Screening genetic de purtător extins, panel de bază, ambii parteneri

Pe scurt

Screening genetic de purtător făcut ambilor parteneri, care arată dacă fiecare poartă o modificare într-o genă (variantă) pe care o poate transmite copiilor. Panelul de bază analizează 22 de gene legate de boli genetice frecvente și severe: toate bolile din testele țintite (talasemiile, fibroza chistică, distrofiile musculare Duchenne și Becker, sindromul X fragil, atrofia musculară spinală) și altele, între care fenilcetonuria (deficitul de fenilalanin-hidroxilază), anemia Fanconi tip C și boala Tay-Sachs. Se adresează cuplurilor care vor să afle împreună, înainte de sarcină sau în timpul ei, dacă sunt purtători pentru aceeași boală.

Ce analizează

Fiecare genă există în două copii, câte una de la fiecare părinte. Un purtător are o copie modificată și una funcțională, de aceea este, de regulă, sănătos. Într-o boală recesivă, copilul este afectat doar dacă moștenește câte o copie modificată de la fiecare părinte. Testul caută astfel de variante în genele incluse; unele screeninguri cuprind și boli legate de cromozomul X, pe care o femeie purtătoare le poate transmite fiilor ei.

Testul analizează 22 de gene.

Ce raportează:

• schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme, SNV)
• mici fragmente de ADN în plus sau lipsă (inserții și deleții, indeli)
• fragmente de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații, CNV)

Pentru cine este

• Cuplu care plănuiește o sarcină și vrea să-și afle statutul de purtător.
• Persoană sau cuplu în proces de reproducere asistată, inclusiv fertilizare in vitro (FIV).
• Donator de spermă sau de ovocite și persoana care primește o donare.
• Cuplu aflat deja în sarcină care vrea să afle dacă există un risc de boală genetică pentru copil.
• Persoană dintr-un grup de populație cu risc crescut pentru anumite boli.
• Persoană în a cărei familie este cunoscută o mutație genetică; dacă se știe exact care este varianta din familie, se poate face testul țintit pentru ea.

Ce poate arăta rezultatul

• Negativ: riscul de a fi purtător pentru bolile analizate scade, dar nu dispare; medicul genetician îți explică, la consultație, cât rămâne (riscul rezidual).
• Purtător: urmează testarea partenerului, dacă nu a fost testat; conform ACMG, aceasta cuprinde analiza completă a genei găsite la tine. Pentru unele boli, statutul de purtător contează și pentru propria sănătate: de exemplu, unele femei purtătoare pentru distrofia musculară Duchenne pot avea afectare a inimii, iar unele femei cu o creștere moderată a secvenței repetate din gena FMR1 (premutație) au un risc crescut ca ovarele să-și oprească funcția devreme (insuficiență ovariană prematură).
• Amândoi purtători pentru aceeași genă: la fiecare sarcină, riscul ca un copil să fie afectat este de 25%. Medicul genetician vă explică opțiunile; conform ACMG, ele includ fertilizarea in vitro cu testarea genetică a embrionilor, folosirea gameților sau a embrionilor de la donator, adopția sau decizia de a nu avea copii. Opțiunile din timpul unei sarcini le discutați cu medicul obstetrician. Decizia vă aparține.
• Purtătoare pentru o boală legată de cromozomul X: riscul pentru copii nu depinde de partener, pentru că este suficient ca mama să poarte modificarea; medicul genetician îți explică ce înseamnă pentru o sarcină.
• Variante de semnificație incertă (VUS): variantele despre care nu se știe încă dacă au vreun efect; de regulă, nu se raportează.

Ce nu poate detecta

• Testul nu detectează toate modificările genetice din genele analizate, mai ales în regiunile greu de citit, de exemplu cele foarte asemănătoare cu alte gene.
• Pentru fiecare afecțiune, laboratorul indică rata de detecție și riscul care rămâne de a fi purtător după un rezultat negativ (riscul rezidual).
• O modificare prezentă doar într-un procent mic de celule (mozaicism) poate să nu fie detectată.
• Variantele despre care nu se știe încă dacă au vreun efect (variante cu semnificație incertă, VUS) nu se raportează.

Ca orice screening de purtător, testul nu acoperă:

• bolile care nu sunt incluse în test: niciun screening nu le acoperă pe toate;
• variantele apărute pentru prima dată la copil (de novo) și modificările cromozomilor la făt (anomaliile cromozomiale);
• bolile care pot apărea chiar și cu o singură copie modificată a genei (bolile dominante) și predispoziția la cancer, pentru care screeningul nu este gândit.

Cum se face

Proba este un frotiu bucal: două probe din interiorul obrazului, recoltate de medic. Rezultatul este gata în aproximativ 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) cu îmbogățire țintită prin captură, pe toate regiunile codante ale genelor și pe secvențele necodante adiacente; atrofia musculară spinală se analizează prin MLPA, iar sindromul X fragil prin analiză de fragmente (PCR)
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli); deleții și duplicații (CNV)
• Gene (22)

  • ACADM
  • ASPA
  • BLM
  • CFTR
  • DHCR7
  • DMD
  • ELP1
  • FANCC
  • FMR1
  • GALT
  • GBA
  • GJB2
  • GJB6
  • HBA1
  • HBA2
  • HBB
  • HEXA
  • MCOLN1
  • PAH
  • SMN1
  • SMN2
  • SMPD1
• Probă: frotiu bucal (două probe din interiorul obrazului, recoltate de medic)
• Durată: 10–15 zile lucrătoare

Context clinic

• Conform ACMG 2021, tuturor gravidelor și persoanelor care plănuiesc o sarcină li se oferă screeningul de nivel 3: 97 de gene autozomal recesive și 16 gene legate de X, în total 113. Panelul de bază, cu 22 de gene, este mai restrâns decât acest nivel; panelul complet are 231 de gene.