Negativ. În genele analizate nu s-a găsit o cauză, ceea ce nu infirmă diagnosticul, care rămâne clinic. Genele cunoscute explică doar o parte din cazuri. Dacă suspiciunea de cauză genetică rămâne, pasul următor pe care îl discutăm de obicei la consultație este o analiză extinsă, de regulă secvențierea întregului genom (WGS).
  • Variantă de semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Până se lămurește, nu se folosește pentru decizii medicale sau pentru testarea rudelor.

Ce nu poate detecta

  • Variantele din alte gene, propuse pentru boală cu dovezi slabe, și cele ale unor boli înrudite.
  • O boală metabolică rară care poate scurta QT-ul și are tratament specific; se caută separat.
  • Cauzele dobândite ale unui QT scurt, de exemplu unele dezechilibre de electroliți sau medicamente.
  • Uneori, o porțiune mică lipsă, de un singur exon (deleție), și o variantă prezentă doar în unele celule (mozaicism), care se poate identifica doar în unele cazuri.

Cum se face

Proba este de sânge din venă (1–2 ml, într-un tub cu anticoagulant, EDTA), recoltat într-un centru partener; nu e nevoie să mergi nemâncat. Se acceptă și ADN extras, câteva picături de sânge uscate pe un card, un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului) sau salivă. Rezultatul vine, de regulă, în 15–20 de zile lucrătoare de la primirea probei. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

  • Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) pe o îmbogățire de tip exom (hibridizare în soluție), care acoperă toate regiunile codante, regiunile intronice adiacente și variantele intronice și intergenice descrise ca relevante pentru boală; se analizează genele panelului
  • Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții; deleții și duplicații de unul sau mai mulți exoni (CNV), confirmate prin MLPA sau qPCR înainte de raportare; variante intronice cunoscute ca patogene; variante din ADN-ul mitocondrial cunoscute ca asociate cu boala căutată; mozaicism, în unele cazuri
  • Gene (4)
    • KCNH2
    • KCNJ2
    • KCNQ1
    • SLC4A3
  • Probă: sânge recoltat pe EDTA, 1–2 ml (proba recomandată); se pot folosi și ADN genomic (1–2 µg), card cu picături de sânge uscat, frotiu bucal sau salivă
  • Durată: 15–20 de zile lucrătoare

Context clinic

  • Genele canalelor de calciu, propuse pentru QT scurt, au dovezi insuficiente (Walsh 2022); panelul păstrează cele 4 gene validate.
  • Diagnosticul diferențial include sindromul Brugada și deficitul primar de carnitină (SLC22A5), care poate scurta QT-ul și se tratează cu carnitină; acesta se caută separat.

Întrebări frecvente

Analize suplimentare

Se pot adăuga la acest test:

  • Pe lângă motivul pentru care se face testul, analiza caută în ADN-ul tău variante importante pentru sănătatea ta (descoperiri secundare), într-o listă de gene stabilită de Colegiul American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG). Rezultatul vine într-un raport separat.

  • Adaugă un raport separat cu variantele tale ale genelor HLA (alelele HLA), citite din datele de secvențiere ale panelului. Genele HLA ajută sistemul imun să deosebească proteinele proprii de cele străine.

  • Adaugă un raport separat despre felul în care genele tale influențează răspunsul la medicamente, din datele de secvențiere ale panelului. Analizează variante cunoscute din 21 de gene.

Surse

  1. EHRA/HRS/APHRS/LAHRS: Wilde AAM și colab., Expert Consensus Statement on the state of genetic testing for cardiac diseases, Europace 2022;24(8):1307-1367, https://doi.org/10.1093/europace/euac030
  2. Walsh R și colab., Evaluation of gene validity for CPVT and short QT syndrome in sudden arrhythmic death, Eur Heart J 2022;43(15):1500-1510, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehab687

Nu știi ce test ți se potrivește?

Medicul genetician alege testul împreună cu tine, după simptome și istoricul familiei.

Dr. Anca Neacșu, medic specialist genetică medicală