Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie‑uri pentru funcționarea site‑ului și, cu acordul tău, pentru statistici și reclame. Detalii

Helixomic

Terapia genică și editarea genelor (CRISPR): ce boli genetice au deja tratamente aprobate

Publicat
Actualizat
Actualizat la
Timp de citire
12 min de citit

Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

O farmacistă în echipament steril privește un flacon mic ridicat în lumină, într-o cameră sterilă

Pe scurt

Terapia genică aduce în celule o copie funcțională a unei gene, iar editarea genelor, de exemplu prin CRISPR, schimbă direct ADN-ul celulei. În Uniunea Europeană sunt autorizate astfel de tratamente pentru câteva boli rare cauzate de o singură genă, printre care atrofia musculară spinală (SMA), o boală în care se pierd neuronii motori, celulele nervoase care comandă mușchii; o distrofie a retinei cauzată de variante în gena RPE65; beta-talasemia, siclemia și hemofilia. Pentru cele mai multe boli genetice rare nu există încă un astfel de tratament. Fiecare tratament autorizat are o indicație precisă, legată de genă, de vârstă, de stadiul bolii sau de anticorpii împotriva virusului care duce gena. De aceea, primul pas este un diagnostic sigur, adesea genetic, și un raport genetic citit corect. Medicul care tratează boala și un centru specializat decid dacă o terapie ți se potrivește. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre bolile genetice rare.

Ce sunt terapia genică, editarea genelor și celelalte medicamente genetice

Adăugarea unei copii funcționale a genei

Cele mai multe terapii genice disponibile azi nu repară gena modificată, ci aduc în celule o copie funcțională a ei. Copia este purtată de un vector: un virus modificat ca să ducă gena în celule. Uneori vectorul se administrează direct în organism: un virus adeno-asociat (AAV) duce gena în celulele retinei, ale ficatului sau în celulele nervoase. Alteori, celulele stem ale pacientului primesc copia genei în laborator, printr-un alt tip de virus (lentivirus). Celulele modificate îi sunt readministrate după un tratament care golește măduva osoasă, numit tratament de condiționare.

Editarea genelor: CRISPR, editarea bazelor și editarea „prime”

Editarea genelor schimbă ADN-ul care există deja în celulă. În sistemul CRISPR-Cas9, un ARN-ghid duce enzima Cas9 la locul ales din ADN, unde ea taie ambele catene (cele două fire ale ADN-ului). Lipind capetele, celula adaugă sau scoate adesea nucleotide („litere” ale ADN-ului) la locul tăieturii. Editarea bazelor schimbă o singură nucleotidă fără să taie ambele catene. O altă metodă, numită editarea „prime”, poate face orice înlocuire de nucleotidă și poate adăuga sau scoate porțiuni de până la câteva sute de nucleotide.

În lista Agenției Europene a Medicamentului (EMA) a terapiilor avansate autorizate, din iunie 2026, există un singur medicament de editare a genelor, cel pentru siclemie și beta-talasemie, la care celulele pacientului sunt editate în laborator.

Medicamente care țintesc ARN-ul: oligonucleotide antisens și siRNA

Oligonucleotidele antisens și ARN-ul mic de interferență (siRNA) sunt fragmente scurte de material genetic, făcute în laborator, care se leagă de materialul genetic din care celula produce o anumită proteină și schimbă ce se produce din el; tofersenul și vutrisiranul, de exemplu, reduc producerea unei proteine defecte. Se dau în doze repetate. Tofersenul, un oligonucleotid antisens, este autorizat în Uniunea Europeană (UE) din 29 mai 2024 pentru adulții cu scleroză laterală amiotrofică (SLA) asociată unei mutații în gena superoxid-dismutazei 1 (SOD1). Autorizația s-a dat „în circumstanțe excepționale”, adică fără informații complete despre medicament, din cauza rarității bolii. Vutrisiranul, un siRNA, se folosește, de exemplu, la adulții cu amiloidoză ereditară cu transtiretină și afectarea nervilor (polineuropatie) în stadiul 1 sau 2. În această boală, transtiretina, o proteină din sânge, e defectă și se depune în organe, inclusiv în jurul nervilor și al inimii. Cele două nu sunt în lista EMA a terapiilor avansate, dar urmează aceeași logică: fiecare țintește o anumită genă.

Unele terapii genice aprobate tratează cancere ale sângelui; ele nu fac subiectul acestui articol.

Ce terapii genice sunt aprobate azi în Uniunea Europeană

Conform listei Agenției Europene a Medicamentului (EMA) a terapiilor avansate autorizate, din iunie 2026, și autorizației fiecărui medicament, pentru bolile moștenite sunt autorizate în Uniunea Europeană (UE) terapiile genice de mai jos (indicațiile sunt prescurtate). „Condiționat” înseamnă că autorizația s-a dat pe date mai puțin complete decât de obicei, iar producătorul trebuie să aducă dovezi suplimentare.

Boala Gena Tratamentul Pe scurt, pentru cine În UE din
Atrofia musculară spinală (SMA) SMN1 onasemnogen abeparvovec, vector viral adeno-asociat (AAV): perfuzie în venă sau injecție în lichidul din jurul măduvei perfuzia: variante în ambele exemplare ale genei SMN1 și tipul 1 sau cel mult 3 exemplare ale genei SMN2; injecția: variante în ambele exemplare ale genei SMN1, de la 2 ani 2020; injecția, 2026
Distrofie retiniană moștenită RPE65 voretigen neparvovec, vector AAV variante confirmate în ambele exemplare ale genei, destule celule retiniene viabile 2018
Beta-talasemia dependentă de transfuzii și siclemia severă HBB exagamglogen autotemcel: celule stem proprii, editate cu CRISPR de la 12 ani, transplant potrivit, fără donator înrudit compatibil 2024, condiționat
Hemofilia B F9 etranacogen dezaparvovec, vector AAV, perfuzie unică adulți, formă severă sau moderat-severă, fără inhibitori ai factorului IX 2023, condiționat
Hemofilia A F8 valoctocogen roxaparvovec, vector AAV, perfuzie unică adulți, formă severă, fără inhibitori ai factorului VIII și fără anticorpi împotriva AAV5 2022, condiționat
Leucodistrofia metacromatică ARSA atidarsagen autotemcel: celule stem proprii, vector lentiviral copii cu formele timpurii, înainte de simptome sau la primele simptome 2020
Deficitul de decarboxilază a L-aminoacizilor aromatici (AADC) gena enzimei AADC eladocagen exuparvovec, vector AAV de la 18 luni, formă severă, diagnostic confirmat genetic 2022, în circumstanțe excepționale
Imunodeficiența combinată severă prin deficit de adenozin-deaminază (ADA-SCID) ADA celule stem proprii, modificate în laborator fără donator înrudit compatibil 2016
Sindromul Wiskott-Aldrich WAS etuvetidigen autotemcel: celule stem proprii de la 6 luni, transplant potrivit, fără donator înrudit compatibil 2026
Epidermoliza buloasă distrofică COL7A1 beremagene geperpavec, gel aplicat pe plăgi plăgile, de la naștere 2025

Atrofia musculară spinală (SMA)

Terapia genică pentru SMA aduce o copie funcțională a genei SMN1 și se dă o singură dată, în centre clinice, sub supravegherea unui medic cu experiență în SMA. Pacientul primește corticosteroizi înainte și după, pentru a scădea riscul de efecte adverse. Nusinersenul și risdiplamul, autorizate tot în UE, acționează prin gena SMN2 și nu sunt terapii genice.

Distrofia retiniană cauzată de gena RPE65

Terapia se poate face doar cât timp retina mai are destule celule funcționale. Se injectează sub retină, la fiecare ochi, de către un chirurg cu experiență în chirurgia ochiului. Gena RPE65 se analizează, de exemplu, în panelul genetic pentru boli retiniene.

Siclemia și beta-talasemia: primul medicament bazat pe CRISPR

Celulele stem recoltate din sângele pacientului sunt editate în laborator cu CRISPR-Cas9, ca să producă mai multă hemoglobină fetală, care poate compensa lipsa hemoglobinei normale de adult. Înainte de readministrarea celulelor, pacientul primește o chimioterapie de condiționare. Efectele sunt urmărite timp de 15 ani, într-un studiu bazat pe un registru. Poți citi mai multe detalii în articolul despre talasemie.

Hemofilia B și hemofilia A

Diagnosticul de hemofilie se pune prin dozarea factorului de coagulare (factorul VIII în hemofilia A, factorul IX în hemofilia B), iar la băieți și bărbați, ca și la femeile cu simptome, identificarea variantei patogene din gena F8 sau F9 prin testarea genetică confirmă diagnosticul.

Leucodistrofia metacromatică

Beneficiul a fost cel mai mare la copiii tratați înainte de simptome și părea să se piardă la cei care nu mai mergeau singuri sau aveau deja un declin al funcțiilor mintale. Indicația cuprinde copiii cu formele infantilă tardivă sau juvenilă timpurie, fără simptome, și pe cei cu forma juvenilă timpurie și primele simptome, care încă merg singuri și nu au început declinul cognitiv. Ea cere și scăderea activității enzimei ARSA, nu doar variante în ambele exemplare ale genei ARSA. Când există o suspiciune de leucodistrofie, pe lângă analizele enzimelor, se poate face panelul genetic pentru leucodistrofii și leucoencefalopatii.

Terapii retrase sau neaprobate în Uniunea Europeană

Unele terapii genice au fost autorizate și apoi retrase la cererea producătorului, din motive comerciale: prima terapie genică pentru beta-talasemia dependentă de transfuzii, în 2022, și una pentru hemofilia B, în 2025. În iulie 2025, EMA a recomandat refuzul autorizației unei terapii genice pentru distrofia musculară Duchenne, pentru că studiul nu a arătat un efect asupra abilităților motorii după 12 luni. Poți citi mai multe detalii în articolul despre distrofia musculară.

Abonează-te pentru a beneficia de expertiza dr. Anca Neacșu direct în inboxul tău.

Îți vom trimite săptămânal informații despre sănătate și longevitate susținute de cercetări medicale de încredere și verificate de dr. Anca Neacșu.

Cine poate primi o terapie genică

Primul criteriu: diagnosticul exact, adesea genetic

Conform Colegiului American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG), alegerea unei terapii genetice depinde de un diagnostic genetic sigur, iar acesta se sprijină pe interpretarea corectă a variantelor. Pentru unele terapii, autorizația numește gena și cere variante în ambele exemplare ale ei: în atrofia musculară spinală (SMA), în distrofia retiniană RPE65 și în leucodistrofia metacromatică. Unele terapii sunt aprobate pentru anumite variante ale genei sau anumite vârste, iar medicul care tratează boala îți spune dacă vreuna se potrivește.

Celelalte criterii: vârsta, stadiul bolii, anticorpii împotriva vectorului

Pe lângă vârstă și donator, trecute în tabel, centrul de tratament verifică stadiul bolii, de exemplu dacă retina mai are destule celule viabile în distrofia RPE65. Înaintea terapiei genice pentru SMA se testează anticorpii împotriva vectorului, virusul adeno-asociat de tip 9 (AAV9), și se evaluează funcția ficatului.

Ce presupune tratamentul și ce nu se știe încă

Pentru terapia destinată siclemiei și beta-talasemiei, efectele adverse au venit mai ales din chimioterapia de condiționare. După terapiile cu vector viral adeno-asociat (AAV), enzimele ficatului (transaminazele) cresc adesea. După terapia genică pentru SMA s-au raportat leziuni hepatice grave și insuficiență hepatică acută (pierderea bruscă a funcției ficatului), de aceea analizele ficatului se urmăresc atent după administrare. Pacienții sunt urmăriți ani de zile după tratament, în registre și în studii pe termen lung.

Tratamentul de acum continuă așa cum l-a stabilit medicul curant, iar o posibilă terapie genică nu este un motiv ca el să fie oprit sau amânat. Medicul curant decide orice modificare de tratament.

Testul genetic care pune diagnosticul

Nu există un test „pentru terapia genică”: testul potrivit e cel care pune diagnosticul bolii.

Ai deja un raport genetic

Raportul poate veni dintr-un panel de gene, dintr-un exom sau dintr-un genom, iar rezultatul poate fi pozitiv, negativ sau incert. Pentru o indicație contează gena, varianta, clasa ei (patogenă sau probabil patogenă) și dacă varianta e într-unul sau în ambele exemplare ale genei. Poți citi mai multe detalii în articolul despre cum se citește raportul unui test genetic și în cel despre un rezultat genetic pozitiv.

Nu ai încă un diagnostic genetic

Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație. Poate fi un test țintit, un panel de gene sau genomul, iar genomul poate fi făcut și ca prim test (de primă intenție), pentru a evita testările genetice multiple. În practica noastră, medicul genetician recomandă de obicei secvențierea întregului genom (WGS). Poți citi mai multe detalii despre diferența față de secvențierea exomului (WES) în articolul WGS sau WES.

Unele boli au un prim pas propriu: în atrofia musculară spinală (SMA), analiza care numără exemplarele genei SMN1; în talasemie și siclemie, analiza tipurilor de hemoglobină. Testele pentru boli rare sunt în lista testelor pentru boli genetice rare. Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic.

Frații și celelalte rude

Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), un copil fără simptome poate fi testat când prevenția sau tratamentul pot începe în copilărie; altfel, testarea pentru o boală care apare la vârsta adultă și cea a statutului de purtător se amână, de regulă, până când copilul poate decide singur. În leucodistrofia metacromatică, tratamentul are cel mai mare efect înainte de simptome, așa că un frate mai mic al copilului diagnosticat poate fi testat devreme, după consiliere. Decizia se ia individual, la consultație. Rudele adulte pot face testul țintit pentru varianta găsită în familie, după ce persoana afectată a fost testată.

Când familia plănuiește o sarcină, consultația explică riscul transmiterii și testele prenatale potrivite. Când varianta din familie este cunoscută, o altă opțiune, de discutat cu medicul genetician și cu medicul de fertilitate, este testarea genetică a embrionilor, prin fertilizare in vitro (FIV).

Ce înseamnă azi pentru un pacient din România

În România, decontarea unui medicament se stabilește separat de autorizarea europeană, prin lista medicamentelor compensate.

Accesul și decontarea

Conform listei medicamentelor compensate în vigoare, în forma din martie 2026, onasemnogenul abeparvovec, terapia genică pentru atrofia musculară spinală (SMA), face parte din programul național pentru boli rare, alături de nusinersen și risdiplam. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) are un protocol terapeutic pentru el în lista protocoalelor din octombrie 2026. Medicul specialist care tratează boala îți spune dacă protocolul ți se aplică.

Celelalte terapii genice din tabel nu apar în lista protocoalelor terapeutice CNAS din octombrie 2026. Pentru ele, disponibilitatea și decontarea se discută de la caz la caz cu medicul specialist care tratează boala și cu centrul de tratament.

Pașii, de la raportul genetic la centrul de tratament

  1. Raportul genetic sau, dacă lipsește, testul care pune diagnosticul.
  2. Consultația de genetică medicală, la care medicul genetician confirmă și explică diagnosticul.
  3. Medicul specialist care tratează boala, de exemplu neurologul, hematologul sau oftalmologul.
  4. Centrul de tratament, care verifică toate criteriile.

Medicul genetician îți spune și dacă sunt necesare anumite terapii, dar nu administrează terapia genică: medicul specialist și centrul de tratament decid dacă ți se potrivește.

Următorul pas: ai un diagnostic genetic sau îl aștepți și ai auzit de terapia genică? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician analizează istoricul personal și familial și îți spune dacă un test genetic are sens și care. Dacă ai deja un rezultat, îți spune dacă diagnosticul e confirmat și îți explică semnificația lui, pașii următori de investigare sau monitorizare, dacă sunt necesare alte teste genetice și, mai ales, dacă sunt necesare anumite terapii. Dacă nu ai încă un diagnostic, poți vedea și analiza WGS. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.

Referințe

  1. European Medicines Agency. CAT quarterly highlights and approved ATMPs, June 2026 (EMA/147429/2026). https://www.ema.europa.eu/en/documents/committee-report/cat-quarterly-highlights-approved-atmps-june-2026_en.pdf
  2. European Medicines Agency. Casgevy (exagamglogene autotemcel): EPAR. https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/casgevy
  3. European Medicines Agency. Zolgensma (onasemnogene abeparvovec): EPAR. https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/zolgensma
  4. European Medicines Agency. Luxturna (voretigene neparvovec): EPAR. https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/luxturna
  5. European Medicines Agency. Libmeldy (atidarsagene autotemcel): EPAR. https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/libmeldy
  6. Peña LDM, Burrage LC, Enns GM, et al. Contributions from medical geneticists in clinical trials of genetic therapies: A points to consider statement of the ACMG. Genet Med. 2023;25(6):100831. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11040261/
  7. Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 (republicată), lista medicamentelor compensate, forma consolidată (ultima modificare: HG nr. 121/2026). https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/95556
  8. Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Lista protocoalelor terapeutice aprobate prin Ordinul MS/CNAS nr. 564/499/2021, cu modificările și completările ulterioare, octombrie 2026. https://cnas.ro/wp-content/uploads/2026/10/lista-protocoalelor-terapeutice-OCT-2026-TOATE.pdf
  9. European Society of Human Genetics. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics. European Journal of Human Genetics. 2009;17(6):720-721. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/

Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Nu găsești ce cauți? Contactează-ne – îți răspundem cu plăcere.

Terapia genică vindecă boala?

Efectul unei terapii genice poate dura ani, dar datele pe termen lung sunt încă limitate. În leucodistrofia metacromatică, de exemplu, beneficiul a durat câțiva ani, iar conform Agenției Europene a Medicamentului (EMA) nu este încă clar dacă va dura toată viața. Centrul de tratament îți explică ce poți aștepta, după boală, stadiu și terapie.

Se transmite terapia genică la copii?

Terapiile autorizate tratează celulele pacientului și nu sunt făcute să schimbe genele pe care el le transmite copiilor: în România, o intervenție asupra genomului uman este permisă doar dacă nu urmărește să modifice genomul urmașilor. Înaintea unei sarcini, medicul genetician îți explică riscul transmiterii.

Am o variantă cu semnificație incertă. Pot primi o terapie genică?

Autorizațiile cer un diagnostic confirmat, iar o variantă cu semnificație incertă nu se folosește în deciziile medicale. Uneori varianta se clarifică prin testarea părinților sau a altor rude ori la o reevaluare în timp. Stabilești cu medicul genetician momentul reevaluării.

Există terapie genică pentru autism sau pentru sindromul Down?

Nu există o terapie genică aprobată pentru autism sau pentru sindromul Down: terapiile genice autorizate pentru boli moștenite țintesc câte o singură genă, iar sindromul Down vine de la un cromozom 21 în plus. Copiii cu tulburare din spectrul autist (TSA) se îndrumă spre intervenție timpurie cu sau fără diagnosticul genetic, iar căutarea cauzei merge în paralel.

Când merită o consultație de genetică medicală?

Merită când vrei să înțelegi ce înseamnă raportul tău pentru un tratament, când bănuiești o boală genetică și nu ai încă un diagnostic, când ai o variantă cu semnificație incertă sau când o rudă are o boală cu terapie genică. Evaluarea genetică documentează istoricul medical personal și familial al pacientului, examinează clinic pacientul (la consultația față în față) și în urma ei, medicul genetician poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic. Consultațiile sunt făcute de medicii din echipa de genetică medicală Helixomic, fondată de dr. Anca Neacșu. Se fac online, din țară sau din străinătate, ori față în față, la Clinica Luna din București.

Ai nevoie de o consultație genetică?

Programează o discuție cu dr. Anca Neacșu pentru a înțelege ce test genetic se potrivește nevoilor tale.