Panel genetic pentru cancer ereditar de sân cu risc înalt, 7 gene

Pe scurt

Panelul analizează cele 7 gene cu risc înalt de cancer de sân: BRCA1, BRCA2, PALB2, TP53, PTEN, STK11 și CDH1. Se adresează persoanelor cu cancer de sân sau cu rude care l-au avut, când întrebarea principală este o predispoziție cu risc mare. Testul se alege la consultația de genetică medicală.

Ce analizează

Fiecare genă există în două copii, una de la mamă și una de la tată. O variantă care cauzează boala (patogenă), prezentă într-o singură copie a uneia dintre aceste gene, este suficientă pentru a crește mult riscul de cancer de sân.

Testul citește porțiunile celor 7 gene care conțin instrucțiunile pentru proteine (regiunile codante), prin secvențiere de nouă generație (NGS). Caută schimbări ale unei singure „litere” din ADN (variante punctiforme), mici fragmente în plus sau lipsă (inserții și deleții) și porțiuni mai mari lipsă sau în plus (deleții și duplicații). Fiecare genă ține de un sindrom:

• BRCA1, BRCA2 și PALB2: cancerul ereditar de sân și ovar;
• TP53: sindromul Li-Fraumeni, cu risc pentru mai multe cancere de la vârste tinere;
• PTEN: sindromul Cowden, cu risc și pentru tiroidă și endometru;
• STK11: sindromul Peutz-Jeghers, cu polipi intestinali și pete pigmentate pe buze;
• CDH1: cancerul gastric difuz ereditar și cancerul de sân lobular.

Pentru cine este

• femeie cu cancer de sân la vârstă tânără, fără receptori hormonali și fără HER2 (triplu-negativ) sau la ambii sâni (bilateral);
• cancer de sân lobular, mai ales cu rude cu cancer gastric;
• familie cu cancer de sân la vârste tinere, alături de tumori ale oaselor sau ale țesuturilor moi (sarcoame), tumori cerebrale sau cancer al glandei suprarenale (carcinom corticosuprarenal);
• bărbat cu cancer de sân;
• semne ale sindroamelor Cowden sau Peutz-Jeghers la tine sau în familie.

Conform ghidului ASCO–SSO din 2024, pacienților cu cancer de sân care au un istoric familial sugestiv li se oferă și testarea genelor cu risc înalt (penetranță înaltă) din afara BRCA1/2 (PALB2, TP53, PTEN, STK11, CDH1).

Ce poate arăta rezultatul

• Pozitiv: o variantă care cauzează sau probabil cauzează boala (patogenă sau probabil patogenă) într-una dintre cele 7 gene: risc crescut, nu certitudine. Rezultatul poate schimba controalele recomandate (de exemplu, RMN-ul mamar), poate deschide discuția despre chirurgia de reducere a riscului, poate influența tratamentul și permite testarea țintită a rudelor.
• Negativ: dacă în familie e cunoscută o variantă și tu nu o ai, riscul tău e apropiat de cel al populației generale. Altfel, rezultatul e „negativ neinformativ”, iar istoricul familial rămâne important. Dacă suspiciunea de cancer ereditar rămâne, în practica noastră discutăm la consultație secvențierea întregului genom (WGS).
• Variantă de semnificație incertă (VUS): o variantă despre care nu se știe încă dacă are vreun efect. Potrivit ghidului ASCO–SSO, ea nu schimbă îngrijirea și se urmărește în timp, pentru o eventuală reclasificare.

Ce nu poate detecta

• genele cu risc moderat pentru sân (de exemplu ATM, CHEK2, BARD1);
• genele cancerului ovarian în afara BRCA1/2 (RAD51C, RAD51D, BRIP1) și genele sindromului Lynch;
• modificările apărute doar în tumoră, care se analizează separat;
• unele regiuni greu de citit, ca porțiunile repetitive sau pseudogenele;
• modificările prezente doar într-o mică parte dintre celule (mozaicism de nivel scăzut);
• riscul adunat din multe variante comune (polimorfismele); testul nu spune dacă și când va apărea un cancer.

Când în familie apar și cancer ovarian, endometrial sau colorectal, un panel mai larg acoperă mai bine întrebarea.

Cum se face

Proba este un frotiu bucal (de pe interiorul obrazului), recoltat de medic după instrucțiunile din kit. Rezultatul vine, de obicei, în 10–15 zile lucrătoare de la primirea probei în laborator. Prețul include consultația de genetică medicală dinainte de test, interpretarea rezultatului și consultația de după, în care discutăm controalele recomandate și testarea rudelor.

Pentru medici

• Metodă: secvențiere de nouă generație (NGS) cu îmbogățire țintită prin captură, pe toate regiunile codante ale genelor și pe secvențele necodante adiacente
• Variante raportate: variante punctiforme (SNV); mici inserții și deleții (indeli), de până la 50 de perechi de baze; deleții și duplicații (CNV); cele pozitive se confirmă printr-o metodă independentă
• Gene (7)

  • BRCA1
  • BRCA2
  • CDH1
  • PALB2
  • PTEN
  • STK11
  • TP53
• Probă: frotiu bucal (recoltat de medic după instrucțiunile primite)
• Durată: 10–15 zile lucrătoare

Context clinic

• Variantă TP53 cu frecvență alelică scăzută: frotiul bucal conține și leucocite, iar conform GeneReviews (Li-Fraumeni Syndrome) o astfel de variantă poate reflecta mozaicismul, hematopoieza clonală (CHIP), o boală hematologică sau celule tumorale circulante. O variantă care ține de CHIP nu înseamnă sindrom Li-Fraumeni; statutul germinal se lămurește prin testarea unui țesut nehematopoietic, de exemplu fibroblaste din cultură, și a rudelor.