Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie‑uri pentru funcționarea site‑ului și, cu acordul tău, pentru statistici și reclame. Detalii

Helixomic

Bolile genetice ale ochilor: investigații și când se face testarea genetică

Publicat
Actualizat
Actualizat la
Timp de citire
14 min de citit

Revizuit medical de dr. Anca Neacșu, medic specialist în genetică medicală

Un medic oftalmolog examinează la lampa cu fantă ochiul unui băiat

Pe scurt: bolile genetice ale ochilor

O boală genetică a ochilor pornește de la o variantă în ADN cu care persoana s-a născut, moștenită sau apărută pentru prima dată la ea. Bolile moștenite ale retinei, stratul din fundul ochiului care transformă lumina în semnale, formează un grup larg; dintre ele, retinita pigmentară apare în Europa și în SUA la aproximativ 1 din 3.500–4.000 de oameni.

Medicul oftalmolog pune diagnosticul clinic, cu examenul ochilor și cu investigații ca tomografia retinei sau electroretinograma, iar testarea genetică poate descoperi gena care cauzează boala. Conform Academiei Americane de Oftalmologie (AAO), testarea genetică e potrivită pentru cele mai multe persoane la care se bănuiește o boală moștenită a retinei, iar cauza se poate identifica în până la 56–76% dintre cazuri. Gena găsită arată cum se moștenește boala, ce risc au copiii sau frații și dacă există un tratament țintit.

Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație. Poți citi mai multe detalii pe pagina despre bolile genetice rare.

Ce sunt bolile genetice ale ochilor

Semnele care pot ține de o cauză genetică

Pot ține de o cauză genetică, de exemplu:

  • vedere slabă pe întuneric și un câmp vizual care se îngustează
  • vedere centrală sau a culorilor care scade treptat
  • o pierdere bruscă și nedureroasă a vederii centrale la un tânăr
  • la un sugar, vedere foarte slabă sau mișcări involuntare ale ochilor (nistagmus) din primele luni
  • o cataractă de la naștere sau din primii ani de viață, un glaucom prezent de la naștere sau o malformație a ochiului
  • o boală a retinei însoțită de pierdere de auz, obezitate, degete în plus sau probleme renale
  • mai multe rude cu boli ale retinei

Bolile frecvente ale ochilor: degenerescența maculară, glaucomul adultului, miopia

Degenerescența maculară legată de vârstă și glaucomul cu unghi deschis apărut târziu sunt boli genetice complexe. Conform recomandărilor Academiei Americane de Oftalmologie (AAO) din 2014, testarea genetică de rutină nu e recomandată în aceste boli până când studiile clinice arată un beneficiu al unui tratament sau al unei urmăriri pentru persoanele cu anumite variante. O miopie mare cu nistagmus la un copil mic sau o miopie cu dezlipire de retină la un tânăr pot ține însă de o boală moștenită a retinei. Una dintre cauze este sindromul Stickler, o boală moștenită a țesutului conjunctiv, în care riscul de dezlipire de retină este crescut, iar simptomele ei cer evaluare și tratament imediat.

Bolile moștenite ale retinei

Retina are două tipuri de celule care transformă lumina în semnale: bastonașele, pentru vederea pe întuneric, și conurile, pentru vederea în lumină și a culorilor. În distrofiile retiniene, aceste celule se degradează treptat.

Retinita pigmentară

Retinita pigmentară este cea mai frecventă boală ereditară a retinei (panelul genetic pentru retinita pigmentară). Primul semn este de obicei vederea slabă pe întuneric, care începe adesea în copilărie sau în adolescență. Apoi câmpul vizual se îngustează treptat („vedere în tunel”), iar vederea centrală se păstrează de obicei până în stadiile avansate. Severitatea diferă însă de la o persoană la alta: poate merge de la forme ușoare la forme severe, adesea chiar între persoanele cu aceeași variantă.

Boala Stargardt și alte distrofii maculare

Boala Stargardt este cea mai frecventă boală moștenită a zonei centrale a retinei (macula) și începe adesea în copilărie sau la vârsta de adult tânăr. Vederea centrală scade, iar în jurul maculei apar pete gălbui. Forma legată de gena ABCA4 apare doar când copilul moștenește câte o variantă de la fiecare părinte (panelul genetic pentru boala Stargardt și distrofii maculare).

Distrofiile de conuri și de conuri-bastonașe

În aceste distrofii sunt afectate conurile, cu sau fără bastonașe. Vederea centrală și cea a culorilor scad treptat, iar sensibilitatea la lumină crește.

Amauroza congenitală Leber

În amauroza congenitală Leber, vederea este foarte slabă de la naștere sau din primele luni. Copilul are mișcări involuntare ale ochilor, pupile care reacționează slab la lumină și își apasă sau își freacă ochii cu degetele (semnul oculo-digital). Boala se moștenește de obicei recesiv, iar variantele din gena RPE65 explică 5–10% dintre cazuri. Un sugar care vede foarte slab poate avea și întârzieri ale vorbirii, de aceea contează ca un pediatru specializat în dezvoltare să se implice devreme. Pentru ea există panelul genetic pentru amauroza congenitală Leber.

Când boala retinei vine cu alte semne: sindromul Usher și alte forme sindromice

În sindromul Usher de tip I și II, pierderea de auz este prezentă de la naștere, iar retinita pigmentară apare mai târziu, de la sfârșitul copilăriei până la vârsta de adult tânăr (panelul genetic pentru sindromul Usher). Sindroamele Bardet-Biedl și Alström pot asocia boala retinei cu obezitate, degete în plus sau probleme renale. Când testarea genetică găsește o formă sindromică, se planifică și controale ale auzului, rinichilor sau greutății.

Abonează-te pentru a beneficia de expertiza dr. Anca Neacșu direct în inboxul tău.

Îți vom trimite săptămânal informații despre sănătate și longevitate susținute de cercetări medicale de încredere și verificate de dr. Anca Neacșu.

Alte boli genetice ale ochilor

Atrofia optică și neuropatia optică ereditară Leber (LHON)

Neuropatia optică ereditară Leber (LHON) apare de obicei la adulți tineri: vederea centrală scade brusc și fără durere la un ochi, apoi la celălalt, după câteva săptămâni sau luni. Cauza este o variantă în ADN-ul din structurile care produc energie în celulă (ADN-ul mitocondrial), dar nu toți cei care o poartă își pierd vederea. Conform GeneReviews, un bărbat de 18 ani la care se găsește varianta are un risc de aproximativ 50% pe parcursul vieții, iar la femei riscul e mai mic. Cine poartă o astfel de variantă e bine să ceară imediat ajutor medical la orice tulburare de vedere.

Pentru LHON și pentru atrofiile optice moștenite, în care nervul optic se degradează treptat, există panelul genetic pentru atrofie optică și neuropatia optică ereditară Leber.

Cataracta congenitală și glaucomul congenital

În cataractă, lentila din interiorul ochiului (cristalinul) devine opacă. O cataractă apărută la naștere sau în primii ani, mai ales pe ambii ochi, poate avea o cauză genetică (panelul genetic pentru cataractă). Glaucomul prezent de la naștere (glaucomul congenital) se vede prin ochi mari, cornee tulbure, lăcrimare și sensibilitate la lumină. Conform Academiei Americane de Pediatrie (AAP), o pupilă albă sau un reflex roșu slab ori absent la controlul ochilor cu lumina poate fi semnul unei anomalii importante, care cere evaluarea unui medic oftalmolog pediatru. Lăcrimarea cu sensibilitate la lumină sau o cornee tulbure ori mărită cer o trimitere promptă la medicul oftalmolog, ca să se excludă un glaucom. Un nou-născut care are în familie o cataractă congenitală sau un cancer al ochiului la copil (retinoblastom) are nevoie și el de un examen la un medic oftalmolog cu experiență la sugari. Medicul oftalmolog stabilește tratamentul cataractei și al glaucomului, fără să aștepte rezultatul testului genetic.

Malformațiile ochiului și nistagmusul din primele luni

Un ochi mic (microftalmie) sau absent (anoftalmie) și o despicătură a irisului, a retinei sau a nervului optic (colobom) sunt malformații prezente de la naștere (panelul genetic pentru malformații oculare). Nistagmusul apărut în primele 6 luni de viață, la un copil fără albinism, poate avea și el o cauză genetică.

Cum se moștenesc bolile genetice ale ochilor

Moștenirea dominantă, recesivă și legată de cromozomul X

  • Dominantă: fiecare copil al unei persoane afectate are o șansă de 50% să moștenească varianta.
  • Recesivă: părinții poartă fiecare câte o variantă și de cele mai multe ori nu au simptome; la fiecare sarcină, un copil are o șansă de 25% să fie afectat.
  • Legată de cromozomul X: când mama poartă varianta, la fiecare sarcină are o șansă de 50% să o transmită, iar băieții care o moștenesc sunt afectați; și femeile purtătoare pot avea semne.

Conform GeneReviews, 10–40% dintre persoanele cu retinită pigmentară sunt singurele cu boala în familia lor, iar boala lor poate fi totuși genetică.

Moștenirea pe linia mamei, în LHON

Neuropatia optică ereditară Leber (LHON) se transmite strict pe linia mamei. O femeie care poartă varianta, cu sau fără semne, o transmite tuturor copiilor, iar un bărbat nu o transmite niciunui copil. Prezența variantei nu prezice dacă, când sau cât de mult va scădea vederea.

Investigațiile: ce face medicul oftalmolog și ce face medicul genetician

Examenul oftalmologic și testele electrice ale retinei

Medicul oftalmolog măsoară acuitatea vizuală, examinează fundul de ochi și alege celelalte investigații: tomografia retinei (OCT), care arată ce straturi ale retinei sunt afectate, autofluorescența fundului de ochi, câmpul vizual și electroretinograma (ERG), un examen electric care arată cum funcționează conurile și bastonașele în toată retina. La copii, nu de puține ori, testele se adaptează sau se fac sub sedare. Rezultatele examenului oftalmologic și ale electroretinogramei merită aduse la consultația de genetică medicală.

Evaluarea genetică

Medicul genetician analizează istoricul tău personal și familial și îți spune dacă un test genetic te poate ajuta și care.

Testarea genetică: ce aduce și ce test se potrivește

Ce poate aduce un diagnostic genetic

Conform Academiei Americane de Oftalmologie (AAO), testarea genetică poate confirma diagnosticul și poate aduce informații pentru îngrijirea pacientului și a rudelor.

Primul test se alege la consultație

Conform AAO, un panel de gene pentru distrofiile retiniene e un prim pas eficient, iar testul ar trebui să cuprindă și genele formelor sindromice, cu sau fără semne ale unui sindrom, pentru că la unii pacienți aceste semne apar abia mai târziu.

Alegi testul împreună cu medicul genetician, la consultație. Poate fi, de exemplu:

La un copil, testul se poate face în trio, împreună cu ambii părinți, pentru creșterea șansei de diagnostic prin comparația cu părinții și identificarea variantelor genetice apărute pentru prima dată la copil (de novo).

Dacă testul iese negativ sau găsește o singură variantă

Un rezultat negativ nu exclude o cauză genetică: înseamnă că, prin metoda folosită, nu s-a găsit o cauză genetică interpretabilă. Dacă suspiciunea rămâne, pasul următor pe care îl discutăm de obicei la consultație este secvențierea întregului genom (WGS), care citește și genele și regiunile din afara analizei făcute. Împreună cu medicul genetician vei decide dacă este necesară continuarea cu alte teste genetice sau o nouă analiză a datelor brute ale testului făcut (reinterpretare).

Când se suspectează boala Stargardt, se întâmplă să se găsească în gena ABCA4 doar una dintre cele două variante așteptate. A doua poate fi o variantă intronică profundă, încă nedescrisă, aflată într-o zonă a genei care nu conține instrucțiunile pentru proteină. Exomul citește doar porțiunile genelor cu aceste instrucțiuni, deci nu o vede, iar genomul citește și regiunile necodante din interiorul genelor. Rezultatul se interpretează împreună cu aspectul retinei. Poți citi mai multe detalii în articolul despre rezultatul negativ la exom sau genom.

Ce nu poate arăta testul

  • O variantă cu semnificație incertă (VUS): o modificare despre care nu se știe încă dacă are vreun efect; până se clarifică, nu se folosește pentru decizii medicale
  • Genele neanalizate: variantele din genele care nu sunt incluse în test și cauzele genetice încă necunoscute
  • Evoluția exactă: de obicei, testul nu poate spune dacă și când vor apărea semnele sau cât de severe vor fi
  • Descoperirile incidentale: la exom și la genom, primești descoperirile incidentale recomandate de Colegiul American de Genetică Medicală și Genomică (ACMG), fără legătură cu motivul testării, doar dacă le alegi la consimțământ, după discuția cu medicul genetician; pentru un copil, aleg părinții

Toate testele genetice de diagnostic se interpretează în context clinic. Poți citi mai multe detalii în articolul despre raportul unui test genetic.

Tratamentele: terapia genică și îngrijirea de zi cu zi

Terapia genică pentru forma legată de gena RPE65

În Uniunea Europeană, din 2018 există o terapie genică autorizată pentru adulții și copiii care pierd vederea din cauza unei distrofii retiniene moștenite, cu variante confirmate în ambele copii ale genei RPE65, și care mai au suficiente celule vii în retină. Testul genetic e necesar ca să se știe dacă cineva o poate primi.

Tratamentul în LHON și în boala Stargardt

Pentru neuropatia optică ereditară Leber (LHON), în Uniunea Europeană e autorizat un medicament pentru tulburările de vedere ale adolescenților și adulților cu această boală. Autorizarea s-a dat în circumstanțe excepționale, fără date complete despre eficacitate și siguranță. Conform GeneReviews, medicamentul a adus un beneficiu vizual unei părți dintre pacienți, mai ales când tratamentul a început în primul an de la pierderea vederii.

Pentru boala Stargardt nu există încă un tratament aprobat care să oprească sau să inverseze boala. Diagnosticul genetic precis este, de obicei, o condiție pentru a intra într-un studiu clinic.

Îngrijirea nu așteaptă rezultatul genetic

Urmărirea la medicul oftalmolog, tratamentul complicațiilor și sprijinul pentru vederea slabă merg în paralel cu testarea genetică. Conform Academiei Americane de Oftalmologie (AAO), persoanele cu o boală moștenită a retinei pot beneficia de o evaluare pentru vederea slabă la început și apoi la 1–2 ani, după nevoie. La un copil cu amauroză congenitală Leber se recomandă trimiterea devreme la serviciile pentru vedere slabă.

Câteva lucruri merită discutate cu medicul oftalmolog:

  • Retinita pigmentară: se recomandă evitarea suplimentelor cu vitamina E în doze mari
  • Boala Stargardt: se recomandă evitarea suplimentelor cu vitamina A
  • LHON: se recomandă cu tărie ca purtătorii unei variante să nu fumeze și să modereze consumul de alcool, fără episoade de consum excesiv

Familia: rudele, copiii și o sarcină viitoare

Testul țintit pentru rude

După ce s-a găsit cauza la persoana afectată, rudele care vor să afle dacă poartă aceeași variantă pot face un test țintit, mai simplu și mai rapid: testul țintit pentru varianta din familie. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testarea genetică în cascadă.

Copiii fără simptome

Conform Societății Europene de Genetică Umană (ESHG), un copil fără simptome poate fi testat când prevenția sau tratamentul pot începe în copilărie; altfel, testarea pentru o boală care apare la vârsta adultă și cea a statutului de purtător se amână, de regulă, până când copilul poate decide singur. Un copil cu semne, de exemplu cu vedere slabă sau nistagmus, nu e în această situație: la el, testul genetic de diagnostic poate urma evaluării clinice, pentru confirmarea diagnosticului. Poți citi mai multe detalii în articolul despre testul genetic la copil.

Planificarea unei sarcini

Pentru bolile recesive, testarea partenerului ajută la estimarea riscului pentru copii, de exemplu printr-un screening de purtător extins, care cuprinde și gene ale bolilor moștenite ale retinei; screeningul se alege după istoricul cuplului. Când variantele familiei sunt cunoscute, discuți opțiunile pentru o sarcină viitoare cu medicul genetician și cu medicul obstetrician sau cu medicul de fertilitate: un test genetic de diagnostic în timpul sarcinii sau testarea genetică a embrionilor, prin fertilizare in vitro.

Următorul pas: tu sau copilul tău aveți o boală de ochi care poate fi moștenită? Programează o consultație de genetică medicală: medicul genetician analizează istoricul personal și familial și îți spune dacă un test genetic are sens și care. Dacă ai deja un rezultat genetic, îți explică ce înseamnă, ce investigații sau controale urmează și dacă e nevoie de alte teste sau de anumite terapii. Vezi și toate testele pentru bolile ochilor. Consultația dinainte de test costă 420 de lei și o plătești după consultație; dacă faci apoi testul prin Helixomic, suma se scade din prețul lui. Consultația de interpretare e inclusă în prețul testului.

Referințe

  1. Duncan JL, et al.; American Academy of Ophthalmology. Guidelines on Clinical Assessment of Patients with Inherited Retinal Degenerations. 2022. https://www.aao.org/Assets/fb574a6a-a13a-4353-bcbd-34d767a7147d/638006550690630000/inherited-retinal-degenerations-clinical-statement-2022-pdf
  2. American Academy of Pediatrics, et al. Visual System Assessment in Infants, Children, and Young Adults by Pediatricians. Pediatrics. 2016;137(1):e20153596. https://doi.org/10.1542/peds.2015-3596
  3. Donahue SP, Baker CN. Procedures for the Evaluation of the Visual System by Pediatricians. Pediatrics. 2016;137(1):e20153597. https://doi.org/10.1542/peds.2015-3597
  4. Fahim AT, Daiger SP, Weleber RG. Nonsyndromic Retinitis Pigmentosa Overview. GeneReviews, revizuit 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1417/
  5. Nonsyndromic Leber Congenital Amaurosis / Early-Onset Severe Retinal Dystrophy Overview. GeneReviews, actualizat 2025. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK531510/
  6. Parameswarappa DC, et al. Update on the Management of ABCA4 Retinopathy (Stargardt Disease). Ophthalmol Ther. 2026;15(7):2187-2211. https://doi.org/10.1007/s40123-026-01407-z
  7. Yu-Wai-Man P, Chinnery PF. Leber Hereditary Optic Neuropathy. GeneReviews, actualizat 2021. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1174/
  8. Mortier G. Stickler Syndrome. GeneReviews, actualizat 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1302/
  9. Stone EM, et al.; American Academy of Ophthalmology. Recommendations for Genetic Testing of Inherited Eye Diseases. 2014. https://www.aao.org/education/clinical-statement/recommendations-genetic-testing-of-inherited-eye-d
  10. European Society of Human Genetics. Genetic testing in asymptomatic minors. Eur J Hum Genet. 2009;17(6):720-721. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/

Întrebări frecvente

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări. Nu găsești ce cauți? Contactează-ne – îți răspundem cu plăcere.

Ce investigații se fac pentru o boală genetică a ochilor?

Medicul oftalmolog face examenul ochilor și, după caz, tomografia retinei (OCT), câmpul vizual și electroretinograma, iar testarea genetică poate descoperi cauza genetică. Cele două se interpretează împreună.

Am retinită pigmentară. Copiii mei o vor avea?

Riscul depinde de felul în care se moștenește forma ta, pe care o arată testul genetic: în forma dominantă, fiecare copil are o șansă de 50% să moștenească varianta; în cea recesivă, copiii unei persoane bolnave sunt de obicei doar purtători, dacă celălalt părinte nu are o variantă în aceeași genă; în cea legată de X, un bărbat bolnav transmite varianta tuturor fiicelor și niciunui fiu.

Medicul oftalmolog a pus deja diagnosticul. De ce aș mai face testul genetic?

Pentru că aceeași boală poate fi cauzată de multe gene diferite, iar gena contează. Ea arată cum se moștenește boala și ce risc au copiii sau frații, dacă trebuie verificate și alte organe și dacă există un tratament țintit.

Bolile genetice ale retinei se pot trata?

Depinde de genă: pentru forma legată de RPE65 există în Uniunea Europeană o terapie genică aprobată, pentru persoanele care mai au suficiente celule vii în retină. Pentru celelalte forme, mijloacele pentru vedere slabă și urmărirea oftalmologică regulată ajută mult în viața de zi cu zi și au rolul de a îmbunătăți calitatea vieții.

Când merită o consultație de genetică medicală?

Merită când medicul oftalmolog bănuiește o boală moștenită a ochilor, pentru un rezultat genetic pozitiv, negativ sau incert și înaintea unei sarcini. Consultațiile sunt făcute de medicii din echipa de genetică medicală Helixomic, fondată de dr. Anca Neacșu. Se fac online, din țară sau din străinătate, ori față în față, la Clinica Luna din București; pentru un copil, de obicei recomandăm consultația față în față.

Evaluarea genetică documentează istoricul medical personal și familial al pacientului și în urma ei, medicul genetician poate recomanda anumite teste genetice pentru diagnostic sau screening genetic. La consultația față în față, medicul îl și examinează clinic pe pacient. Examenul ochilor, tratamentul și urmărirea rămân la medicul oftalmolog.

Ai nevoie de o consultație genetică?

Programează o discuție cu dr. Anca Neacșu pentru a înțelege ce test genetic se potrivește nevoilor tale.