Sari la conținut

Cookie-uri și confidențialitate

Folosim cookie-uri necesare pentru funcționarea site-ului și, cu acordul tău, cookie-uri care ne ajută să înțelegem cum este folosit site-ul și să măsurăm campaniile. Poți schimba alegerea oricând din „Setări cookie”, în subsolul paginii. Detalii în Politica de cookies și în Politica de confidențialitate.

Helixomic
Programări și informații: +40 377 703 506

Cancer

Analiza delețiilor și duplicațiilor genei BRCA1 (cancer ereditar de sân și ovar)

Pe scurt

Testul caută, prin metoda MLPA, porțiuni ale genei BRCA1 care lipsesc sau sunt în plus (deleții și duplicații). BRCA1 este una dintre cele mai cunoscute gene ale cancerului ereditar de sân și ovar (cancer de sân și ovarian familial). Testul completează secvențierea genei, care poate rata acest tip de modificare, și se alege la consultația de genetică medicală.

Ce analizează

Uneori, cauza unei boli genetice nu este o „literă” schimbată în ADN, ci o porțiune a unei gene care lipsește (deleție) sau este în plus (duplicație): una sau mai multe dintre porțiunile care conțin instrucțiunile pentru proteină (exonii) ori gena întreagă. Testul măsoară câte copii are fiecare porțiune analizată: la cele mai multe gene sunt două, câte una de la fiecare părinte; un semnal la jumătate arată o deleție, iar unul mai mare, o duplicație. Cel mai des se folosește metoda MLPA; varianta MS-MLPA verifică în plus semnalul chimic care pornește sau oprește o genă (metilarea). Testul nu citește secvența genei literă cu literă.

Testul analizează gena BRCA1.

Ce raportează:

  • porțiuni lipsă sau în plus (deleții și duplicații) ale genei BRCA1

Pentru cine este

Variantele din BRCA1 cresc mai ales riscul de cancer de sân, adesea de tipul fără receptori hormonali și fără HER2 (triplu negativ), și riscul de cancer ovarian, care este mai frecvent și tinde să apară mai devreme decât la purtătoarele unei variante BRCA2. O parte dintre aceste variante sunt deleții sau duplicații, adică porțiuni mari din genă care lipsesc sau se repetă; secvențierea, care caută litere schimbate, de obicei nu le vede. Testul limitat la BRCA1 se folosește mai ales când o astfel de modificare a fost găsită deja la o rudă.

  • Rudă a unei persoane la care s-a găsit o deleție sau o duplicație în gena BRCA1.
  • Persoană la care secvențierea genei BRCA1 nu a găsit cauza, când analiza nu a inclus delețiile și duplicațiile.

Ce poate arăta rezultatul

  • Pozitiv: s-a găsit o porțiune lipsă sau în plus (deleție sau duplicație) care afectează gena. În funcție de genă, rezultatul poate confirma un diagnostic, poate arăta statutul de purtător sau un risc crescut, nu o certitudine.
  • Negativ: nu s-a găsit o deleție sau o duplicație în porțiunile analizate. Rezultatul nu exclude variantele mici din aceeași genă, care se caută prin secvențiere, și nici o cauză în alte gene. Dacă suspiciunea de cancer ereditar rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
  • Rezultat de confirmat: o modificare văzută la o singură porțiune poate fi cauzată de o variantă mică aflată chiar în locul în care se leagă fragmentul de ADN folosit de test (sonda); de aceea, se verifică printr-o altă metodă.

Ce nu poate detecta

  • Testul poate să nu dea un rezultat concludent despre variantele din genele analizate (genotip).
  • Pentru unele variante găsite, nu se știe încă dacă au vreun efect (semnificație incertă).
  • Unele variante legate de o boală pot rămâne neidentificate, din cauza limitelor actuale ale tehnologiilor de testare genetică și ale cunoștințelor medicale.
  • Un rezultat fără variantă relevantă nu exclude o boală genetică sau o predispoziție la ea.

Ca orice analiză a fragmentelor de ADN lipsă sau în plus (deleții și duplicații), testul nu poate arăta:

  • variantele mici, de exemplu schimbarea unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme) sau mici fragmente în plus sau lipsă (inserții și deleții mici);
  • fragmentele de ADN care și-au schimbat locul sau orientarea, fără să lipsească sau să fie în plus (rearanjamentele echilibrate, cum sunt inversiunile sau translocațiile), pentru că numărul de copii rămâne același;
  • modificările din genele sau porțiunile neanalizate;
  • de obicei, o modificare prezentă doar într-o parte dintre celule (mozaicism).

Cum se face

Proba este de sânge din venă (sânge periferic), cel puțin 3 ml (cel puțin 1 ml la copii), recoltat într-un tub cu anticoagulant (EDTA); se acceptă și ADN extras (cel puțin 20 µl, la 50 ng/µl), un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului) sau salivă, recoltate după instrucțiunile kitului. Rezultatul este gata în aproximativ 32 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Consultațiile de genetică medicală dinainte și de după test și interpretarea rezultatului sunt incluse în preț.

Pentru medici

  • Metodă: MLPA
  • Variante raportate: deleții și duplicații ale genei BRCA1
  • Gene (1)
    • BRCA1
  • Probă: sânge periferic recoltat pe EDTA, cel puțin 3 ml (cel puțin 1 ml la copii); se acceptă și ADN extras (cel puțin 20 µl, la 50 ng/µl), frotiu bucal sau salivă (după instrucțiunile kitului)
  • Durată: 32 de zile lucrătoare

Întrebări frecvente

Surse

  1. Stuppia L et al. Use of the MLPA assay in the molecular diagnosis of gene copy number alterations in human genetic diseases (Int J Mol Sci, 2012), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3317712/
  2. MedlinePlus Genetics: What kinds of gene variants are possible?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/mutationsanddisorders/possiblemutations/
  3. MedlinePlus Genetics: What are the different types of genetic tests?, https://medlineplus.gov/genetics/understanding/testing/types/
  4. ESHG. Genetic testing in asymptomatic minors: recommendations of the European Society of Human Genetics (Eur J Hum Genet, 2009), https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2947109/
  5. GeneReviews: BRCA1- and BRCA2-Associated Hereditary Breast and Ovarian Cancer, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1247/
  6. Hampel H et al. A practice guideline from the ACMG and the NSGC: referral indications for cancer predisposition assessment (Genet Med, 2015), https://doi.org/10.1038/gim.2014.147

Nu știi ce test ți se potrivește?

Medicul genetician alege testul împreună cu tine, după simptome și istoricul familiei.

Dr. Anca Neacșu, medic specialist genetică medicală