Pe scurt
Panelul analizează 10 gene asociate cu bolile moștenite în care cuprul, fierul sau manganul se acumulează în organism, mai ales în ficat și în creier, de exemplu boala Wilson sau formele rare de hemocromatoză. Este pentru persoanele la care analizele sau semnele sugerează o astfel de boală și pentru rudele lor. Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație.
Ce analizează
În boala Wilson, cuprul nu se elimină prin bilă și se adună în ficat, în creier și în ochi, unde poate forma un inel brun-verzui la marginea corneei (inelul Kayser-Fleischer). Conform GeneReviews, boala apare la aproximativ 1 din 30.000 de persoane, între 3 și peste 70 de ani, și se transmite de la ambii părinți (autozomal recesiv). În hemocromatoză, intestinul absoarbe prea mult fier, care se depune în ficat, inimă și pancreas, iar în alte boli rare se adună fier sau mangan în creier. Medicul genetician verifică la consultație dacă lista de gene a panelului cuprinde genele bolii suspectate.
Testul citește prin secvențiere de nouă generație (NGS) porțiunile din ADN care conțin instrucțiunile pentru proteine (exonii, numiți împreună exom) și analizează din ele cele 10 gene ale panelului. Caută:
- schimbări ale unui singur nucleotid, o „literă” din ADN (variante punctiforme);
- mici fragmente de ADN în plus sau lipsă, de cel mult 20 de nucleotide (inserții și deleții mici);
- fragmente de ADN lipsă sau în plus, de la o parte dintr-un exon până la gene întregi (deleții și duplicații, CNV).
Pentru cine este
- ceruloplasmină scăzută, cupru crescut în urina din 24 de ore sau inel Kayser-Fleischer la examenul ochilor;
- afectare a ficatului la un copil sau la un adult tânăr, mai ales cu tremor, tulburări de mișcare sau de comportament;
- saturație a transferinei și feritină crescute, când boala a început devreme sau analiza obișnuită pentru hemocromatoză nu explică valorile;
- tulburări de mișcare (distonie sau parkinsonism) la o vârstă tânără, cu boală a ficatului, prea multe globule roșii (policitemie) sau fier acumulat în creier;
- frate sau soră a unei persoane cu boala Wilson.
Analizele de sânge și de urină pentru cupru și fier se fac de obicei înaintea testului genetic.
Ce poate arăta rezultatul
- Pozitiv. Variantele patogene confirmă boala și forma ei. În boala Wilson, conform GeneReviews, tratamentul pe viață care împiedică acumularea cuprului începe cât mai devreme, chiar fără simptome; în hemocromatoză, fierul în exces se scoate de obicei prin recoltări repetate de sânge (flebotomii). Cele mai multe boli din grupă sunt recesive, iar o formă de hemocromatoză se transmite de la un singur părinte. La consultație discutăm cine din familie ar trebui testat, riscul transmiterii și testele prenatale potrivite.
- Negativ. Rezultatul nu exclude o acumulare de metale. Dacă suspiciunea de cauză genetică rămâne, un posibil pas următor, pe care îl discutăm la consultație, este secvențierea întregului genom (WGS).
- Variantă cu semnificație incertă (VUS). O modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect; până când se clarifică, nu se folosește pentru decizii medicale.
Ce nu poate detecta
- cât metal s-a acumulat, ceea ce se stabilește prin analize de sânge și de urină, examenul ochilor sau rezonanță magnetică; pentru hemocromatoza adultului, conform EASL, rezultatul genetic nu este nici necesar, nici suficient pentru diagnostic;
- cauzele dobândite ale fierului crescut, precum transfuziile repetate, alcoolul sau bolile ficatului;
- modificările aflate adânc în porțiunile dintre exoni (introni) sau la capetele genei care nu se traduc în proteină (UTR); uneori, variantele prezente doar în unele celule (mozaicism), cele din gene cu „copii” aproape identice (pseudogene) și cele din porțiuni greu de citit; de regulă, nici dacă două variante din aceeași genă se află pe aceeași copie a genei, ceea ce contează în bolile recesive;
- delețiile și duplicațiile, când calitatea probei nu permite căutarea lor (raportul o spune), și variantele din genele care nu sunt în panel.
Cum se face
Proba este de sânge sau de salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se poate folosi și o probă de sânge uscat pe un card sau ADN deja extras. Rezultatul este gata în aproximativ 25 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultația de genetică medicală dinainte de test costă 420 de lei, se plătește după consultație și se scade din prețul testului; consultația de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.
Pentru medici
- Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) a regiunilor codante ale genomului (exom), cu analiza țintită a genelor panelului
- Variante raportate: variante punctiforme (de un singur nucleotid) și mici inserții sau deleții, de cel mult 20 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV), de la o parte de exon până la gene întregi, căutate prin compararea adâncimii de citire
- Gene (10): lista completă la cerere
- Probă: sânge periferic sau salivă, recoltată cu dispozitivul din kit; se pot folosi și picătură de sânge uscat sau ADN extras
- Durată: 25 de zile lucrătoare
Context clinic
- Boala Wilson (EASL-ERN 2025): diagnostic pe semnele clinice, ceruloplasmină, cupru urinar pe 24 de ore, cupru hepatic și analiză moleculară, cu scorul Leipzig și cuprul relativ schimbabil; tratament cu chelatori (penicilamină, trientină) sau săruri de zinc, doar chelatori în boala hepatică semnificativă. Inelul Kayser-Fleischer: la aproximativ 50% dintre cei cu prezentare hepatică și 90% dintre cei cu prezentare neurologică sau psihiatrică (GeneReviews).
- Hemocromatoza (EASL 2022): homozigoția HFE p.C282Y explică aproximativ 80% dintre cazuri la persoanele de origine europeană; penetranța bolii legate de fier la homozigoții de 40–69 de ani a fost 28% la bărbați și 1,2% la femei; doar adulții se testează pentru hemocromatoza HFE. Panelul minim recomandat de EASL: HFE, HAMP, HJV, TFR2, TF, CP, BMP6, SLC40A1. Variantele SLC40A1 cu câștig de funcție dau hemocromatoză; cele cu pierdere de funcție dau boala feroportinei (diagnostic diferențial). Ținte la flebotomie: feritină <50 μg/l la inducție, <100 μg/l la întreținere.
- Aceruloplasminemia (CP, recesivă): anemie, apoi diabet, degenerare retiniană și semne neurologice, de la 30 de ani; chelarea fierului, fără suplimente de fier. Hipermanganesemia cu distonie de tip 1 (SLC30A10): policitemie și boală hepatică, tratată cu edetat de calciu disodic intravenos și fier oral; tipul 2 (SLC39A14) debutează între 6 luni și 3 ani, fără policitemie și fără boală hepatică.
Întrebări frecvente
Fratele meu are boala Wilson. Ar trebui să fac și eu testul?
Merită să afli, chiar dacă nu ai semne: conform GeneReviews, la frații fără simptome, adulți sau copii, se recomandă clarificarea statusului genetic, pentru că tratamentul început devreme poate preveni acumularea cuprului. Dacă variantele fratelui sunt cunoscute, faci testul țintit pentru ele.
Am fierul crescut și două copii ale variantei HFE C282Y. Voi face hemocromatoză?
Nu neapărat: conform EASL, într-un studiu pe persoane de 40–69 de ani urmărite 12 ani, boala legată de fier a apărut la 28% dintre bărbați și la 1,2% dintre femei. Medicul urmărește feritina și saturația transferinei și decide când e nevoie de tratament.
Teste înrudite
Alte teste din aceeași subgrupă
- Analiza delețiilor și duplicațiilor genei ATP7A (boala Menkes)
- Analiza delețiilor și duplicațiilor genei GBA (boala Gaucher)
- Analiza genei GAA (boala Pompe)
- Panel genetic pentru acidemie metilmalonică izolată
- Panel genetic pentru adrenoleucodistrofie și boli de biogeneză peroxizomală cu VLCFA crescuți, 20 de gene
- Panel genetic pentru alte boli peroxizomale
- Panel genetic pentru boli de stocare lizozomală
- Panel genetic pentru boli metabolice prin acumulare de substanțe toxice, 69 de gene
- Panel genetic pentru boli metabolice prin deficit energetic, 53 de gene
- Panel genetic pentru defecte ale sintezei sau catabolismului moleculelor complexe, 202 gene
- Panel genetic pentru deficitul cerebral de creatină
- Panel genetic pentru deficitul de cofactor molibden
- Panel genetic pentru encefalopatia glicinică și hiperglicinemie
- Panel genetic pentru glicogenoze
- Panel genetic pentru hiperinsulinism congenital nesindromic
- Panel genetic pentru keratopatii metabolice, 16 gene
- Panel genetic pentru leucinoză (boala urinei cu miros de sirop de arțar)
- Panel genetic pentru porfirii
- Panel genetic pentru spectrul sindromului Zellweger
- Panel genetic pentru tulburări ale ciclului ureei și hiperamoniemii
- Panel genetic pentru tulburări ale metabolismului intracelular al cobalaminei
- Panel genetic pentru tulburări congenitale de glicozilare (CDG)
- Panel genetic pentru tulburări de oxidare a acizilor grași
- Secvențierea genei GBA (boala Gaucher)
Surse
- EASL-ERN: Clinical Practice Guidelines on Wilson's disease, J Hepatol 2025;82(4):690-728, https://doi.org/10.1016/j.jhep.2024.11.007
- EASL: Clinical Practice Guidelines on haemochromatosis, J Hepatol 2022;77(2):479-502, https://doi.org/10.1016/j.jhep.2022.03.033
- GeneReviews: Wilson Disease (Weiss KH, Schilsky M, revizia din ianuarie 2023), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1512/
- GeneReviews: Aceruloplasminemia (Miyajima H, Hosoi Y, revizia din septembrie 2018), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1493/
- GeneReviews: Hypermanganesemia with Dystonia 1 (Tuschl K, Clayton PT, Gospe SM Jr, Mills PB, revizia din decembrie 2021), https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK100241/
- Richards S et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants, ACMG/AMP (Genet Med, 2015), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4544753/
