Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie‑uri pentru funcționarea site‑ului și, cu acordul tău, pentru statistici și reclame. Detalii

Helixomic

Teste genetice înainte de sarcină: ce au sens și pentru cine

Publicat
Actualizat
Actualizat la
Timp de citire
12 min de citit

Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Un cuplu tânăr zugrăvește în albastru pal pereții unei camere goale; ea ține un trafalet, el se sprijină de o scară și vorbesc

Pe scurt: ce teste genetice au sens înainte de sarcină

Nu există o listă de teste genetice potrivită pentru orice cuplu care plănuiește o sarcină. Testul îl alegem împreună la consultație.

Conform Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG), screeningul de purtător se oferă tuturor celor care plănuiesc o sarcină. Făcut de amândoi, el arată compatibilitatea genetică în cuplu, adică dacă sunteți purtători sănătoși ai aceleiași boli recesive, una care apare la copil doar dacă moștenește modificarea de la ambii părinți. Ideal, se face înainte de sarcină, când rămân cele mai multe opțiuni. Cariotipul (analiza cromozomilor) și testul care caută o modificare genetică găsită deja la o rudă au indicații anume.

Testarea genei MTHFR nu se recomandă în evaluarea trombofiliei sau a pierderilor de sarcină repetate. Nici testarea trombofiliei ereditare (predispoziția moștenită de a face cheaguri de sânge) nu face parte din analizele obișnuite; dacă are sens în cazul vostru, de exemplu după pierderi de sarcină repetate, se decide la consultație.

Dacă un rezultat arată un risc, la consultație se discută riscul transmiterii și testele prenatale potrivite, iar decizia vă aparține. Niciun test nu poate exclude toate bolile genetice. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre sarcină și riscuri genetice.

Primul pas: istoricul familiei și consultația genetică

Ce clarifică consultația de dinainte de sarcină

Partea genetică a consilierii preconcepționale (de dinainte de sarcină) pornește de la istoricul medical și familial al amândurora: bolile genetice din familie, sarcinile de până acum, originea familiilor și rudenia dintre parteneri.

Restul pregătirii, de la controlul bolilor cronice la analizele pentru infecții, se discută cu medicul obstetrician-ginecolog sau cu medicul de familie. Tot acolo intră acidul folic, recomandat înainte de sarcină, conform Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG), pentru a scădea riscul unor malformații ale tubului neural. Partea genetică merge în paralel și nu întârzie aceste măsuri.

Situațiile care schimbă testul potrivit

  • O boală genetică în familie: dacă varianta din familie e deja cunoscută, ea se poate căuta țintit.
  • Partenerii sunt rude sau au aceeași origine: bolile recesive pot apărea mai des. Beta-talasemia, de exemplu, e mai frecventă în populațiile din bazinul Mediteranei, din Orientul Mijlociu, din Asia și din Africa.
  • Pierderi de sarcină repetate sau o sarcină care întârzie: au evaluarea lor, în care cariotipul poate avea un rol.
  • O sarcină anterioară sau un copil cu o boală genetică: dacă diagnosticul genetic e cunoscut, părinții pot afla, de obicei cu un test țintit, dacă sunt purtători; dacă nu, căutarea cauzei pornește de la copil.

Când în familie nu există nicio boală genetică

O boală recesivă poate rămâne ascunsă generații la rând, până când doi purtători ai aceleiași gene au un copil; de aceea, cei mai mulți copii cu o boală recesivă se nasc în familii fără alte cazuri cunoscute. Absența bolii în familie reduce anumite riscuri, dar nu e o garanție. Screeningul de purtător arată dacă sunteți purtători ai aceleiași boli recesive, iar dacă îl faceți rămâne decizia voastră, luată informat, conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG).

Screeningul de purtător: ce arată pentru cuplu

Ce înseamnă să fii purtător

Fiecare genă există în două copii, câte una de la fiecare părinte. Un purtător are o copie modificată și una funcțională, de aceea este, de regulă, sănătos. Când ambii parteneri sunt purtători pentru aceeași genă, la fiecare sarcină există un risc de 25% (1 din 4) ca un copil să moștenească ambele copii modificate și să fie afectat.

Screening țintit sau extins

Un screening țintit caută o singură boală, de exemplu fibroza chistică, atrofia musculară spinală (SMA), sindromul X fragil sau talasemiile.

Conform Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG), screeningul oferit tuturor cuprinde 113 gene. Un screening extins, printr-un panel sau prin exom ori genom, analizează mai multe gene; conform ACMG, un screening mai larg se ia în calcul când partenerii sunt rude (verișori de gradul al doilea sau mai apropiați) sau când istoricul familial ori personal o justifică.

Din practica dr. Anca Neacșu:

Alegerea screeningului depinde de istoricul cuplului și de ce aleg cei doi parteneri: de obicei un panel extins sau o testare bazată pe secvențierea exomului (WES) sau a genomului (WGS), cu tehnici suplimentare pentru sindromul X fragil, distrofia musculară Duchenne (DMD) și atrofia musculară spinală (SMA).

Câteva lucruri ajută la alegere:

  • Exomul singur nu vede sindromul X fragil și nici alfa-talasemia: aceste modificări cer metode dedicate, de aceea la screeningul prin exom se adaugă teste separate, iar varianta potrivită se alege la consultație.
  • La talasemii, analizele de sânge vin, de obicei, primele: hemoleucograma și analiza tipurilor de hemoglobină. Apoi se poate face screeningul de purtător pentru alfa-talasemie sau screeningul de purtător pentru beta-talasemie și siclemie. Poți citi mai multe detalii în articolul despre talasemie.
  • Sindromul X fragil în familie: testarea începe, de regulă, cu testul dedicat genei FMR1, de exemplu screeningul de purtător pentru sindromul X fragil.
  • Genomul sau exomul: statutul de purtător apare și în raportul unei analize a genomului (WGS) sau a exomului, dacă îl alegi la consimțământ, după consiliere.

Pachetele și prețul sunt pe pagina screeningului genetic de purtător. Poți citi mai multe detalii în articolul despre screeningul de purtător.

Un partener sau amândoi

Pe rând, celălalt partener se testează doar dacă primul e purtător. În paralel, fiecare cu proba lui, aflați mai repede riscul cuplului. La bolile recesive legate de cromozomul X, riscul pentru fii vine de la mamă, deci contează rezultatul femeii. Screeningul de purtător se recomandă și înainte de fertilizarea in vitro (FIV).

Ce înseamnă rezultatul

  • Negativ: riscul de a fi purtător pentru bolile analizate scade, dar nu dispare. Conform ACMG, riscul rezidual nu este niciodată zero.
  • Unul dintre voi e purtător: urmează testarea celuilalt partener, cu analiza completă a genei găsite. Rudele adulte pot afla, printr-un test țintit, dacă poartă aceeași variantă; poți citi mai multe detalii în articolul despre testarea în cascadă.
  • Amândoi sunteți purtători pentru aceeași genă: riscul de 25% e valabil la fiecare sarcină în parte, iar opțiunile pentru o sarcină viitoare le discutați la consultație.
  • Femeia e purtătoare pentru o boală legată de cromozomul X sau are o premutație FMR1: riscul pentru copii nu depinde de partener. Rezultatul poate conta și pentru sănătatea ei: premutația FMR1, de exemplu, crește riscul ca ovarele să-și oprească funcția devreme (insuficiență ovariană prematură).

Abonează-te pentru a beneficia de expertiza dr. Anca Neacșu direct în inboxul tău.

Îți vom trimite săptămânal informații despre sănătate și longevitate susținute de cercetări medicale de încredere și verificate de dr. Anca Neacșu.

Cariotipul înainte de sarcină, când e indicat

Ce arată cariotipul

Cariotipul este analiza la microscop a tuturor cromozomilor, făcută din celule de sânge. Vede și rearanjamentele echilibrate: fără material genetic lipsă sau în plus, persoana este, de obicei, sănătoasă, dar poate avea pierderi de sarcină sau un copil cu o formă neechilibrată. Cariotipul este analiza cromozomilor și nu vede variantele din gene; screeningul de purtător caută variante în gene și nu analizează cromozomii.

Când se recomandă și când nu e un test de rutină

Ghidurile îl iau în calcul în câteva situații:

  • După pierderi de sarcină repetate: conform Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE, 2022), cariotipul părinților se poate face după o evaluare individuală a riscului, de exemplu după nașterea unui copil cu anomalii congenitale. Ghidul spune că testarea de rutină nu e necesară.
  • La bărbat: conform ghidului australian pentru infertilitatea masculină (2025), cariotipul se oferă bărbaților fără spermatozoizi în ejaculat sau cu mai puțin de 10 milioane de spermatozoizi pe mililitru, fără o cauză cunoscută.
  • La femeia cu insuficiență ovariană prematură (oprirea activității ovarelor înainte de 40 de ani): ghidul ESHRE din 2024 recomandă analiza cromozomilor și testarea premutației FMR1, dacă insuficiența nu e cauzată de un tratament.

Când în familie se cunoaște un rearanjament, o modificare a cromozomilor la un părinte poate privi și alți membri ai familiei, care pot face testarea țintită. La infertilitatea neexplicată, ghidul ESHRE din 2023 nu recomandă în prezent teste genetice. Decizia se ia la consultație. La un cariotip de cuplu, prețul e pe persoană, deci se plătește pentru fiecare partener. Dacă sarcina întârzie să apară, testul genetic pentru infertilitate se poate discuta la aceeași consultație.

Când în familie există deja un diagnostic genetic

Testul țintit pentru varianta din familie

După ce s-a găsit varianta la o rudă, rudele fără simptome fac, de regulă, doar testul țintit pentru varianta din familie. E nevoie de o copie a raportului genetic al rudei, cu gena și varianta descrise exact. Dacă ruda are doar un diagnostic clinic, fără test genetic, testarea începe, de regulă, cu ea, ca persoană afectată. Dacă persoana afectată nu mai este disponibilă pentru testare, întâi se caută ADN păstrat de la ea.

Un copil cu o boală genetică

După un diagnostic genetic la un copil, părinții pot afla dacă sunt purtători, de obicei cu un test țintit pentru varianta găsită. Testul părinților arată și dacă varianta e moștenită de la unul dintre ei sau a apărut pentru prima dată la copil (de novo).

Dacă boala copilului nu are încă un diagnostic genetic, căutarea cauzei pornește de la copil. Testul îl alegem împreună la consultație. Poate fi un test țintit, un panel de gene sau genomul. Secvențierea întregului genom (WGS) poate fi făcută de primă intenție, pentru a evita testările genetice multiple. În trio se testează copilul împreună cu ambii părinți, iar comparația cu părinții crește șansa de diagnostic. Detaliile sunt pe pagina analizei WGS.

Opțiunile pentru o sarcină viitoare

Când un risc e cunoscut înainte de sarcină, la consultație se discută riscul transmiterii și testele prenatale potrivite. Conform Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG), opțiunile includ fertilizarea in vitro (FIV) cu testarea genetică a embrionilor, folosirea gameților sau a embrionilor de la donator, adopția, diagnosticul prenatal prin biopsie de vilozități coriale sau amniocenteză ori decizia de a nu avea copii.

Testarea genetică a embrionilor (PGT), prin FIV, o discutați cu medicul genetician și cu medicul de fertilitate, iar pașii din timpul unei sarcini, cu medicul obstetrician. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testul prenatal neinvaziv (NIPT) și amniocenteză. Decizia vă aparține.

Ce nu face parte din analizele obișnuite și ce nu poate acoperi un test

MTHFR și trombofilia înainte de sarcină

Conform Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG, 2013, reafirmat în 2020), testarea MTHFR nu se recomandă în evaluarea trombofiliei sau a pierderilor de sarcină repetate. Acidul folic înainte și în timpul sarcinii rămâne recomandat și când ai o variantă MTHFR.

Nici trombofilia ereditară, adică predispoziția moștenită de a face cheaguri de sânge (tromboze), nu se testează de rutină. Chiar și după pierderile de sarcină repetate ale cuplului, ghidul Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) sugerează să nu se facă screeningul ei, în afara studiilor de cercetare sau a unor factori de risc suplimentari.

Din practica dr. Anca Neacșu:

Pentru testarea trombofiliei trimit după avorturi spontane repetate în trimestrul al doilea, după multe eșecuri de implantare, la un istoric personal sau familial de tromboză și înainte de fertilizarea in vitro (FIV). Nu e o regulă generală: decizia se ia la consultație, pentru fiecare pacientă în parte.

Istoricul de tromboză înseamnă cheaguri de sânge (tromboze) apărute la pacientă sau la rudele ei; pierderile de sarcină ale unei rude nu sunt un istoric de tromboză.

Poți citi mai multe detalii în articolele despre gena MTHFR și trombofilie.

Ce rămâne pentru perioada sarcinii

Trisomiile 21, 18 și 13 devin mai frecvente odată cu vârsta mamei, dar apar la orice vârstă. În sarcină, vârsta mamei rămâne un motiv pentru screeningul prenatal, dar nu mai e singurul. Malformațiile se caută la ecografie. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testul prenatal neinvaziv (NIPT).

Niciun test nu elimină toate riscurile

Screeningul de purtător nu vede bolile din afara panelului și variantele apărute pentru prima dată la copil (de novo). Testarea nu e obligatorie: conform Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG), fiecare persoană poate refuza oricare dintre testele de screening sau pe toate. Puteți merge și pas cu pas.

Cine vă ajută: medicul genetician și medicii care vă urmăresc

Puteți veni la consultație amândoi. E util să aduceți scrisorile medicale, investigațiile și testele genetice de până acum. După rezultat, medicul genetician vă explică ce a găsit analiza, ce înseamnă pentru voi, care sunt pașii următori de investigare sau monitorizare, dacă sunt necesare alte teste genetice, inclusiv pentru partener sau pentru rude, și, mai ales, dacă sunt necesare anumite terapii.

Urmărirea sarcinii rămâne la medicul obstetrician, iar fertilizarea in vitro (FIV), la medicul de fertilitate.

Următorul pas: plănuiți o sarcină și vreți să știți ce teste genetice au sens pentru voi? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician pornește de la istoricul amândurora și vă spune dacă un test are sens și care, sau confirmă ori schimbă testul solicitat direct de pe pagina lui, și vă explică rezultatul, riscul transmiterii și testele prenatale potrivite. Pachetele și prețul sunt pe pagina screeningului genetic de purtător. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului. La cuplu, cei 420 de lei sunt pe consultație, nu pe persoană, și se scad o singură dată.

Referințe

  1. Gregg AR, Aarabi M, Klugman S, et al. Screening for autosomal recessive and X-linked conditions during pregnancy and preconception: a practice resource of the American College of Medical Genetics and Genomics (ACMG). Genet Med. 2021;23(10):1793-1806. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8488021/
  2. American College of Obstetricians and Gynecologists. Carrier Screening for Genetic Conditions. Committee Opinion No. 691. Obstet Gynecol. 2017;129(3):e41-e55, reafirmat în 2025. https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/committee-opinion/articles/2017/03/carrier-screening-for-genetic-conditions
  3. Henneman L, Borry P, Chokoshvili D, et al. Responsible implementation of expanded carrier screening. Eur J Hum Genet. 2016;24(6):e1-e12. https://doi.org/10.1038/ejhg.2015.271
  4. American College of Obstetricians and Gynecologists, American Society for Reproductive Medicine. Prepregnancy Counseling. Committee Opinion No. 762. Obstet Gynecol. 2019;133(1):e78-e89, reafirmat în 2024. https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/committee-opinion/articles/2019/01/prepregnancy-counseling
  5. ESHRE Guideline Group on RPL. Recurrent pregnancy loss: guideline of the European Society of Human Reproduction and Embryology, update 2022. https://www.eshre.eu/-/media/sitecore-files/Guidelines/Recurrent-pregnancy-loss/2022/ESHRE-RPL-Guideline-_-Update-2022_-Final-Version-January-2023_v2.pdf
  6. Romualdi D, et al.; ESHRE Guideline Group on Unexplained Infertility. Evidence-based guideline: unexplained infertility. Hum Reprod. 2023;38(10):1881-1890. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10546081/
  7. Katz DJ, O’Donnell L, McLachlan RI, et al. The first Australian evidence-based guidelines on male infertility. Med J Aust. 2025;223(11):653-663. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12683300/
  8. Panay N, Anderson RA, et al. Evidence-based guideline: premature ovarian insufficiency. Hum Reprod Open. 2024;2024(4):hoae065. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11631070/
  9. Hickey SE, Curry CJ, Toriello HV. ACMG Practice Guideline: lack of evidence for MTHFR polymorphism testing. Genet Med. 2013;15(2):153-156. Reafirmat în 2020. https://doi.org/10.1038/gim.2012.165

Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Nu găsești ce cauți? Contactează-ne – îți răspundem cu plăcere.

Ce analize genetice se fac de obicei înainte de sarcină?

Nu există un set valabil pentru toate cuplurile: screeningul de purtător se oferă oricui plănuiește o sarcină, iar celelalte teste au indicații anume. Testul îl alegem împreună la consultație.

Nu avem boli genetice în familie. Are rost să facem un test?

Poate avea, pentru că cei mai mulți copii cu o boală recesivă se nasc în familii fără alte cazuri cunoscute. Decizia de a face screeningul vă aparține.

Trebuie să ne testăm amândoi?

Depinde de ce vreți să aflați și de cât timp aveți: pe rând, al doilea partener se testează doar dacă primul e purtător, iar în paralel aflați într-o singură etapă riscul cuplului.

Cu cât timp înainte de sarcină e bine să facem testele?

Ideal, înainte de sarcină, când toate opțiunile rămân deschise. Rezultatul screeningului vine de obicei în câteva săptămâni, iar termenul exact poate fi găsit pe pagina testului. Dacă urmează o fertilizare in vitro (FIV), merită să cereți consultația din timp.

Când merită o consultație de genetică medicală?

Merită când în familie există o boală genetică, când sunteți rude între voi, când ați primit un rezultat de purtător fără explicație, înaintea unei FIV sau când vreți să știți ce test vi se potrivește. Evaluarea genetică documentează istoricul medical personal și familial al amândurora, iar în urma ei medicul genetician poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic. Consultațiile le fac medicii din echipa de genetică medicală Helixomic, fondată de dr. Anca Neacșu. Se fac online, din țară sau din străinătate, ori față în față, la Clinica Luna din București.

Ai nevoie de o consultație genetică?

Programează o discuție cu dr. Anca Neacșu pentru a înțelege ce test genetic se potrivește nevoilor tale.