CADASIL și AVC-ul la o vârstă tânără: când e genetic și ce înseamnă pentru familie
- Autor
- Dr. Anca Neacșu
- Publicat
- Actualizat
- Actualizat la
- Timp de citire
- 12 min de citit
Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Ai avut un accident vascular cerebral (AVC) sau un atac ischemic tranzitoriu (AIT) la o vârstă tânără ori un raport RMN îți descrie leziuni ale substanței albe care nu se potrivesc vârstei? Dacă și o rudă a avut un AVC devreme sau o demență, e firesc să te întrebi dacă boala e moștenită.
Pe scurt: când poate fi genetic un AVC la o vârstă tânără
Cele mai multe AVC-uri la tineri nu au o cauză genetică. Bolile cauzate de o singură genă (monogenice) explică doar o mică parte dintre ele, iar dintre acestea CADASIL este cea mai frecventă boală ereditară a vaselor mici din creier.
Medicul se gândește la CADASIL când AVC-ul apare devreme, când RMN-ul arată leziuni simetrice ale substanței albe fără altă explicație și când în familie au mai fost AVC-uri, migrenă cu aură, tulburări de dispoziție sau demență. Diagnosticul se confirmă prin testul genetic, ales la consultație, în cadrul unei evaluări genetice pentru bolile neurologice moștenite.
Nu există încă un tratament care să schimbe evoluția bolii, dar controlul factorilor de risc vascular contează. Fiecare copil al unei persoane cu CADASIL are o șansă de 50% să moștenească varianta, iar o rudă fără simptome se poate testa după consiliere genetică, odată ce varianta din familie e cunoscută.
De ce face cineva un AVC la o vârstă tânără?
Cauzele cele mai frecvente
La adulții tineri, cauzele diferă de cele de la vârstnici: îngustarea arterelor mari prin ateroscleroză și boala vaselor mici explică doar 10–20% dintre AVC-uri. Mai des e la mijloc un cheag pornit din inimă (cardioembolism), raportat la 20–47% dintre tinerii cu AVC, sau o disecție, adică o ruptură în peretele unei artere a gâtului.
Factorii de risc obișnuiți sunt frecvenți și la tinerii cu AVC, iar fumatul e chiar mai frecvent decât la vârstnici. Foramenul ovale patent, o mică deschidere între cele două atrii ale inimii, apare la 15–35% din populație și poate lăsa un cheag din vene să ajungă în creier. La femei, migrena cu aură, contraceptivele orale combinate și fumatul cresc împreună riscul de AVC de aproximativ 9 ori.
Cât de des e la mijloc o boală genetică
La adultul tânăr, cauza AVC-ului rămâne nedeterminată la 35–42% dintre pacienți. Conform unei recenzii din 2015, bolile monogenice explică aproximativ 5% dintre AVC-uri, iar cele mai frecvente sunt CADASIL, boala Fabry și bolile mitocondriale.
Ce este CADASIL?
Ce se întâmplă în vasele mici ale creierului
Numele CADASIL descrie boala: o boală a arterelor din creier (arteriopatie), autozomal dominantă, cu AVC-uri mici în profunzimea creierului (infarcte subcorticale) și leucoencefalopatie. Gena implicată, NOTCH3, de pe cromozomul 19, produce un receptor din peretele arterelor mici. În CADASIL, proteina modificată se acumulează în peretele vaselor și le deteriorează treptat.
Semnele bolii
Deși depozitele apar în vase din tot corpul, semnele bolii țin doar de creier. Conform GeneReviews:
- Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) și AVC-ul: cea mai frecventă prezentare, la aproximativ 85% dintre persoanele cu simptome; primul episod apare în medie la 47 de ani, între 20 și 70 de ani
- Migrena: la 30–75% dintre persoane, cu primul atac în medie la 26–29 de ani; 80–90% dintre cei cu migrenă au migrenă cu aură, iar migrena poate fi primul semn al bolii
- Memoria și gândirea: declinul cognitiv poate începe de la 35 de ani, iar până la 75% dintre persoanele afectate ajung la demență, adesea cu apatie
- Dispoziția: tulburările psihiatrice, cel mai des ale dispoziției, apar la aproximativ o treime dintre persoane
Semnele, vârsta la care apar și evoluția diferă de la o familie la alta și chiar în aceeași familie. Variantele NOTCH3 de tipul celor din CADASIL apar la aproximativ 1 din 300 de persoane, iar spectrul bolii merge de la forma clasică la o boală mai ușoară, poate chiar fără simptome.
Ce înseamnă leucoencefalopatia din raportul RMN
Leucoencefalopatia înseamnă o suferință a substanței albe, partea creierului formată din fibrele care leagă zonele lui între ele; pe RMN apare ca zone mai luminoase (hipersemnale). În CADASIL, leziunile substanței albe sunt simetrice și se extind în timp, adesea în lobii temporali anteriori și în capsulele externe. Pe lângă ele pot apărea mici infarcte vechi (lacune) și microsângerări.
Leziunile din lobii temporali anteriori apar în 90% dintre cazuri, dar pot lipsi. Leziunile substanței albe apar însă des și fără o boală genetică: boala obișnuită a vaselor mici e legată de hipertensiune, apare de obicei după 65 de ani și cuprinde rar lobii temporali anteriori.
Când se gândește medicul la o cauză genetică?
Consensul Academiei Europene de Neurologie (EAN) din 2020 numește câteva semnale care fac medicul să se gândească la o boală monogenică a vaselor mici din creier:
- Istoricul familial
- Debutul la o vârstă tânără
- Consangvinitatea: părinți înrudiți între ei
- Semne în alte organe, ca în boala Fabry sau în bolile legate de COL4A1
- Aspectul clinic sau imagistic tipic al unei anumite boli monogenice
Conform aceluiași consens, CADASIL se ia în calcul la orice persoană cu leziuni simetrice neexplicate ale substanței albe și cu rude care au avut migrenă cu aură, AVC, tulburări de dispoziție sau demență. CADASIL rămâne posibil și la o persoană cu hipertensiune sau care fumează, și la una fără migrenă cu aură.
Boala rămâne posibilă și fără alte cazuri cunoscute în familie, pentru că rudele afectate pot să fi fost diagnosticate greșit, iar varianta poate apărea, rar, pentru prima dată la persoana afectată (de novo). Evaluarea genetică documentează istoricul medical personal și familial, examinează clinic persoana, iar în urma ei medicul genetician poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic.
Ce alte boli genetice pot duce la AVC?
Boala Fabry
Boala Fabry, una dintre bolile lizozomale, este legată de cromozomul X, dar poate afecta și femeile. AVC-ul apare în ea cel mai des între 20 și 50 de ani. La bărbați, diagnosticul se stabilește prin măsurarea activității enzimei alfa-galactozidază A, iar la femei, prin testul genetic. Conform Academiei Europene de Neurologie (EAN), terapia de substituție enzimatică e recomandată de obicei pentru a reduce complicațiile, deși nu există dovezi bune că previne un nou AVC.
Bolile legate de COL4A1 și COL4A2
Variantele din genele COL4A1 și COL4A2 pot cauza o boală autozomal dominantă a vaselor mici, în care predomină sângerările în creier (AVC hemoragic). Se poate manifesta prin AVC hemoragice sau ischemice, crize și migrenă cu aură. Conform GeneReviews, evitarea loviturilor la cap poate scădea riscul de hemoragie cerebrală. Consensul EAN nu recomandă în aceste boli nici antiagregantele, nici anticoagulantele și recomandă testarea rudelor fără simptome, pentru că măsurile de prevenție pot ajuta, inclusiv la naștere.
CARASIL și formele legate de HTRA1
CARASIL apare când ambele copii ale genei HTRA1 au o variantă patogenă (transmitere recesivă). Seamănă cu CADASIL, dar începe mai devreme, de obicei între 20 și 40 de ani, și se însoțește de căderea precoce a părului și de o spondiloză severă (uzura și deformarea coloanei).
Alte cauze moștenite
- Homocistinuria: un grup de boli metabolice, în mare parte autozomal recesive, la care AVC-ul precoce se poate asocia cu dizabilitate intelectuală și luxația cristalinului
- Boala moyamoya: o boală a arterelor de la baza creierului, care poate fi genetică sau dobândită și apare adesea între 20 și 40 de ani
- Trombofiliile moștenite: la tinerii cu AVC și foramen ovale patent, trombofiliile moștenite, ca factorul V Leiden și mutația protrombinei G20210A, sunt mai frecvente
- Telangiectazia hemoragică ereditară: în boala Rendu-Osler, malformațiile vaselor din plămâni pot duce la un AVC, iar verificarea și tratamentul lor pot preveni această complicație
Cum se face testarea genetică?
Testul se alege la consultație
Conform Academiei Europene de Neurologie (EAN), la o suspiciune de CADASIL testul genetic ar trebui să fie prima investigație, iar biopsia de piele rămâne o cale de confirmare. Secvențierea genei NOTCH3 găsește varianta la peste 95% dintre persoanele cu un tablou tipic de CADASIL.
Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație. Primul test poate fi:
- Secvențierea și analiza CNV a genei NOTCH3 (CADASIL): când semnele și istoricul familiei arată spre CADASIL
- Panel genetic pentru boala vaselor mici cerebrale: 16 gene ale bolii moștenite a vaselor mici din creier, de exemplu CADASIL, când semnele se potrivesc cu această categorie de boli
- Secvențierea exomului sau a genomului: când semnele nu se deosebesc de alte boli moștenite care cauzează AVC sau demență
Ce poate și ce nu poate arăta testul
- Un rezultat negativ nu exclude o boală ereditară a vaselor mici: testul pe NOTCH3 nu vede alte gene, ca HTRA1, COL4A1 sau COL4A2; medicul genetician stabilește împreună cu tine pasul următor, la consultație
- Nu toate variantele au aceeași greutate: cele din primele șase domenii de tip factor de creștere epidermal ale receptorului (domeniile EGFr 1–6) se asociază de obicei cu forma clasică și cu AVC-uri apărute mai devreme, iar cele din domeniile 7–34, mai frecvente în populație, probabil cu o boală mai ușoară, uneori fără simptome
- O variantă cu semnificație incertă (VUS) e o modificare despre care nu se știe încă dacă produce boala; în cazul NOTCH3, biopsia de piele poate ajuta la clarificare
- Testul nu poate spune exact la ce vârstă vor apărea simptomele și cât de severă va fi boala, chiar dacă locul variantei în genă dă o indicație
- Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic.
Ce schimbă un diagnostic de CADASIL?
Conform Academiei Europene de Neurologie (EAN), CADASIL poate fi confirmat definitiv doar prin testul genetic. Niciun tratament nu s-a dovedit încă eficient în prevenirea AVC-urilor, a demenței sau a progresiei bolii, dar diagnosticul schimbă urmărirea și unele decizii de tratament.
Controlul factorilor de risc vascular
Conform EAN, factorii de risc vascular cresc severitatea CADASIL, iar fumatul și hipertensiunea au fost asociate cu AVC-uri apărute mai devreme. După diagnostic, consensul recomandă oprirea fumatului, o alimentație sănătoasă, mișcare și o evaluare anuală a factorilor de risc vascular. Un neurolog cu experiență în aceste boli ar trebui să te urmărească, iar dacă apar probleme de memorie sau de concentrare, consensul recomandă o evaluare neuropsihologică și sprijin.
Tratamentele care cer prudență
Consensul EAN numește câteva precauții:
- Tromboliza (tratamentul care dizolvă cheagul): nu se recomandă în CADASIL, cu excepția foarte rară a unui AVC prin blocarea unei artere mari din altă cauză; conform GeneReviews, echipa care tratează AVC-ul decide de la caz la caz
- Anticoagulantele: nu se recomandă pentru prevenția AVC-ului, din cauza riscului de hemoragie cerebrală, dar nu sunt contraindicate când există altă indicație, ca fibrilația atrială
- Antiagregantele: mulți medici le prescriu după un AVC ischemic, deși nu există studii făcute în CADASIL; la cei fără un AVC, nu există dovezi pentru ele
- Triptanele pentru migrenă: nu există dovezi care să le contraindice
- O operație: anestezia ar trebui să mențină circulația stabilă și să evite scăderea tensiunii
Medicul curant decide orice modificare de tratament.
Sarcina
Conform EAN, sarcina și nașterea decurg în general fără complicații în CADASIL și nu cer precauții speciale. Riscul unor episoade neurologice trecătoare, de obicei o aură migrenoasă, e totuși mai mare, mai ales după naștere, iar medicul obstetrician e bine să știe asta.
Ce înseamnă pentru copii, frați și părinți?
Riscul de transmitere
CADASIL se transmite autozomal dominant: fiecare copil al unei persoane cu varianta are o șansă de 50% să o moștenească. Cele mai multe persoane diagnosticate au un părinte afectat. Dacă unul dintre părinți are varianta, fiecare frate sau soră are și el un risc de 50%.
Dacă plănuiești o sarcină, la consultație se discută riscul transmiterii și testele prenatale potrivite. Academia Europeană de Neurologie (EAN) recomandă ca această consiliere să includă și opțiunile diagnosticului prenatal și ale testării genetice a embrionilor.
Testarea unei rude fără simptome
O rudă fără simptome se poate testa după ce varianta a fost găsită la un membru afectat al familiei, cu un test țintit pentru varianta din familie. Când persoana afectată nu mai este disponibilă pentru testare, se caută întâi ADN păstrat de la ea. Conform GeneReviews, consecințele și limitele unui astfel de test predictiv se discută într-o consiliere genetică formală, înainte de test, inclusiv la părinții fără simptome ai persoanei diagnosticate.
O rudă care are deja simptome poate fi testată la orice vârstă. Pașii sunt descriși în articolele despre testarea genetică în cascadă și despre testarea predictivă în boala Huntington.
Copiii fără simptome
Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), un copil fără simptome poate fi testat când prevenția sau tratamentul pot începe în copilărie; altfel, testarea pentru o boală care apare la vârsta adultă și cea a statutului de purtător se amână, de regulă, până când copilul poate decide singur.
Următorul pas: ai avut un AVC sau un AIT la o vârstă tânără, ai leziuni ale substanței albe la RMN sau rude cu AVC ori demență? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician analizează istoricul personal și familial și îți spune dacă un test genetic are sens și care. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.
Referințe
- Mancuso M, Arnold M, Bersano A, et al. Monogenic cerebral small-vessel diseases: diagnosis and therapy. Consensus recommendations of the European Academy of Neurology. Eur J Neurol. 2020;27(6):909-927. https://doi.org/10.1111/ene.14183
- Hack RJ, Rutten J, Lesnik Oberstein SAJ. CADASIL. GeneReviews. 2000, actualizat în 2019. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1500/
- George MG. Risk Factors for Ischemic Stroke in Younger Adults: A Focused Update. Stroke. 2020;51(3):729-735. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7112557/
- Terni E, Giannini N, Brondi M, et al. Genetics of ischaemic stroke in young adults. BBA Clin. 2015;3:96-106. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4661509/
- Mehta A, Hughes DA. Fabry Disease. GeneReviews. 2002, revizuit în 2024. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1292/
- Plaisier E, Ronco P. COL4A1-Related Disorders. GeneReviews. 2009, actualizat în 2016. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK7046/
- European Society of Human Genetics. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics. Eur J Hum Genet. 2009;17(6):720-721. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/