Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie‑uri pentru funcționarea site‑ului și, cu acordul tău, pentru statistici și reclame. Detalii

Helixomic

Malformațiile congenitale la copil: cauze genetice și când se face un test genetic

Publicat
Actualizat
Actualizat la
Timp de citire
13 min de citit

Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Medică pediatră care ascultă cu stetoscopul pieptul unui bebeluș pe masa de consultație, în timp ce mama îl ține cu mâinile

Poate copilul tău s-a născut cu o malformație a inimii, cu o despicătură a buzei sau cu o problemă a rinichilor, iar medicul ți-a recomandat o evaluare genetică. Sau ai aflat de la naștere că are mai multe malformații congenitale și te întrebi de ce au apărut.

Mai departe vom discuta despre cauzele lor, despre testele genetice și despre ce înseamnă rezultatul pentru familie.

Pe scurt: malformațiile congenitale și cauzele lor

Malformațiile congenitale sunt modificări de structură ale unui organ sau ale unei părți a corpului, apărute în timpul sarcinii, care se văd de obicei la naștere sau la scurt timp după.

Cauza poate fi genetică, de exemplu un cromozom în plus, un fragment de cromozom lipsă sau în plus ori o variantă într-o singură genă. Poate ține și de sarcină, de exemplu o infecție a mamei, diabetul mamei, alcoolul sau unele medicamente. La cele mai multe malformații, însă, cauza exactă rămâne necunoscută.

Când copilul are mai multe malformații, crește șansa unei cauze genetice. La mai multe malformații sau la o malformație cu întârziere în dezvoltare, dacă semnele nu arată spre un sindrom anume, secvențierea întregului genom (WGS) poate fi primul test, ales la consultație.

Operația și tratamentul le stabilesc medicii specialiști ai copilului, iar terapiile nu așteaptă rezultatul genetic. Riscul pentru o altă sarcină depinde de cauză și se discută la consultație, ideal înaintea sarcinii.

Ce sunt malformațiile congenitale

Malformațiile congenitale, numite și anomalii congenitale sau defecte din naștere, sunt modificări apărute în timpul vieții intrauterine. Se pot vedea încă din sarcină, la naștere sau, uneori, abia mai târziu, în primul an de viață.

Malformații majore și minore

O malformație majoră are urmări medicale importante și cere de obicei un tratament sau o operație, de exemplu despicătura buzei sau spina bifida, o malformație a coloanei. O malformație minoră e mai frecventă și nu produce probleme de sănătate importante la nou-născut, de exemplu o singură linie transversală în palmă sau un deget mic ușor curbat. Aceste particularități se numesc și trăsături dismorfice, iar când sunt mai multe pot fi un indiciu pentru medicul genetician.

O singură malformație sau mai multe

Malformația e izolată când privește un singur organ și copilul nu are alte semne. Vorbim de malformații multiple când copilul are malformații în organe diferite.

Uneori malformațiile fac parte dintr-un sindrom genetic, adică o combinație de semne care apar împreună și au o cauză genetică, de exemplu o malformație prezentă de la naștere, trăsături particulare ale feței, o creștere neobișnuită sau o întârziere în dezvoltare.

Diferența contează pentru șansa de a găsi o cauză genetică. La un defect septal ventricular izolat (o comunicare anormală între ventriculii inimii, fără malformații în afara inimii), o cauză genetică se găsește rar: în registrele EUROCAT, la cazurile înregistrate între 2013 și 2022, aproximativ 5% aveau un diagnostic genetic, iar fără trisomii, 1%. La malformațiile multiple, șansa e mult mai mare.

Cât de frecvente sunt

Conform rețelei europene de registre EUROCAT, malformațiile congenitale apar la 2–3% dintre nașteri. În registrele europene din 2003–2007, cele mai frecvente dintre cele care nu țin de cromozomi au fost malformațiile inimii.

De ce apare o malformație congenitală

O malformație poate avea o cauză genetică, o cauză legată de sarcină sau mai mulți factori deodată, iar cauza exactă e adesea greu de aflat.

Cauzele genetice

Cauza genetică poate fi un cromozom în plus, ca în sindromul Down (trisomia 21) sau în trisomiile 18 și 13. Poate fi un fragment de cromozom lipsă sau în plus, adesea prea mic pentru a fi văzut la cariotipul convențional, ca deleția 22q11.2 din sindromul DiGeorge, în care malformațiile inimii prezente de la naștere sunt printre cele mai frecvente semne. Sau poate fi o variantă într-o singură genă, ca în sindromul Noonan, care poate cauza și o malformație a inimii. Poți citi mai multe detalii în articolul despre sindroamele genetice.

Când o malformație are o cauză genetică, se vorbește de o malformație genetică. O modificare genetică poate apărea pentru prima dată la copil (de novo). De aceea, lipsa unui caz asemănător în familie nu exclude o cauză genetică. Când părinții sunt rude de sânge, crește frecvența unor boli genetice rare prezente de la naștere.

Conform datelor EUROCAT din 20 de registre europene, aproximativ 1 din 5 cazuri de malformații congenitale înregistrate între 2013 și 2022 avea un diagnostic genetic, iar fără trisomii, aproximativ 1 din 10.

Cauzele din timpul sarcinii

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), alte malformații apar din cauza unor factori din mediu: unele infecții ale mamei (sifilisul, rubeola, virusul Zika), diabetul mamei, lipsa unor substanțe din alimentație, ca iodul sau acidul folic, alcoolul și unele medicamente, radiațiile și anumiți poluanți.

Orice medicament în sarcină se discută cu medicul, care cântărește riscurile și beneficiile.

Când cauza rămâne necunoscută

La cele mai multe malformații, inclusiv la malformațiile inimii, la despicătura buzei sau a palatului și la piciorul strâmb congenital, cauza exactă rămâne necunoscută. Se presupune că lucrează împreună factori genetici și factori din mediu, ceea ce medicii numesc o cauză multifactorială.

Abonează-te pentru a beneficia de expertiza dr. Anca Neacșu direct în inboxul tău.

Îți vom trimite săptămânal informații despre sănătate și longevitate susținute de cercetări medicale de încredere și verificate de dr. Anca Neacșu.

Când se caută o cauză genetică

Ghidurile spun când e recomandat un test genetic, iar situația copilului arată care test are rost.

Ce recomandă ghidurile

Ghidul Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG) din 2021 recomandă cu tărie ca exomul sau genomul să fie luat în considerare ca test de primă sau a doua linie la copiii cu una sau mai multe malformații congenitale apărute înainte de vârsta de un an și la cei cu întârziere în dezvoltare sau dizabilitate intelectuală apărute înainte de 18 ani. Alegerea se face pe baza judecății clinice și adesea împreună cu familia, uneori după un microarray cromozomial sau un test țintit.

Ghidul pune exomul și genomul pe același loc. În practica noastră, între exom și genom, medicul genetician recomandă de obicei genomul.

O singură malformație

Nu orice malformație izolată cere un test genetic. Un deget în plus izolat, mai ales lângă degetul mic, apare adesea în familii fără alte probleme.

Un test genetic e util, de exemplu, când malformația e complexă sau când tipul ei ori istoricul familiei arată spre anumite gene. Atunci medicul genetician poate alege un panel de gene pentru acel organ sau genomul. Merită să discuți la consultație dacă un test are rost pentru copilul tău.

Mai multe malformații sau o malformație cu întârziere în dezvoltare

Când semnele nu arată spre un sindrom sau spre o categorie de afecțiuni anume, genomul poate fi făcut de primă intenție, pentru a evita testările genetice multiple. În practica dr. Anca Neacșu, la un copil cu întârziere globală în dezvoltare fără astfel de semne, genomul se alege de obicei direct. Conform Academiei Americane de Pediatrie (AAP, 2025), trăsăturile dismorfice, malformațiile congenitale și problemele neurologice asociate cresc șansa de a găsi o cauză genetică la un copil cu întârziere în dezvoltare sau cu dizabilitate intelectuală.

Când semnele sugerează puternic un anumit diagnostic, de exemplu o boală a cromozomilor, se face întâi testul țintit, iar dacă rezultatul e negativ, urmează genomul. Poți citi mai multe detalii în articolul despre întârzierea în dezvoltare la copil.

Malformațiile inimii

Cele mai multe malformații cardiace congenitale apar la copii fără un alt caz în familie.

Conform consensului internațional din 2022 despre testarea genetică în bolile inimii (EHRA, HRS, APHRS și LAHRS), când copilul are și alte malformații în afara inimii, se recomandă microarray-ul și testarea trio prin exom sau genom. La sugarul cu o malformație complexă a inimii, microarray-ul este indicat, iar exomul sau genomul în trio și un panel de gene ale inimii pot fi făcute.

Ce teste genetice se folosesc

Evaluarea genetică documentează istoricul medical personal și familial al copilului, la consultația față în față medicul îl și examinează clinic, iar în urma ei medicul genetician poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic.

Testul îl alegem împreună la consultație. Poate fi un test țintit, cariotipul molecular (microarray), un panel de gene sau genomul.

Secvențierea genomului (WGS) și testul trio

Secvențierea întregului genom (WGS) citește aproximativ 98% din întregul genom într-o singură analiză. Caută variantele mici din gene și poate analiza, din aceleași date, și deleții sau duplicații. De aceea, dacă se face întâi genomul, microarray-ul poate fi amânat în cele mai multe cazuri.

Testul trio compară ADN-ul copilului cu al ambilor părinți. Se alege pentru creșterea șansei de diagnostic prin comparația cu părinții și identificarea variantelor genetice de novo. Se poate începe direct cu trio sau doar cu copilul, iar părinții se testează după, dacă trebuie clarificată o variantă cu semnificație incertă sau dacă rezultatul e negativ. Între trio și testul doar pe copil se alege împreună cu familia, după consiliere; trio are întotdeauna o șansă puțin mai mare de diagnostic.

Exomul (WES) citește doar porțiunile genelor care codifică proteine. Poți citi mai multe detalii în articolul despre diferențele dintre WGS și WES. Pentru nou-născuții internați la terapie intensivă fără un diagnostic, există și o variantă rapidă a secvențierii genomului.

Microarray-ul cromozomial și cariotipul

Microarray-ul cromozomial (CMA), numit și cariotip molecular, caută fragmente de ADN lipsă sau în plus pe toți cromozomii. Se discută, de exemplu, la copilul cu malformații congenitale multiple sau cu trăsături dismorfice.

Microarray-ul nu vede rearanjamentele echilibrate ale cromozomilor, cum sunt translocațiile. Cariotipul convențional, adică analiza cromozomilor la microscop, este testul de bază când se bănuiește un cromozom în plus sau lipsă, ca în sindromul Down. El poate fi făcut și la părinții unui copil la care s-a găsit un fragment lipsă sau în plus care cauzează boala, ca să se vadă dacă unul dintre ei are o translocație echilibrată.

Panelurile de gene pentru un anumit organ

Un panel analizează, prin secvențiere de nouă generație (NGS), genele legate de un anumit tip de malformație. În catalogul Helixomic sunt, de exemplu, panelul pentru malformații cardiace congenitale, cel pentru malformații ale membrelor, cel pentru malformații oculare și cel pentru boli osoase și displazii scheletice.

Dacă rezultatul e negativ și suspiciunea unei cauze genetice rămâne, pasul următor pe care îl discutăm de obicei la consultație este secvențierea întregului genom (WGS).

Ce poate și ce nu poate arăta testul

  • Un rezultat negativ e frecvent, mai ales la malformațiile izolate, și nu exclude o cauză genetică.
  • Poate găsi o variantă cu semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă produce boala. O VUS nu se folosește în decizii medicale până nu e reclasificată.
  • Poate găsi descoperiri incidentale (lista ACMG): la exom și genom, variante importante medical, fără legătură cu malformația, raportate doar dacă le alegi la consimțământ; la un copil, părinții aleg după consiliere.
  • Nu vede cauzele negenetice, precum diabetul mamei, unele medicamente sau infecții din sarcină.

Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic.

Următorul pas: Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician evaluează copilul, alege împreună cu tine testul potrivit și îți explică rezultatul.

După rezultat

Fie că testarea genetică găsește cauza, fie că nu, rezultatul îl discuți cu medicul genetician la consultația de interpretare.

Când testarea genetică găsește cauza

Când testarea genetică găsește cauza, familia află mai multe informații despre evoluția probabilă, alte riscuri de sănătate posibile, și despre riscul pentru viitorii copii. Un sindrom confirmat arată ce alte organe merită verificate.

După rezultat, medicul genetician îți explică semnificația lui, pașii următori de investigare sau monitorizare, inclusiv dacă sunt necesare alte teste genetice și, mai ales, dacă sunt necesare anumite terapii. Testarea țintită a părinților arată dacă varianta a apărut pentru prima dată la copil (de novo) sau e moștenită, ceea ce schimbă riscul pentru o sarcină viitoare.

Când testarea genetică nu găsește o cauză

Ai un rezultat fără diagnostic, de la un microarray, un panel, un exom sau un genom, iar suspiciunea unei cauze genetice rămâne. Împreună cu medicul genetician vei decide dacă este necesară continuarea cu alte teste genetice sau reinterpretarea datelor brute obținute în urma testării din trecut. După un microarray, un panel sau un exom fără diagnostic, pasul discutat de obicei la consultație este genomul.

Poți citi mai multe detalii în articolul Rezultat negativ la exom sau genom: ce înseamnă și ce urmează.

Operația și urmărirea rămân la medicii specialiști

Operația și tratamentul le stabilesc medicii specialiști ai copilului. Operația, urmată de o urmărire bună, poate reduce adesea riscurile și urmările malformațiilor, de exemplu la malformațiile inimii sau la despicătura buzei ori a palatului. La malformațiile inimii, un diagnostic genetic schimbă de obicei puțin tratamentul malformației, dar poate ajuta la estimarea riscurilor.

Terapiile nu așteaptă rezultatul genetic: kinetoterapia, terapia ocupațională și logopedia încep cu sau fără un diagnostic genetic, iar căutarea cauzei merge în paralel. Medicul curant decide orice modificare de tratament.

Ce înseamnă pentru o altă sarcină

Riscul pentru un alt copil depinde de cauză. Dacă varianta a apărut pentru prima dată la copil, riscul e mic. În formele dominante moștenite de la un părinte riscul este de 50%, iar în cele recesive, de 25% la fiecare sarcină. Când cauza nu se găsește, riscul se estimează din istoricul familiei.

Momentul potrivit pentru discuția despre risc și despre opțiuni e înaintea sarcinii. La consultație afli riscul transmiterii și testele prenatale potrivite. Când cauza e cunoscută, pentru o sarcină viitoare opțiunile includ testarea prenatală și testarea genetică a embrionilor, prin fertilizare in vitro (FIV), pe care o discuți cu medicul genetician și cu medicul de fertilitate. Deciziile despre sarcină le iei informată, după consiliere, împreună cu medicul obstetrician care îți urmărește sarcina.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), unele malformații se pot preveni. Ajută:

  • acidul folic, luat din momentul în care se încearcă o sarcină și până la 12 săptămâni de sarcină
  • un diabet ținut sub control înainte și în timpul sarcinii
  • vaccinarea împotriva rubeolei
  • evitarea alcoolului și a fumatului

Dacă mama a avut deja o sarcină sau un copil cu spina bifida ori cu o altă malformație a tubului neural (structura din care se formează creierul și măduva spinării), OMS recomandă să i se ofere o doză mare de acid folic, pe care o stabilește medicul.

Următorul pas: copilul s-a născut cu una sau mai multe malformații? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician evaluează copilul, te ajută să alegi testul potrivit, îți explică rezultatul și ce înseamnă pentru o altă sarcină. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.

De citit și: Sindroame genetice comune: cauze, diagnostic și management · Test genetic la copil: ce este și cum se face

Referințe

  1. Manickam K, et al. Exome and genome sequencing for pediatric patients with congenital anomalies or intellectual disability: an evidence-based clinical guideline of the American College of Medical Genetics and Genomics (ACMG). Genet Med. 2021;23(11):2029-2037. https://doi.org/10.1038/s41436-021-01242-6
  2. Wilde AAM, et al. European Heart Rhythm Association (EHRA)/Heart Rhythm Society (HRS)/Asia Pacific Heart Rhythm Society (APHRS)/Latin American Heart Rhythm Society (LAHRS) Expert Consensus Statement on the state of genetic testing for cardiac diseases. Europace. 2022;24(8):1307-1367. https://doi.org/10.1093/europace/euac030
  3. World Health Organization. Congenital disorders (fact sheet), 27 februarie 2023. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/birth-defects
  4. Bergman JEH, et al. Genetic Diagnoses Among Congenital Anomaly Cases in Europe: Data From the EUROCAT Network. Paediatr Perinat Epidemiol. 2026;40(3):414-425. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13124677/
  5. Pierpont ME, et al. Genetic Basis for Congenital Heart Disease: Revisited: A Scientific Statement From the American Heart Association. Circulation. 2018;138(21):e653-e711. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6555769/
  6. Rodan LH, et al. Genetic Evaluation of the Child With Intellectual Disability or Global Developmental Delay: Clinical Report. Pediatrics. 2025;156(1):e2025072219. https://doi.org/10.1542/peds.2025-072219
  7. World Health Organization. Periconceptional folic acid supplementation to prevent neural tube defects (eLENA), actualizat 9 august 2023. https://www.who.int/tools/elena/interventions/folate-periconceptional

Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Nu găsești ce cauți? Contactează-ne – îți răspundem cu plăcere.

Malformațiile congenitale sunt genetice?

Unele au o cauză genetică (despre ele se spune și „malformații genetice”), altele țin de sarcină, iar la cele mai multe cauza exactă rămâne necunoscută. Conform rețelei europene EUROCAT, aproximativ 1 din 5 cazuri înregistrate între 2013 și 2022 avea un diagnostic genetic, iar șansa unei cauze genetice crește când copilul are mai multe malformații.

Ce analize genetice se fac pentru malformații congenitale?

Testul îl alegem împreună la consultație. La mai multe malformații sau la o malformație cu întârziere în dezvoltare, fără semne specifice unui sindrom, genomul poate fi primul test. Când tipul malformației sau istoricul familiei arată spre anumite gene, poate fi ales un panel de gene, iar la suspiciunea unui sindrom anume se face întâi un test țintit. După un microarray, un panel sau un exom fără diagnostic, pasul discutat de obicei este genomul.

Malformația a fost cauzată de ceva din sarcină?

Un factor din sarcină poate contribui, de exemplu o infecție, diabetul mamei, alcoolul sau unele medicamente, dar la cele mai multe malformații cauza exactă rămâne necunoscută. O modificare genetică poate apărea și pentru prima dată la copil (de novo). La consultație poți discuta cu medicul genetician despre sarcină și despre istoricul familiei.

Poate avea și un alt copil aceeași malformație?

Riscul depinde de cauză: e mic dacă varianta a apărut pentru prima dată la copil și mai mare dacă e moștenită. Medicul genetician îl estimează pentru familia ta, ideal înaintea unei noi sarcini.

Când merită o consultație de genetică medicală?

Merită când copilul are mai multe malformații sau o malformație cu alte semne ori cu o întârziere în dezvoltare, când o malformație se repetă în familie, când ai deja un rezultat genetic pe care vrei să-l înțelegi și înaintea unei noi sarcini. Merită și pentru un adult născut cu o malformație, care se gândește la propriii copii: la malformațiile inimii, de exemplu, cauza genetică ajută la estimarea riscului de repetare la copiii săi.

Consultațiile le fac medicii din echipa de genetică medicală Helixomic, fondată de dr. Anca Neacșu. Se fac online, din țară sau din străinătate, ori față în față, la Clinica Luna din București; pentru un copil, de obicei recomandăm consultația față în față.

Ai nevoie de o consultație genetică?

Programează o discuție cu dr. Anca Neacșu pentru a înțelege ce test genetic se potrivește nevoilor tale.