Testarea genetică a embrionilor (PGT): ce poate afla și ce nu
- Autor
- Dr. Anca Neacșu
- Publicat
- Actualizat
- Actualizat la
- Timp de citire
- 14 min de citit
Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Faceți sau pregătiți o fertilizare in vitro (FIV) și ați auzit de „PGT” de la medicul de fertilitate sau de la centrul unde faceți tratamentul? Mai departe vom discuta despre tipurile de testare genetică a embrionilor, pentru cine sunt, ce spun ghidurile, ce nu poate afla testul și ce urmează în sarcină.
Pe scurt: ce este testarea genetică a embrionilor
Testarea genetică a embrionilor (PGT, testare genetică preimplantațională) se face în cadrul unei fertilizări in vitro (FIV): din embrion se iau câteva celule, care se analizează înainte de transferul în uter. Nu face parte automat din FIV. PGT-M și PGT-SR sunt pentru familiile cu un risc genetic cunoscut: o boală produsă de o singură genă sau un rearanjament al cromozomilor. Pentru PGT-M și PGT-SR, înainte de FIV se lămurește varianta sau rearanjamentul din familie. PGT-A numără cromozomii embrionului, iar ghidul european nu îl recomandă în prezent pentru folosirea de rutină. Un rezultat normal nu garantează că sarcina nu are o afecțiune genetică, de aceea testele din sarcină se oferă și după PGT. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre infertilitate.
Cum se face testarea genetică a embrionilor
Pașii, de la FIV la transferul embrionului
- Biopsia: de cele mai multe ori în stadiul de blastocist (embrionul de 5–7 zile de la inseminare), se iau câteva celule din stratul exterior al embrionului (trofectoderm), din care se formează placenta.
- Congelarea: embrionii biopsiați se congelează de cele mai multe ori până vine rezultatul.
- Transferul: se poate alege un embrion la care testul nu a găsit boala sau forma neechilibrată căutată, după o regulă stabilită între centrul de FIV, laboratorul de genetică, consilierii genetici, medici și voi.
Analiza fără biopsie (PGT neinvaziv) este considerată în prezent în faza de cercetare, conform recomandărilor Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) din 2023.
Cine face testul și unde intervine medicul genetician
Testul se face în centrul de FIV, împreună cu un laborator de genetică. Echipa centrului decide dacă acceptă un cuplu pentru PGT, pe criterii stabilite dinainte.
Consilierea genetică pentru PGT o face un medic genetician sau un consilier genetic calificat. Pentru PGT-M și PGT-SR, echipa are nevoie de un raport de consiliere genetică, cu arborele familiei și datele familiei. Dacă urmează o FIV, merită să cereți din timp o consultație de genetică medicală, pentru a lămuri aceste date.
Programul social de interes național pentru creșterea natalității decontează proceduri de FIV, dar, conform normelor din 2026, nu și diagnosticul genetic al embrionilor, al cărui cost îl suportă beneficiarii.
Cele trei tipuri de PGT
PGT-M, pentru o boală monogenică din familie
PGT-M se face când în familie se cunoaște o boală monogenică, adică produsă de variante într-o singură genă. Situațiile obișnuite sunt trei:
- Boală recesivă: ambii părinți sunt purtători ai aceleiași boli, de exemplu fibroza chistică. Un purtător are o copie modificată și una funcțională a unei gene, de aceea este, de regulă, sănătos.
- Boală legată de cromozomul X: mama poartă varianta.
- Boală dominantă: unul dintre părinți este afectat.
PGT-SR, pentru un rearanjament al cromozomilor la un părinte
Unul dintre părinți poate avea un rearanjament echilibrat al cromozomilor, de exemplu o translocație sau o inversiune. Fără material genetic lipsă sau în plus, persoana este, de obicei, sănătoasă, dar poate avea pierderi de sarcină sau un copil cu o formă neechilibrată. PGT-SR caută la embrioni aceste forme neechilibrate. Unele dintre ele pot să nu fie detectate, iar cuplul e consiliat despre asta.
PGT-A, pentru numărul de cromozomi
PGT-A numără toți cromozomii embrionului, inclusiv cromozomii X și Y, pentru a găsi un cromozom în plus sau în minus (aneuploidie), fără să caute o boală anume. Aneuploidiile sunt mai frecvente odată cu vârsta mamei.
Înainte de PGT-M sau PGT-SR: varianta exactă din familie
Dacă în familie există un risc cunoscut, merită ca partea aceasta să fie lămurită înainte de fertilizarea in vitro (FIV).
De ce laboratorul are nevoie de varianta exactă
PGT-M se pregătește, de regulă, pentru varianta patogenă a familiei, clar legată de boală și descrisă exact în raportul genetic. Conform recomandărilor Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) din 2020 pentru bolile monogenice, înaintea ciclului de FIV se face o etapă de pregătire, în care se analizează ADN-ul cuplului și al rudelor relevante.
Când varianta e cunoscută la o rudă, părinții o pot căuta la ei cu testul țintit pentru varianta din familie, pentru care e nevoie de o copie a raportului genetic al rudei. Testarea începe, de regulă, cu persoana afectată. Dacă persoana afectată nu mai este disponibilă pentru testare, întâi se caută ADN păstrat de la ea. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testarea genetică în cascadă.
Un copil cu o boală genetică fără diagnostic
Dacă un copil are o boală care pare genetică, dar nu are încă un diagnostic, PGT-M nu se poate pregăti până nu se găsește cauza genetică. Primul test se alege la consultație, iar secvențierea întregului genom (WGS) poate fi făcută de primă intenție, pentru a evita testările genetice multiple.
În trio, copilul se testează împreună cu ambii părinți, iar comparația crește șansa de diagnostic și scoate în evidență variantele apărute pentru prima dată la copil (de novo). Poți citi mai multe detalii în articolul despre testul genetic trio.
Când varianta copilului lipsește la ambii părinți, riscul pentru o altă sarcină nu devine totuși zero, pentru că varianta poate exista doar în unele ovule sau spermatozoizi ai unui părinte. Dacă PGT are sens în această situație se discută individual.
Părinți purtători ai aceleiași boli recesive
Screeningul genetic de purtător arată dacă sunteți purtători ai aceleiași boli recesive. Screeningul de purtător se recomandă și înainte de fertilizarea in vitro (FIV).
Din practica dr. Anca Neacșu: screeningul se alege după istoricul cuplului și după alegerea partenerilor: de obicei un panel extins sau o testare bazată pe secvențierea exomului (WES) sau a genomului (WGS), cu tehnici suplimentare pentru sindromul X fragil, distrofia musculară Duchenne (DMD) și atrofia musculară spinală (SMA).
Dacă sunteți amândoi purtători pentru aceeași genă, la fiecare sarcină există un risc de 25% (1 din 4) ca un copil să fie afectat. Opțiunile includ fertilizarea in vitro cu testarea genetică a embrionilor, folosirea gameților sau a embrionilor de la donator, adopția sau decizia de a nu avea copii, iar într-o sarcină, diagnosticul prenatal. Decizia vă aparține. Poți citi mai multe detalii în articolul despre screeningul de purtător.
Un rearanjament cromozomial la unul dintre părinți
Un rearanjament echilibrat se vede la cariotip, analiza la microscop a cromozomilor din sânge. Conform ghidului ESHRE din 2022 despre pierderile de sarcină repetate, cuplurile cu un cariotip modificat ar trebui să primească consiliere genetică, iar PGT-SR poate reduce pierderile de sarcină, dar nu crește rata nașterilor și nici nu scurtează timpul până la sarcină. Informațiile vă ajută să decideți dacă încercați din nou să obțineți o sarcină, dacă nu mai încercați sau dacă alegeți diagnosticul prenatal ori testarea embrionilor.
Testele genetice pentru infertilitate sunt altceva decât PGT: caută la părinți cauze genetice ale infertilității. Poți citi mai multe detalii pe pagina testului genetic pentru infertilitate și în articolul despre cauzele genetice ale azoospermiei.
PGT-A și embrionii mozaic: ce spun ghidurile
PGT-A rămâne mult discutat în practica clinică: nu e stabilit încă cine poate beneficia de el, iar decizia se ia individual, cu medicul de fertilitate.
Ce recomandă ESHRE și ASRM
Conform recomandărilor Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) din 2023, PGT-A nu este recomandat în prezent pentru folosirea clinică de rutină. Datele actuale arată o îmbunătățire limitată a ratei nașterilor.
Conform opiniei din 2024 a Societății Americane de Medicină Reproductivă (ASRM), valoarea PGT-A ca test de rutină pentru toate pacientele care fac FIV nu a fost demonstrată. Studiile randomizate recente, la femei care aveau blastociști disponibili, au găsit rezultate de sarcină asemănătoare cu și fără PGT-A, iar efectul asupra pierderilor de sarcină este încă neclar. În plus, unii embrioni potențial viabili pot fi excluși din cauza unui rezultat mozaic sau a unui rezultat fals pozitiv de aneuploidie.
Vârsta mamei, pierderile repetate și eșecurile de implantare
Vârsta mai mare a mamei, pierderile de sarcină repetate la cuplurile cu cariotip normal, eșecurile repetate de implantare și infertilitatea masculină severă se numără printre indicațiile citate pentru PGT-A.
- Vârsta mai mare a mamei: aici ghidurile nu spun același lucru. Conform ASRM, PGT-A poate avea un rol benefic, mai ales când rezerva ovariană e bună. Conform ESHRE, ideea că scade pierderile de sarcină sau timpul până la sarcină se sprijină pe analize făcute ulterior (post-hoc) și trebuie cercetată mai departe.
- Pierderile de sarcină repetate fără o cauză găsită: conform ghidului ESHRE din 2022, cuplurile au nevoie de informații corecte, inclusiv despre erorile de diagnostic și despre lipsa dovezilor că testul crește rata nașterilor.
Conform recomandărilor ESHRE din 2020, înainte de PGT-A se recomandă cariotipul ambilor parteneri, mai ales la pierderi repetate, eșecuri repetate de implantare și infertilitate masculină severă, pentru că șansa unui rearanjament cromozomial e mai mare.
Ce înseamnă un rezultat mozaic
Un embrion mozaic are două sau mai multe grupuri de celule cu un număr diferit de cromozomi. Biopsia ia doar câteva celule din stratul exterior, așa că un rezultat mozaic nu arată cu certitudine cum este restul embrionului. De aceea, conform recomandărilor ESHRE din 2022, astfel de rezultate se raportează ca „probabil mozaic”, de nivel scăzut („low-range”) sau de nivel înalt („high-range”).
- Nivel scăzut: rezultatul se evaluează împreună cu aspectul embrionului la microscop. Când există astfel de embrioni pentru transfer, un nou ciclu de stimulare nu este recomandat.
- Nivel înalt: datele nu au permis încă o recomandare despre transfer, iar consilierea genetică amănunțită este o condiție pentru un astfel de transfer.
Repetarea biopsiei pentru confirmare nu este recomandată. Embrionii mozaic se pot implanta și pot duce la copii cu un număr aparent normal de cromozomi, dar se pot implanta mai rar. Consilierea genetică include și politica centrului privind transferul lor. Decizia o luați voi, împreună cu medicul de fertilitate și cu medicul genetician.
Despre testele din sarcină după transferul unui embrion mozaic, ghidurile nu spun același lucru. Conform ESHRE, un rezultat mozaic de nivel scăzut nu este o indicație pentru diagnostic prenatal invaziv; testele din sarcină se oferă, ca după orice PGT. Conform Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG), după transferul unui embrion mozaic, diagnosticul prenatal prin biopsie de vilozități coriale sau amniocenteză ar trebui încurajat cu tărie. Dacă faceți un diagnostic prenatal decideți voi, la consultație.
Ce nu poate afla testarea embrionilor
Limitele testului
PGT-M caută doar varianta din familie și nu spune nimic despre alte boli monogenice, iar PGT-A nu caută bolile produse de o singură genă. Conform Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG), PGT are dificultăți în a detecta fragmentele mici de ADN lipsă sau în plus (microdeleții și microduplicații), variantele apărute pentru prima dată la embrion (de novo) și bolile de amprentare genomică, în care contează de la care părinte vine gena. Rezultatele fals pozitive și fals negative sunt posibile cu orice tip de PGT.
Un rezultat PGT normal nu garantează că nou-născutul nu va avea o afecțiune genetică: reduce riscul pentru ce a fost căutat, nu îl elimină.
Confirmarea în sarcină: screening și diagnostic
Conform recomandărilor Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) din 2020, diagnosticul prenatal se oferă tuturor femeilor care rămân însărcinate după PGT. Conform ACOG, după un PGT-M sau un PGT-SR făcut fără PGT-A, e cu atât mai important să se ofere screeningul sau testarea de diagnostic pentru aneuploidii.
Testul prenatal neinvaziv (NIPT) este un test de screening: analizează ADN placentar din sângele mamei. Uneori, placenta are o modificare pe care fătul nu o are, fenomen numit mozaicism limitat la placentă. Un rezultat NIPT cu risc crescut nu este un diagnostic confirmat: îl confirmă sau îl infirmă un test genetic de diagnostic.
Testele genetice de diagnostic sunt biopsia de vilozități coriale și amniocenteza, urmate de analiza genetică a probei:
- Biopsia de vilozități coriale: un rezultat anormal se confirmă, pentru că poate fi limitat la placentă. După biopsie pot apărea, ca efecte posibile, o sângerare vaginală sau o pierdere vaginală de lichid.
- Amniocenteza: se oferă de la 16 săptămâni. Pe lichidul amniotic, în care se găsesc celule de proveniență fetală, se pot face QF-PCR, un test rapid pentru cromozomii 21, 13, 18, X și Y, cariotipul convențional, molecular sau analiza genelor.
Dacă și ce test faceți în sarcină decideți voi, împreună cu medicul obstetrician. Poți citi mai multe detalii în articolul NIPT sau amniocenteză?.
Scorurile poligenice pentru embrioni (PGT-P)
Un al patrulea test de care puteți auzi este PGT-P. Nu caută o boală cunoscută, ci estimează riscul pentru boli frecvente.
Ce estimează un scor poligenic la un embrion
Un scor de risc poligenic adună efectul a zeci, mii sau chiar milioane de variante genetice asociate cu o boală, fiecare cu o contribuție de obicei mică. Un număr mic de laboratoare comerciale îl oferă pentru embrioni, pentru boli ca diabetul, bolile cardiovasculare și unele cancere. Chiar și când scorurile embrionilor aceluiași cuplu diferă mult, diferența de risc absolut poate fi foarte mică. Scorurile rămân mai predictive la persoanele de origine europeană decât la alte populații.
Ce spun societățile medicale
Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), în 2022, utilitatea acestor scoruri este foarte limitată și nu s-a făcut încă cercetare clinică despre eficacitatea lor la embrioni; titlul declarației numește practica „nedovedită și neetică”. Conform Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG), în 2024, nu există suficiente dovezi pentru utilitatea clinică a scorurilor poligenice în selecția embrionilor, iar testul nu ar trebui oferit ca serviciu clinic și ține deocamdată de domeniul cercetării.
Cum te ajută medicul genetician înainte și după PGT
Medicul genetician pornește de la istoricul medical și familial al amândurora, inclusiv de la sarcinile anterioare, iar în urma evaluării poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic.
Înainte de fertilizarea in vitro (FIV), consultația lămurește dacă testarea embrionilor are sens în situația voastră, ce tip și ce trebuie confirmat întâi. E util să aduceți scrisorile medicale, investigațiile și testele genetice de până acum, inclusiv raportul genetic al unei rude.
După rezultat, medicul genetician vă explică riscul transmiterii, testele prenatale potrivite, dacă e nevoie de alte teste și la ce specialist mergeți pentru tratament. FIV, testarea embrionilor și consilierea pentru ea rămân la centrul de FIV, iar urmărirea sarcinii, la medicul obstetrician.
Următorul pas: aveți o boală genetică în familie sau pregătiți o FIV? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician vă spune dacă un test genetic are sens înainte de FIV și care. Puteți vedea și screeningul genetic de purtător. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului. La cuplu, cei 420 de lei sunt pe consultație, nu pe persoană, și se scad o singură dată.
Referințe
- ESHRE PGT Consortium Steering Committee; Carvalho F, et al. ESHRE PGT Consortium good practice recommendations for the organisation of PGT. Hum Reprod Open. 2020;2020(3):hoaa021. https://doi.org/10.1093/hropen/hoaa021
- ESHRE PGT-M Working Group; Carvalho F, et al. ESHRE PGT Consortium good practice recommendations for the detection of monogenic disorders. Hum Reprod Open. 2020;2020(3):hoaa018. https://doi.org/10.1093/hropen/hoaa018
- Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Norme metodologice de aplicare a Programului social de interes național de susținere a cuplurilor și a femeilor singure pentru creșterea natalității, aprobate prin Ordinul nr. 684/2026. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 4 iunie 2026. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/311190
- ESHRE Add-ons Working Group; Lundin K, et al. Good practice recommendations on add-ons in reproductive medicine. Hum Reprod. 2023;38(11):2062-2104. https://doi.org/10.1093/humrep/dead184
- Practice Committees of the ASRM and SART. The use of preimplantation genetic testing for aneuploidy: a committee opinion. Fertil Steril. 2024;122(3):421-434. https://doi.org/10.1016/j.fertnstert.2024.04.013
- ESHRE Working Group on Chromosomal Mosaicism; De Rycke M, et al. ESHRE survey results and good practice recommendations on managing chromosomal mosaicism. Hum Reprod Open. 2022;2022(4):hoac044. https://doi.org/10.1093/hropen/hoac044
- American College of Obstetricians and Gynecologists. Preimplantation Genetic Testing. ACOG Committee Opinion No. 799. Obstet Gynecol. 2020;135(3):e133-e137 (reafirmat în 2025). https://doi.org/10.1097/AOG.0000000000003714
- ESHRE Guideline Group on RPL; Bender Atik R, et al. ESHRE guideline: recurrent pregnancy loss: an update in 2022. Hum Reprod Open. 2023;2023(1):hoad002. https://doi.org/10.1093/hropen/hoad002
- Forzano F, et al.; European Society of Human Genetics. The use of polygenic risk scores in pre-implantation genetic testing: an unproven, unethical practice. Eur J Hum Genet. 2022;30(5):493-495. https://doi.org/10.1038/s41431-021-01000-x
- Grebe TA, et al.; ACMG. Clinical utility of polygenic risk scores for embryo selection: a points to consider statement of the American College of Medical Genetics and Genomics (ACMG). Genet Med. 2024;26(4):101052. https://doi.org/10.1016/j.gim.2023.101052