Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie‑uri pentru funcționarea site‑ului și, cu acordul tău, pentru statistici și reclame. Detalii

Helixomic

Hipertensiunea pulmonară ereditară: când e genetică și ce teste există

Publicat
Actualizat
Actualizat la
Timp de citire
15 min de citit

Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

O femeie se oprește să-și tragă sufletul pe o scară de piatră în aer liber, cu mâna pe balustradă

Poate centrul de hipertensiune pulmonară ți-a spus că ai hipertensiune arterială pulmonară fără o cauză găsită, o rudă are această boală sau ai primit un rezultat cu o variantă în gena BMPR2. Mai departe vom discuta despre când poate fi moștenită boala, ce aduce testul genetic și ce înseamnă pentru familia ta.

Pe scurt: când e genetică hipertensiunea pulmonară

Hipertensiunea pulmonară înseamnă o presiune crescută a sângelui în plămâni, indiferent de cauză, iar cele mai multe cazuri vin din boli ale inimii sau ale plămânilor. Forma moștenită despre care vorbim aici ține de hipertensiunea arterială pulmonară (HAP), o boală rară.

HAP se numește ereditară când s-a găsit o variantă patogenă (o modificare care cauzează boala) într-o genă asociată bolii sau când boala apare la cel puțin două persoane din familie (forma familială). Gena găsită cel mai des este BMPR2. Pentru cele mai multe gene, nu toți purtătorii (persoanele care au varianta) fac boala.

Recomandările actuale cuprind consilierea genetică și testul la câteva forme, între care cea fără o cauză găsită, cea familială și cea apărută după medicamente care reduc pofta de mâncare. O variantă patogenă găsită arată ce rude pot face un test țintit, iar ghidul Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Pneumologie (ESC/ERS) recomandă purtătorilor consiliere despre risc și o evaluare anuală. Tratamentul nu așteaptă rezultatul.

Diagnosticul și tratamentul rămân la centrul de hipertensiune pulmonară; medicul genetician caută cauza genetică și îți explică ce înseamnă pentru tine și pentru rude. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre bolile cardiovasculare moștenite.

Hipertensiunea pulmonară: cele mai multe cauze nu sunt genetice

Hipertensiunea pulmonară are cinci grupe, iar forma moștenită despre care vorbim ține de prima.

Cele cinci grupe ale hipertensiunii pulmonare

Grupa 1 e hipertensiunea arterială pulmonară (HAP). Celelalte vin din bolile inimii stângi (2), din bolile plămânilor sau din lipsa de oxigen (3), din cheagurile vechi din arterele plămânilor (4) și din alte cauze (5).

Bolile inimii stângi sunt cauza cea mai frecventă, iar bolile plămânilor a doua. Unele boli ale inimii sunt ele însele moștenite, de exemplu cardiomiopatia hipertrofică.

Dacă o ecografie a arătat o presiune crescută în artera pulmonară, medicul care te tratează caută cauza. La adult, testul genetic despre care vorbim privește grupa 1.

Hipertensiunea arterială pulmonară: idiopatică, ereditară sau după medicamente

Diagnosticul de HAP se pune după ce celelalte cauze au fost excluse. Boala poate fi idiopatică (fără o cauză găsită), ereditară sau apărută după unele medicamente ori substanțe, de exemplu după cele care reduc pofta de mâncare (anorexigene).

Eticheta „idiopatică” nu exclude o cauză genetică, pentru că variante în genele bolii s-au găsit și la persoane cu forma idiopatică sau cu cea după anorexigene.

Boala veno-ocluzivă pulmonară și hemangiomatoza capilară pulmonară

Sunt forme rare, în care schimbările apar în venele mici și în capilarele plămânilor. Forma moștenită apare de obicei la frați tineri din aceeași generație, cu părinți care nu au boala, pentru că se transmite recesiv.

Simptomele și diagnosticul

Simptomele nu arată, de obicei, dacă boala e moștenită, așa că forma moștenită se clarifică prin istoricul familial și prin testul genetic.

Ce simptome poate cauza

Primele semne apar încet și nu sunt specifice: respirație grea, oboseală, durere în piept, palpitații. Adesea, persoanele cu boala le pun pe seama vârstei sau a lipsei de antrenament, iar până la diagnostic trec în medie aproape doi ani.

Pot apărea și senzația de leșin la un efort obișnuit și, dacă inima dreaptă nu mai face față, umflarea picioarelor sau a abdomenului. Forma moștenită poate apărea din copilărie până la vârsta adultă înaintată și atinge de două ori mai multe femei decât bărbați.

Când ceri ajutor medical imediat

Dacă în timpul unui efort apar respirație foarte grea, durere în piept sau senzația de leșin, oprește efortul imediat.

Sună la 112 sau mergi la urgențe dacă:

  • leșini
  • simptomele se agravează repede sau devin severe
  • picioarele sau abdomenul se umflă repede
  • ai tulburări de ritm ale inimii pe care le suporți greu

Aceste semne cer o evaluare imediată, la un spital apropiat sau la centrul de hipertensiune pulmonară.

Și tusea cu sânge cere ajutor medical imediat. Poate apărea în toate formele de hipertensiune pulmonară, mai ales în forma moștenită și în cea asociată unei malformații a inimii, de la ușoară până la una care pune viața în pericol.

Cum se confirmă diagnosticul

Prima investigație este, de obicei, ecografia inimii. Diagnosticul de hipertensiune arterială pulmonară (HAP) se pune la cateterismul cardiac drept, recomandat tuturor celor la care se suspectează boala: un cateter introdus printr-o venă măsoară direct presiunea din artera pulmonară.

Când se poate, evaluarea se face la un centru specializat, iar ghidul Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Pneumologie (ESC/ERS) cere ca aceste centre să aibă acces la consiliere și testare genetică.

Abonează-te pentru a beneficia de expertiza dr. Anca Neacșu direct în inboxul tău.

Îți vom trimite săptămânal informații despre sănătate și longevitate susținute de cercetări medicale de încredere și verificate de dr. Anca Neacșu.

Cauzele genetice

Mai multe gene pot cauza hipertensiunea arterială pulmonară (HAP); BMPR2 e cea găsită cel mai des.

Gena BMPR2

Conform evaluării din 2023 a Resursei Genomului Clinic (ClinGen, din engleză Clinical Genome Resource), variantele BMPR2 cauzează 70–80% dintre formele familiale și 10–20% dintre cazurile apărute la o singură persoană din familie. O astfel de variantă se poate găsi și când nimeni altcineva din familie nu are boala.

Celelalte gene și semnele care le pot însoți

Aceeași evaluare a găsit dovezi definitive pentru 12 gene: BMPR2, ACVRL1, ATP13A3, CAV1, EIF2AK4, ENG, GDF2, KCNK3, KDR, SMAD9, SOX17 și TBX4. Unele vin cu alte semne, care îl ajută pe medic să le recunoască:

  • TBX4: de obicei cu debut în copilărie și cu o structură sau o creștere anormală a plămânilor, uneori cu rotule mici
  • SOX17: legată și de malformațiile inimii
  • ACVRL1, ENG și GDF2: asociate și cu boala Rendu-Osler (telangiectazia hemoragică ereditară), cu legături anormale între artere și vene (malformații arteriovenoase) în plămâni, în ficat sau în creier

Cum se moștenește și de ce nu toți purtătorii fac boala

De obicei, boala se transmite autozomal dominant: fiecare copil al unei persoane cu o variantă patogenă are o șansă de 50% să o moștenească. Varianta poate apărea și pentru prima dată la persoana afectată (de novo).

Cele mai multe gene ale bolii au o penetranță incompletă, adică nu toți purtătorii fac boala. Conform ghidului Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Pneumologie (ESC/ERS), purtătorii unei variante BMPR2 au un risc de aproximativ 20% de-a lungul vieții, mai mare la femei (42%) decât la bărbați (14%), așa că cei mai mulți nu fac boala.

Forma moștenită a bolii veno-ocluzive, legată de gena EIF2AK4, se transmite recesiv. Părinții, cu câte o singură copie modificată, nu au risc de această formă, iar fiecare frate sau soră a persoanei cu boala are o șansă de 25% să o aibă.

La ce folosește testul genetic

Testul poate descoperi o cauză genetică a bolii. Când o găsește, clarifică și riscul rudelor: cine are un risc crescut și cine nu.

Cui i se recomandă testul

Conform ghidului din 2022 al Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Pneumologie (ESC/ERS), se recomandă ca persoanele cu hipertensiune arterială pulmonară (HAP) fără o cauză găsită, cu rude afectate, apărută după anorexigene sau cu boala veno-ocluzivă pulmonară să fie informate că boala poate avea o cauză genetică, iar testarea genetică e precedată de consiliere genetică. La consiliere se discută riscul, rudele care pot fi afectate și planurile de a avea copii. Chiar dacă testul nu se face, e bine ca rudele să cunoască primele semne ale bolii, pentru un diagnostic la timp.

Documentul de genetică al Simpozionului Mondial de Hipertensiune Pulmonară din 2024 recomandă ca testul să fie oferit tuturor adulților cu HAP idiopatică, ereditară, asociată unei malformații a inimii, cu hemangiomatoză capilară pulmonară sau apărută după medicamente și substanțe toxice. La copii, lista e mai largă.

La boala veno-ocluzivă, ghidul ESC/ERS recomandă identificarea variantelor în ambele copii ale genei EIF2AK4, pentru confirmarea formei moștenite.

Ce test se alege și în ce ordine

La adult, documentul din 2024 recomandă un panel (un test care citește un grup de gene) cu genele a căror legătură cu boala e validată. Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație. Opțiunile sunt panelul genetic pentru hipertensiune pulmonară, care caută în 11 gene, între care BMPR2 și EIF2AK4, sau secvențierea întregului genom (WGS), pe ale cărei date se poate analiza un panel țintit pe tabloul clinic.

Dacă panelul e negativ la o persoană cu formă familială sau cu o malformație a inimii, același document consideră potrivită o analiză a exomului (partea din genom care codifică proteinele) sau a genomului. În practica noastră, dacă suspiciunea de cauză genetică rămâne, pasul următor discutat de obicei la consultație este secvențierea întregului genom (WGS).

La copil, documentul recomandă exomul sau genomul, împreună cu ambii părinți biologici când e posibil. În practica noastră, la copil se alege de obicei direct genomul, de preferat în trio, pentru creșterea șansei de diagnostic prin comparația cu părinții și identificarea variantelor genetice de novo.

Ce poate și ce nu poate arăta testul

Panelul caută doar în cele 11 gene ale lui. Patru dintre genele cu dovezi definitive, SOX17, GDF2, ATP13A3 și KDR, nu sunt în panel, așa că un rezultat negativ nu exclude o variantă în ele. Genomul le cuprinde și pe ele (citește aproximativ 98% din întregul genom). Conform ghidului ESC/ERS, e important să se verifice genele incluse în panel în momentul testării, pentru că lista se schimbă.

Alte limite: unele regiuni pot fi citite incomplet, iar o modificare prezentă doar într-un procent mic de celule (mozaicism) poate să nu fie detectată. Cauzele negenetice nu se văd. Testul nu poate arăta, de obicei, dacă și când vor apărea semnele sau cât de severe vor fi.

Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic.

Ce înseamnă rezultatul

Rezultatul poate fi pozitiv, negativ sau o variantă cu semnificație incertă.

Un rezultat pozitiv

La o persoană cu hipertensiune arterială pulmonară (HAP), doar o variantă patogenă sau probabil patogenă este diagnostică: ea confirmă forma moștenită a bolii și arată ce rude pot face un test țintit. Pentru o rudă fără boală, aceeași variantă arată un risc. La TBX4, ENG sau ACVRL1, gena poate arăta și alte semne de urmărit. Poți citi mai multe detalii în articolul despre rezultatul pozitiv la un test genetic.

Un rezultat negativ

În genele analizate nu s-a găsit o variantă care să explice boala. Rezultatul nu schimbă diagnosticul de HAP și nu exclude o cauză genetică în alte gene. Pasul următor, dacă suspiciunea rămâne, e cel descris mai sus.

Un rezultat negativ la tine nu arată că rudele nu au risc: la o formă familială, rudele de gradul întâi rămân în evaluarea recomandată.

O variantă cu semnificație incertă (VUS)

E o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect, deci nu este un rezultat diagnostic. Până se clarifică, nu se folosește pentru decizii medicale și nici pentru testarea rudelor; uneori o clarifică testarea altor membri afectați ai familiei. Poți citi mai multe detalii în articolul despre cum se citește raportul unui test genetic.

Rudele: testul țintit și controalele regulate

Ce test au de făcut rudele depinde de ce s-a găsit la persoana cu boala.

Când varianta din familie este cunoscută

Rudele pot face un test țintit, care caută doar varianta găsită în familie, de obicei analiza Sanger. Ghidul Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Pneumologie (ESC/ERS) consideră esențială o consiliere genetică atentă înaintea testului, la rudele fără simptome.

Conform ghidului ESC/ERS, când varianta din familie este cunoscută, o rudă neafectată la care testul nu găsește această variantă are același risc de hipertensiune arterială pulmonară (HAP) ca populația generală. O astfel de rudă poate ieși, de regulă, din evaluarea anuală; medicul de la centrul de hipertensiune pulmonară confirmă că acest lucru se aplică și în cazul ei. Dacă apar simptome sau informații noi în familie, e bine să revină la centru.

Pentru ruda care o are, un rezultat pozitiv înseamnă risc, nu certitudine. Ghidul recomandă consiliere despre risc și o evaluare anuală. La purtătorii BMPR2 nu există încă o strategie de evaluare acceptată: rudelor fără simptome li se oferă adesea o ecografie a inimii pe an, iar programele ar trebui să combine mai multe investigații. Decizia se ia individual, la centrul de hipertensiune pulmonară. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testarea genetică în cascadă.

Când nu se cunoaște o variantă în familie

Dacă nimeni din familie nu a fost testat, testarea începe, de regulă, cu persoana afectată, iar rudele fac apoi testul țintit. Fără o variantă cunoscută la persoana cu boala, un rezultat normal la o rudă neafectată nu clarifică riscul.

Dacă persoana afectată nu mai este disponibilă pentru testare, se pornește, când există, de la ADN-ul păstrat de la ea. Rudele de gradul întâi ale unei persoane cu formă familială rămân în aceeași evaluare anuală.

Copiii

Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), un copil fără simptome poate fi testat când prevenția sau tratamentul pot începe în copilărie; altfel, testarea pentru o boală care apare la vârsta adultă și cea a statutului de purtător se amână, de regulă, până când copilul poate decide singur. Forma moștenită poate începe și în copilărie, iar GeneReviews consideră potrivită clarificarea statutului genetic al rudelor mai tinere, pentru a intra la timp în supraveghere. Momentul testului se stabilește la consultație, împreună cu părinții.

Tratamentul și sarcina rămân la centrul de hipertensiune pulmonară

Centrul de hipertensiune pulmonară stabilește tratamentul și urmărirea.

Tratamentul nu așteaptă rezultatul genetic

Diagnosticul de hipertensiune arterială pulmonară (HAP) se pune la cateterism, nu pe testul genetic, așa că tratamentul nu așteaptă rezultatul; căutarea cauzei merge în paralel. Ghidul Societății Europene de Cardiologie și al Societății Europene de Pneumologie (ESC/ERS) dă aceleași recomandări de tratament pentru forma idiopatică, cea moștenită și cea legată de medicamente. Medicul curant decide orice modificare de tratament.

La boala veno-ocluzivă, diagnosticul exact contează, pentru că unele medicamente pentru HAP pot produce acumulare de lichid în plămâni (edem pulmonar). De aceea, e bine ca rezultatul genetic să ajungă la medicul de la centru.

Ce tratamente există

Medicamentele pentru HAP acționează pe patru căi de semnalizare: endotelina, oxidul nitric, prostaciclina și proteinele morfogenetice osoase (BMP) împreună cu activina. Pe a patra cale acționează sotatercept, autorizat în Uniunea Europeană din 22 august 2024. Conform Agenției Europene a Medicamentului, se folosește în combinație cu alte tratamente pentru HAP, la adulți în clasele funcționale II, III și IV ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar indicația nu depinde de o cauză genetică.

Medicamentele stimulante, droguri precum cocaina sau amfetaminele și unele medicamente pentru inimă și plămâni se evită sau se discută întâi cu medicul de la centru.

Sarcina și planificarea familiei

Ghidul ESC/ERS recomandă ca femeile cu HAP aflate la vârsta fertilă să fie consiliate încă de la diagnostic despre riscurile și incertitudinile unei sarcini, inclusiv cu sfatul de a evita o sarcină, și să primească recomandări clare de contracepție. Dacă te gândești la o sarcină, iar boala e bine controlată, cu risc scăzut și cu presiunea și circulația sângelui (hemodinamica) normale sau aproape normale în repaus, ghidul recomandă consiliere individuală și o decizie luată împreună.

Dacă te gândești la o sarcină sau ești însărcinată, ghidul recomandă o consiliere promptă la un centru cu experiență. Unele medicamente pentru HAP pot afecta fătul și nu se folosesc în sarcină, de aceea orice plan se discută din timp cu centrul, fără schimbări de tratament făcute singură.

La forma moștenită, consilierea genetică dinainte de sarcină e de luat în calcul: ea discută riscul transmiterii și testele prenatale potrivite.

Următorul pas: ai un diagnostic de hipertensiune arterială pulmonară sau o rudă cu această boală? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician analizează istoricul personal și familial și îți spune dacă testul genetic are sens și pe cine e bine să testezi. Despre test găsești mai multe pe pagina panelului genetic pentru hipertensiune pulmonară, iar despre celelalte paneluri pentru inimă, pe pagina testului genetic pentru boli de inimă ereditare. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.

Referințe

  1. Humbert M, Kovacs G, Hoeper MM, et al. 2022 ESC/ERS Guidelines for the diagnosis and treatment of pulmonary hypertension. Eur Respir J. 2023;61(1):2200879. https://doi.org/10.1183/13993003.00879-2022
  2. Austin ED, Aldred MA, Alotaibi M, et al. Genetics and precision genomics approaches to pulmonary hypertension. Eur Respir J. 2024;64(4):2401370. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11525347/
  3. Geiger H, Tinker RJ, Talbert J, Phillips JA III, Austin ED. Heritable Pulmonary Arterial Hypertension Overview. GeneReviews. 2002, actualizat 2026. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1485/
  4. Welch CL, Aldred MA, Balachandar S, et al. Defining the clinical validity of genes reported to cause pulmonary arterial hypertension. Genet Med. 2023;25(11):100925. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10766870/
  5. Chin KM, Gaine SP, Gerges C, et al. Treatment algorithm for pulmonary arterial hypertension. Eur Respir J. 2024;64(4):2401325. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11525349/
  6. European Medicines Agency. Winrevair (sotatercept): EPAR. https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/winrevair
  7. European Society of Human Genetics. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics. Eur J Hum Genet. 2009;17(6):720-721. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/

Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Nu găsești ce cauți? Contactează-ne – îți răspundem cu plăcere.

Hipertensiunea pulmonară se moștenește?

De cele mai multe ori nu, pentru că vine din boli ale inimii stângi sau ale plămânilor. Se poate moșteni o parte a hipertensiunii arteriale pulmonare, legată cel mai des de gena BMPR2.

Am o variantă în gena BMPR2. Voi face sigur boala?

Nu neapărat: și când varianta e patogenă, cei mai mulți purtători nu fac boala, iar riscul e mai mare la femei decât la bărbați. Pe lângă consilierea despre risc, evaluarea anuală poate scurta timpul până la diagnostic, dacă boala apare.

Copiii mei trebuie testați?

Testarea rudelor e o alegere a fiecăruia, iar momentul testului pentru un copil se stabilește la consultație, după consiliere. Dacă ai o variantă BMPR2, fiecare copil are o șansă de 50% să o moștenească, ceea ce înseamnă un risc, nu o boală sigură. La forma recesivă legată de EIF2AK4, copiii unei persoane cu boala au o singură copie a variantei.

Hipertensiunea arterială pulmonară se vindecă?

Deocamdată nu se vindecă, dar tratamentul urmărește să aducă boala într-o stare cu risc scăzut, să o mențină acolo și să îmbunătățească calitatea vieții, iar centrul reevaluează regulat răspunsul.

Când merită o consultație de genetică medicală?

O consultație te poate ajuta când ai hipertensiune arterială pulmonară (HAP) fără o cauză găsită, cu rude afectate, apărută după anorexigene sau o boală veno-ocluzivă pulmonară. Te poate ajuta și când o rudă are boala sau o variantă găsită, când ai un rezultat neînțeles de la un panel, un exom sau un genom (pozitiv, negativ sau incert) sau când plănuiești o sarcină.

Evaluarea genetică documentează istoricul medical personal și familial al pacientului, examinează clinic pacientul (la consultația față în față) și în urma ei, medicul genetician poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic. După rezultat, medicul îți explică semnificația lui, pașii următori de investigare sau monitorizare, inclusiv dacă sunt necesare alte teste genetice și, mai ales, dacă sunt necesare anumite terapii. Diagnosticul și tratamentul rămân la centrul de hipertensiune pulmonară.

Consultațiile sunt făcute de medicii din echipa de genetică medicală Helixomic, fondată de dr. Anca Neacșu. Se fac online, din țară sau din străinătate, ori față în față, la Clinica Luna din București; pentru un copil, de obicei recomandăm consultația față în față. Dacă locuiești departe de București, stabilim la programare dacă o consultație online e potrivită.

Ai nevoie de o consultație genetică?

Programează o discuție cu dr. Anca Neacșu pentru a înțelege ce test genetic se potrivește nevoilor tale.